Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E vahi haamoriraa teie na tatou

E vahi haamoriraa teie na tatou

“Ua riro roa vau i te itoito i to fare.”—IOA. 2:17.

HIMENE: 127, 118

1, 2. (a) I tahito ra, ihea te mau tavini a Iehova e haamori ai ia ˈna? (b) Eaha to Iesu huru no nia i te hiero o Iehova i Ierusalema? (c) Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau?

 UA MATAUHIA te mau tavini o te Atua i tahito ra e i teie mahana e haamori i te Atua i te tahi mau vahi. Ei hiˈoraa, i to Abela pûpûraa i te mau tusia na Iehova, ua hamani paha oia i te hoê fata. (Gen. 4:3, 4) Mai ia Noa, Aberahama, Isaaka, Iakoba e Mose, ua hamani ratou pauroa i te mau fata. (Gen. 8:20; 12:7; 26:25; 35:1; Exo. 17:15) Ua faaue Iehova i te mau Iseraela ia patu i te sekene. (Exo. 25:8) I muri aˈe, ua faaue oia ia ratou ia patu i te hoê hiero. (Arii 1, 8:27, 29) A hoˈi mai ai te nunaa o te Atua mai te faatîtîraa i Babulonia, ua putuputu tamau ratou i te mau sunago. (Mar. 6:2; Ioa. 18:20; Ohi. 15:21) E ua putuputu te mau Kerisetiano matamua i roto i te mau fare. (Ohi. 12:12; Kor. 1, 16:19) I teie mahana, te putuputu ra te nunaa o Iehova haaati aˈe na te ao atoa i roto i na ahuru tausani Piha a te Basileia, i reira ratou e haapiihia ˈi no nia ia Iehova e e haamori ai ia ˈna.

2 E faatura rahi to Iesu i te hiero o Iehova i Ierusalema. No to Iesu haafaufaaraa i te hiero, i haamanaˈo ai te mau pǐpǐ i te mau parau a te fatu salamo: “Ua riro roa vau i te itoito i to fare.” (Sal. 69:9; Ioa. 2:17) E ere te Piha a te Basileia i “te fare o Iehova” mai te hiero i Ierusalema i tera râ tau. (Par. 2, 5:13; 33:4) Mea titauhia râ ia faaite tatou i te faatura rahi i te vahi haamoriraa. I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa mai tatou i te mau faaueraa tumu Bibilia o te haapii mai eaha to tatou huru i ta tatou Piha a te Basileia, e nafea tatou e atuatu ai i teie mau vahi e e nafea tatou e tauturu ai no te aufau i te reira. *

E FAAITE TATOU I TE FAATURA I TA TATOU MAU PUTUPUTURAA

3-5. Eaha te Piha a te Basileia, e eaha to tatou huru i ta tatou mau putuputuraa?

3 Te Piha a te Basileia, o te hoê ïa vahi i reira te taata e putuputu ai no te haamori ia Iehova. E ô te mau putuputuraa no ǒ mai i te Atua ra e e tauturu mai te reira ia haapuai i to tatou taairaa e o ˈna. I ta tatou mau putuputuraa, te horoa mai ra ta ˈna faanahonahoraa i te faaitoitoraa e te aratairaa ta tatou e hinaaro ra. E haamaitairaa taa ê ia titau-manihini-hia e Iehova e ta ˈna Tamaiti no te tamaa i te ‘amuraa a Iehova’ i te mau hebedoma atoa. (Kor. 1, 10:21) Eiaha roa ˈtu e haamoe e mea taa ê teie titau-manihini-raa.

4 Te parau mai ra Iehova ma te papu e te hinaaro ra oia ia haere tatou i te putuputuraa no te haamori ia ˈna e no te faaitoito te tahi i te tahi. (A taio i te Hebera 10:24, 25.) Eita paha tatou e tae i te putuputuraa no te tahi tumu faufaa. No to tatou râ faatura ia Iehova, eita tatou e mairi i te mau putuputuraa. E faaite tatou i te mauruuru no ta tatou mau putuputuraa ma te faaineine ia tatou e ma te horoa ˈtu i te mau pahonoraa.—Sal. 22:22.

5 E faaite tatou i te faatura rahi ia Iehova ma to tatou huru i te mau putuputuraa e ma te atuatu i ta tatou mau Piha a te Basileia. Na roto i to tatou haerea, te hinaaro nei tatou ia faahanahanahia to Iehova iˈoa, te tapao e itehia ra i te Piha a te Basileia.—A hiˈo i Te mau Arii 1, 8:17.

