Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E haaparare anaˈe i te parau apî oaoa o te hamani maitai rahi

E haaparare anaˈe i te parau apî oaoa o te hamani maitai rahi

“I te faaite hua ˈtu i te evanelia ra i te aroha [aore ra hamani maitai rahi] o te Atua ra.”—OHI. 20:24.

HIMENE: 101, 84

1, 2. Mea nafea Paulo i te faaiteraa i to ˈna mauruuru no to te Atua hamani maitai rahi?

 E NEHENEHE iho â te aposetolo Paulo e parau: “Te maitai [aore ra hamani maitai rahi] na ˈna [te Atua] i horoahia mai ia ˈu nei, aore ïa i riro ei mea faufaa ore.” (A taio i te Korinetia 1, 15:9, 10.) Ua ite maitai Paulo e aita i tano ia fanaˈo oia i te aroha hamani maitai rahi o te Atua. Ua hamani ino oia i te mau Kerisetiano.

2 I te pae hopea o to ˈna oraraa, ua papai Paulo ia Timoteo: “E te haamaitai nei au i to tatou nei Fatu i te Mesia ra ia Iesu, i tei faaetaeta mai ia ˈu nei, oia i parau ia ˈu i te haavare ore, e ua faatoroa orometua mai ia ˈu nei.” (Tim. 1, 1:12-14) Eaha ïa tera toroa? Ua parau Paulo i te mau matahiapo o te amuiraa i Ephesia: “Aita râ vau e haapao noa ˈtu i te reira, aore hoi au i nounou i to ˈu ora, mai te mea e e mea taoˈa ia ˈu iho, ia faaoti ra vau i to ˈu hororaa ma te oaoa, e te toroa i noaa ia ˈu i te Fatu ra ia Iesu, i te faaite hua ˈtu i te evanelia [aore ra parau apî oaoa] ra i te aroha [aore ra hamani maitai rahi] o te Atua ra.”Ohi. 20:24.

3. Eaha te toroa taa ê i horoahia ia Paulo? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

3 Eaha te “evanelia,” oia hoi te parau apî oaoa, ta Paulo i poro, e e nafea te reira i faaite ai i to Iehova hamani maitai rahi? Ua parau Paulo i te mau Kerisetiano i Ephesia: “Ua ite outou i te tuuraa i te parau ra i te aroha mau [aore ra hamani maitai rahi] a te Atua i ho-mai-hia mai ia ˈu nei ia outou na.” (Eph. 3:1, 2) Ua parau Iesu ia Paulo ia poro i te parau apî oaoa i te feia e ere ratou i te mau ati Iuda. Ua nehenehe atura te mau taata no roto mai i te mau nunaa e piihia i roto i te Faatereraa Arii, arataihia e te Mesia. (A taio i te Ephesia 3:5-8.) Ua poro Paulo ma te itoito rahi e ua vaiiho mai i te hoê hiˈoraa maitai no te mau Kerisetiano i teie mahana. Ua faaite oia e aita to te Atua hamani maitai rahi i riro ei “mea faufaa ore,” aore ra i mâuˈa no ˈna.

TE TURAI RA ANEI TO TE ATUA HAMANI MAITAI RAHI IA OUTOU IA OHIPA?

4, 5. No te aha e nehenehe ai e parau e te parau apî oaoa o te Basileia, o te parau apî oaoa atoa ïa o to te Atua hamani maitai rahi?

4 I teie anotau hopea, e hopoia ta te nunaa o Iehova e poro i te “evanelia [aore ra parau apî oaoa] o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa.” (Mat. 24:14) Te parau apî oaoa o te Basileia, o te parau apî oaoa atoa ïa o to te Atua hamani maitai rahi. No te aha ïa? Maoti te hamani maitai rahi o Iehova e fanaˈo ai tatou i te mau haamaitairaa atoa a te Faatereraa Arii a te Atua. (Eph. 1:3) Ua faaite Paulo i to ˈna mauruuru no to Iehova hamani maitai rahi ma te poro ma te itoito rahi. Te pee ra anei tatou i to Paulo hiˈoraa?—A taio i te Roma 1:14-16.

5 I roto i to na mua ˈtu tumu parau, ua haapii mai tatou e nafea tatou ei feia rave hara e fanaˈo ai i to Iehova hamani maitai rahi na roto i te mau ravea e rave rau. No te mea ua fanaˈo tatou e rave rahi haamaitairaa, e hopoia ïa ta tatou i te haapiiraa ia vetahi ê e nafea Iehova e faaite ai i to ˈna here e e nafea ratou e nehenehe e faufaahia i te reira. E nafea tatou e nehenehe ai e tauturu ia vetahi ê ia faaite i te mauruuru no to te Atua hamani maitai rahi?

HAAPARARE I TE PARAU APÎ OAOA O TE TUSIA TARAEHARA

6, 7. Ia faataa tatou i te taata eaha te hoo, e nafea te parau apî oaoa o to te Atua hamani maitai rahi e parare ai?

6 I teie mahana, e rave rahi taata aita to ratou manaˈo faahapahapa e hauti ia rave ratou i te hara. Aita ïa ratou e taa no te aha mea faufaa no te mau taata te hoo. Te rahi noa atoa ˈtu ra te feia o te taa ra e aita to ratou huru oraraa e faaoaoa ra ia ratou. Hou ratou e paraparau ai i te mau Ite no Iehova, e rave rahi taata o te ore e taa eaha te hara, eaha ta te reira e faatupu e eaha te titauhia ia tatou ia rave no te tiamâ mai i te hara. Ua taa anaˈe ia ratou eaha te hara, e faaite te feia aau haavare ore i to ratou mauruuru i te haapiiraa e ua tono Iehova i ta ˈna Tamaiti i te fenua nei no te faatiamâ ia tatou i te hara e te pohe. Ua rave Iehova i te reira no to ˈna here e hamani maitai rahi.—Ioa. 1, 4:9, 10.

7 A tapao na i ta Paulo i parau no nia i ta Iehova Tamaiti here: “No ˈna i noaa ˈi te ora ia tatou i to ˈna ra toto, i te hara i faaorehia nei no te rahi o to ˈna [to Iehova] ra aroha mau [aore ra hamani maitai rahi].” (Eph. 1:7) Te tusia taraehara o te Mesia, o te haapapuraa rahi roa ˈˈe ïa o te here o te Atua no tatou e e faaite te reira i te hau-ê-raa o to ˈna hamani maitai rahi. Mea oaoa ia haapii e e faaorehia ta tatou mau hara ia faatupu tatou i te faaroo i te tusia o Iesu e e mâ to tatou manaˈo haava! (Heb. 9:14) Mea papu, e parau apî oaoa te reira ta tatou e nehenehe e faaite ia vetahi ê!

TAUTURU I TE TAATA IA RIRO EI HOA NO TE ATUA

8. No te aha mea titauhia i te feia rave hara ia faafaite i te Atua?

8 Aita anaˈe te taata e faatupu i te faaroo i te tusia o Iesu, no te Atua, e riro ïa ratou ei enemi. No reira, e hopoia ta tatou i te faaiteraa ia ratou e e nehenehe ratou e riro ei hoa no te Atua. Ua papai te aposetolo Ioane: “O tei faaroo i te Tamaiti ra e ora mure ore to ˈna; e o tei ore i faaroo i te Tamaiti ra, e ore oia e ite i te ora; te vai ra ïa te riri o te Atua i nia iho ia ˈna.” (Ioa. 3:36) E nehenehe tatou e oaoa i te tusia o te Mesia, no te mea e nehenehe tatou e riro ei hoa no te Atua. Ua faataa Paulo i te reira: “O outou . . . o tei taa ê i mutaa iho e te enemi hoi i to outou aau i te parau iino ra, ua faafaitehia ïa e ana i teie nei, i to ˈna ra pohe i te tino taata no ˈna ra.”—Kol. 1:21, 22.

E hopoia ta tatou i te faaiteraa i te taata e e nehenehe ratou e riro ei hoa no te Atua

9, 10. (a) Eaha te hopoia ta Iesu i horoa i to ˈna mau taeae faatavaihia? (b) E nafea te mau “mamoe ê atu” e tauturu ai i te feia faatavaihia?

9 Ua horoa Iesu na to ˈna mau taeae faatavaihia i te fenua nei i “te toroa faafaite.” Ua parau Paulo ia ratou: “Na te Atua ra taua mau mea atoa ra, o tei faafaite ia tatou ia ˈna iho ia Iesu Mesia nei, e ua tuu mai hoi ia matou i te toroa faafaite nei; teie hoi taua parau ra, ei roto te Atua i te Mesia i te faafaiteraa i to te ao nei ia ˈna iho, e te huri ore atu i ta ratou hara ia ratou; e ua tuu mai hoi i te parau faafaite ra ia matou nei. E teie nei, e vea matou na te Mesia mai te mea e, te aˈo nei te Atua i te taata ia matou nei; ei ono matou i te Mesia, i te aˈoraa ˈtu i te taata e, E faafaite outou i te Atua.”—Kor. 2, 5:18-20.