6. Eaha ta te taata i parau no nia i ta tatou mau Piha a te Basileia e te feia o te haere ra i te mau putuputuraa? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

6 Ia faaite tatou i te faatura i ta tatou mau Piha a te Basileia, e ite ïa te taata i te reira. Ei hiˈoraa, ua parau te hoê taata no Turekia: “Ua faahiahia-roa-hia vau i te iteraa i te vai-mâ-raa e te nahoraa o te Piha a te Basileia. Mea mâ to ratou faaahuraa, e mata ataata to ratou e ua farii popou mai ia ˈu. Ua oaoa roa vau i te reira.” Ua haamata teie taata i te haere i te putuputuraa atoa e ua bapetizo oia ia ˈna i muri aˈe. I roto i te hoê oire no Inidonesia, ua titau manihini te mau taeae i to ratou feia tapiri, te tavana e te tahi atu mau taata toroa a te hau ia haere mai e hiˈo i ta ratou Piha a te Basileia apî. Ua faahiahia roa te tavana i mua i teie paturaa, te hamaniraa o te reira e te nehenehe o te aua. Ua parau oia: “Te haapapu ra te mâraa o teie piha i to outou faaroo mau.”

E nehenehe tatou e faaite i te faatura ore i te Atua ma to tatou haerea (A hiˈo i te paratarafa 7, 8)

7, 8. I te Piha a te Basileia, e nafea tatou e faaite ai e te faatura ra tatou ia Iehova?

7 O Iehova na mua te titau manihini mai ia tatou i te mau putuputuraa, e te haapao nei oia i to tatou faaahuraa e to tatou haerea i reira. Na tatou ïa e faatano. I te tahi aˈe pae, eiaha tatou e faaite i te hoê manaˈo etaeta no nia i te faaahuraa e haerea i te mau putuputuraa. Hau atu â, eiaha atoa e faaite i te hoê haerea mai te mea ra e tei te fare tatou. Mea papu, te hinaaro ra Iehova ia anaanatae maitai tatou e te feia ta tatou i titau manihini i te Piha a te Basileia. No reira, eiaha roa ˈtu tatou e faaite i te faatura ore i te mau putuputuraa. I te roaraa o te mau putuputuraa, mea titauhia ia tatou ia haapao i ta tatou huru faaahuraa e ia vai ara e ore e afai i te poroi i nia i te niuniu afaifai, e paraparau, aore ra e amu i te maa e e inu. E mea titau-atoa-hia ia haapii te mau metua i ta ratou tamarii eiaha e horohoro aore ra e hauti i roto i te Piha a te Basileia.—Koh. 3:1.

8 I to Iesu iteraa i te mau taata e hoohoo ra i te mau mea i roto i te hiero o te Atua, ua riri roa oia e ua tiahi atu oia ia ratou i rapae. (Ioa. 2:13-17) I ta tatou mau Piha a te Basileia, te haamori nei tatou ia Iehova e te haapii nei tatou no nia ia ˈna. E ere ïa i te mea tano ia haapao tatou i te mau ohipa tapihooraa i roto i te Piha a te Basileia.—A hiˈo i te Nehemia 13:7, 8.

E TAUTURU TATOU I TE PATURAA O TE MAU PIHA A TE BASILEIA

9, 10. (a) Eaha ta te nunaa o Iehova i rave no te patu i te mau Piha a te Basileia, e eaha te faahopearaa? (b) E nafea te faanahonahoraa a Iehova e tauturu ai i te mau amuiraa aita e navai ra i te moni no te patu i ta ratou iho Piha a te Basileia?

9 Te haa rahi nei te nunaa o te Atua e haaati aˈe na te ao no te patu i te mau Piha a te Basileia. Te hamani nei te mau rima tauturu aufau-ore-hia i te hohoˈa o te piha, te patu nei ratou e te tataî atoa ra ratou i te reira. Ei faahopearaa, i te roaraa o na 15 matahiti i mairi, ua patuhia 28 000 Piha a te Basileia nehenehe mau na te ao atoa, oia hoi 5 Piha a te Basileia i te mahana hoê.

10 I roto i te faanahonahoraa a Iehova, te vai ra te mau rima tauturu e te mau ô horoa noa o te faaohipahia no te tauturu i te vahi e hinaarohia ra e patu i te mau Piha a te Basileia. Te pee ra ïa tatou i te faaueraa tumu Bibilia e ia horoa te feia e fanaˈo ra i teie tauturu i te feia e hinaaro rahi ra i te reira. (A taio i te Korinetia 2, 8:13-15.) Eaha te faahopearaa? E rave rahi Piha a te Basileia o tei patuhia no te mau amuiraa aita ta ratou e nehenehe e aufau i te reira.

11. Eaha ta te tahi mau taeae i parau no nia i ta ratou Piha a te Basileia apî, e eaha to outou huru no nia i te reira?

11 Ua papai te mau taeae no te hoê amuiraa no Costa Rica: “A tia noa ˈi i mua i te Piha a te Basileia, e manaˈo iho â matou e e moemoeâ paha teie! Ua maere roa matou. I roto noa e vau mahana, ua oti maitai ta matou piha nehenehe mau e aita hoê aˈe tuhaa i haamoehia! Ua tupu maite te reira maoti te haamaitairaa a Iehova, te mau faanahoraa i ravehia e ta ˈna faanahonahoraa e te turu a to tatou mau taeae here. Teie vahi haamoriraa, e ô faufaa mau ïa te reira o tei faaauhia i te hoê taiamani o ta Iehova i horoa mai. Ua oaoa roa matou i te reira.” E oaoa roa tatou ia faaroo i to tatou mau taeae e tuahine ia haamauruuru ia Iehova no ta ˈna i rave no ratou. E oaoa tatou ia fanaˈo teie mau taeae na te ao atoa i ta ratou iho Piha a te Basileia. Mea papu e ua haamaitai Iehova i te ohipa paturaa o te mau Piha a te Basileia, no te mea ia oti ta ratou paturaa, e rave rahi atu â taata te haere mai i te mau putuputuraa no te haapii no nia ia Iehova.—Sal. 127:1.

12. E nafea outou e nehenehe ai e tauturu i te paturaa o te mau Piha a te Basileia?

12 E nafea outou e nehenehe ai e tauturu i te paturaa o te mau Piha a te Basileia? Peneiaˈe ma te horoa ˈtu i te rima tauturu i roto i tera ohipa. E nehenehe tatou pauroa e horoa i te moni no te aufau i te paturaa o te mau Piha a te Basileia. Ia rave tatou paatoa i tei maraa ia tatou no te turu i teie ohipa, e oaoa ïa tatou i te horoa, e te mea faufaa ˈtu â, e faahanahana tatou ia Iehova. Te pee ra tatou i te hiˈoraa o te nunaa o te Atua i tahito ra o tei hinaaro ra e tauturu i te paturaa o teie mau vahi haamoriraa.—Exo. 25:2; Kor. 2, 9:7.

IA VAI MÂ NOA TA TATOU PIHA A TE BASILEIA

13, 14. Eaha ta tatou e haapii mai i roto i te Bibilia o te faaite ra e mea titauhia ia vai mâ e ia naho ta tatou Piha a te Basileia?

13 E Atua mâ e te moˈa o Iehova. E e Atua naho atoa. No reira, ia vai mâ e ia naho ïa ta tatou Piha a te Basileia. (A taio i te Korinetia 1, 14:33, 40.) No te vai viivii ore e te moˈa mai ia Iehova, ia vai mâ noa ta tatou haamoriraa, to tatou feruriraa e to tatou mau haerea, oia atoa to tatou tino.—Apo. 19:8.

14 Ia vai mâ e ia naho noa ta tatou Piha a te Basileia, e oaoa tatou i te titau manihini i te taata i ta tatou mau putuputuraa. E ite ïa te taata e te faaohipa mau ra tatou i ta tatou e poro ra no nia i te hoê ao apî e te mâ. E ite atoa ratou e te haamori ra tatou i te hoê Atua mâ e te moˈa o te faariro i teie fenua ei paradaiso nehenehe mau.—Isa. 6:1-3; Apo. 11:18.

15, 16. (a) No te aha e ere i te mea ohie ia vai mâ noa te Piha a te Basileia? No te aha e titauhia ia tatou ia vai mâ te reira? (b) Mea nafea tatou e faanaho ai i te tamâraa o ta tatou Piha a te Basileia, e eaha te titauhia ia tatou taitahi ia rave?

15 Mea taa ê te mau manaˈo o te taata no nia i te vai-mâ-raa. No te aha? No te haapiiraa paha ta ratou i horoahia. Oia atoa, te ora nei vetahi i te hoê vahi mea repo puehu roa aore ra i te hoê vahi te vai ra te mau purumu repo e te vari. Te vai ra vetahi aita e navai ra i te pape aore ra te mau raau tamâraa. Noa ˈtu râ te vahi e ora ˈi tatou e te huru o te taata o to tatou vahi e manaˈo ra no nia i te vai-mâ-raa, ia vai mâ e ia naho noa ta tatou Piha a te Basileia. E vahi teie e haamori ai tatou ia Iehova.—Deut. 23:14.

16 Ia hinaaro tatou ia vai mâ iho â ta tatou Piha a te Basileia, e titauhia ia tatou te faanaho-maitai-raa. E faanaho te mau matahiapo i te hoê porotarama na te amuiraa e e hiˈopoa ratou e te navai ra anei te mau raau tamâraa e te vai ra faahou anei te mau tauihaa. E faanaho atoa te mau matahiapo i te ohipa ia ravehia te reira. Mea titauhia ia tamâ i te tahi mau ohipa i muri aˈe i te mau putuputuraa atoa, area te tahi atu mau ohipa, eita ïa e rave-pinepine-hia. E fanaˈoraa taa ê no tatou paatoa ia apiti i te vai-mâ-raa o ta tatou Piha a te Basileia.

IA ATUATU MAITAI TATOU I TA TATOU PIHA A TE BASILEIA

17, 18. (a) Eaha ta tatou e haapii mai i te huru raveraa a te nunaa o Iehova i tahito ra no te atuatu i te hiero? (b) No te aha mea titauhia ia atuatu tatou i ta tatou Piha a te Basileia?

17 E atuatu atoa tatou i ta tatou Piha a te Basileia ma te rave i te mau tataîraa atoa e titauhia. Ua na reira te mau tavini a Iehova i tahito ra. Ei hiˈoraa, a faatere mai ai te arii Iehoasa no Iuda, ua horoa te taata i te moni no te hiero. Ua faaue te arii i te mau tahuˈa ia faaohipa i tera moni no te tataî i te mau vahi atoa o te hiero e titauhia ia rave. (Arii 2, 12:4, 5) Hau atu e 200 matahiti i muri aˈe, ua faaohipa atoa te arii Iosia i te moni o te hiero no te aufau i te mau tataîraa.—A taio i te Paraleipomeno 2, 34:9-11.

18 Ua tapao te tahi mau Tomite amaa e aita te taata o to ratou oire e haapao maitai ra i te mau paturaa aore ra i te mau tauihaa. Peneiaˈe mea iti roa te taata i roto i teie oire o te ite i te rave i tera ohipa. Aore ra aita paha ta ratou moni e ravai no te aufau i te mau tataîraa. No tatou atoa, aita anaˈe ta tatou Piha a te Basileia e tataîhia mai te peu e e titauhia, e ite e e tapao atoa te taata i te haapao ore o te reira. Eita ïa tatou e horoa i te hoê faaiteraa maitai. Ia rave râ tatou i tei maraa ia tatou no te atuatu i ta tatou Piha a te Basileia, e faahanahana tatou ia Iehova e eita tatou e haamâuˈa i te moni ta to tatou mau taeae i horoa mai.

Mea titauhia ia atuatu maitai e ia vai mâ ta tatou Piha a te Basileia (A hiˈo i te paratarafa 16, 18)

19. Eaha te rave no te faaite i te faatura i te vahi e haamori ai tatou ia Iehova?

19 Te Piha a te Basileia, o te hoê ïa paturaa e pûpûhia ia Iehova. E ere ïa te reira na te tahi taata aore ra amuiraa. Mai ta tatou i hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau, e tauturu mai te mau faaueraa tumu Bibilia ia faaite i te hoê haerea tano i te vahi e haamori ai tatou i te Atua. No to tatou faatura ia Iehova, e faaite ïa tatou i te faatura no ta tatou mau putuputuraa, oia atoa no ta tatou mau Piha a te Basileia. E oaoa tatou i te horoa i te moni no te patu i te mau Piha a te Basileia. E haa rahi ïa tatou no te atuatu-maitai-raa e no te vai-mâ-raa o te reira. Mai ia Iesu, e faaite tatou i to tatou itoito rahi e to tatou faatura i te vahi e haamori ai tatou ia Iehova.—Ioa. 2:17.

^ Ua taaihia teie tumu parau i nia i te mau Piha a te Basileia. E faaohipa-atoa-hia te reira no te mau Piha tairururaa e no te tahi mau vahi e faaohipahia ra no te haamori ia Iehova.