10 E fanaˈoraa taa ê no te mau “mamoe ê atu” i te tautururaa i te feia faatavaihia i roto i tera taviniraa. (Ioa. 10:16) Ei “vea,” aore ra auvaha parau no te Mesia, te rave ra te mau “mamoe ê atu” i te tuhaa rahi roa ˈˈe o te ohipa pororaa, e haapii ratou i te taata i te parau mau e e tauturu atu ia faatupu ratou i te hoê auhoaraa piri e o Iehova. Hoê tuhaa faufaa teie o te pororaa i te parau apî oaoa o to te Atua hamani maitai rahi.

HAAPII I TE TAATA E TE FAAROO RA TE ATUA I TE MAU PURE

11, 12. No te aha e parau apî oaoa no te taata i te haapiiraa e e nehenehe ratou e pure ia Iehova?

11 E rave rahi taata o te pure ra no te mea e maitaihia ratou i te na reiraraa, tera râ, aita ratou e tiaturi papu ra e te faaroo ra te Atua i ta ratou mau pure. Mea tia ia ite ratou e o Iehova te “faaroo i te pure.” Ua papai te fatu salamo Davida: “E tei faaroo i te pure ra, e tae atoa mai te taata atoa ia oe ra. Ua upootia te ino ia matou nei; area ta matou mau hara, ua tapoˈihia ïa e oe ra.”—Sal. 65:2, 3.

Ia haapii tatou i te taata e nafea ia pure, e tauturu tatou ia ratou ia riro mai ei hoa no Iehova

12 Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “O ta outou i ani ma to ˈu ra iˈoa, na ˈu ïa e rave.” (Ioa. 14:14) Te auraa ïa e e nehenehe tatou e pure no te mau mea atoa, ia au râ i to Iehova hinaaro. Ua papai Ioane: “Teie taua taiâ ore no tatou i noaa ia ˈna ra, ia ani noa ˈtu tatou i te mau mea atoa i au ia ˈna ra, te faaroo maira ïa oia ia tatou.” (Ioa. 1, 5:14) Mea maitai ia tauturu i te taata ia taa e e ere te pure i te tahi noa mea o ta ratou e rave ia maitaihia ratou. E ravea râ teie no te haafatata ˈtu i te “terono o te aroha mau [aore ra hamani maitai rahi] ra” o Iehova! (Heb. 4:16) Ia haapii tatou i te tahi taata e nafea ia pure, o vai ta ˈna e pure e eaha te mau mea e tano ia ani, e tauturu tatou ia ˈna ia riro mai ei hoa no Iehova e ia ite i te tamahanahana ia mauiui o ˈna.—Sal. 4:1; 145:18.

TE HAMANI MAITAI RAHI I ROTO I TE FAANAHORAA APÎ O TE AO NEI

13, 14. (a) Eaha te fanaˈoraa taa ê a te feia faatavaihia no a muri aˈe? (b) Eaha te ohipa faahiahia mau ta te feia faatavaihia e rave no te huitaata?

13 E faaite atu â Iehova i to ˈna hamani maitai rahi “i roto i te mau faanahoraa o te ao nei no a muri aˈe.” E nafea ïa? E horoa te Atua i te hoê fanaˈoraa taa ê faahiahia mau i na 144 000 o te faatere e te Mesia i te raˈi. Ua faataa Paulo eaha teie fanaˈoraa taa ê a papai ai oia: “O te Atua ra, no te aroha rahi to ˈna, no te hinaaro rahi ta ˈna i hinaaro mai ia tatou nei ra, pohe noa ˈi â tatou i te hara ra, faaora aˈenei ia tatou ma te Mesia atoa, (i ora outou i te aroha mau) e ua faatia ia tatou atoa i nia, e ua haaparahi ia tatou atoa i te ao i te Mesia ra ia Iesu; ei faaiteraa na ˈna [i roto i te mau faanahoraa o te ao nei no a muri aˈe, New World Translation], i te rahi hau ê atu o to ˈna ra aroha mau, i tana hamani-maitai-raa ia tatou i te Mesia ra ia Iesu.”—Eph. 2:4-7.

14 Mea fifi ia feruri i te mau ohipa faahiahia mau o ta Iehova i faaineine no te mau Kerisetiano faatavaihia ia faatere ratou e te Mesia i te raˈi. (Luka 22:28-30; Phil. 3:20, 21; Ioa. 1, 3:2) E faaite Iehova ia ratou ma te hoê ravea taa ê “i te rahi hau ê atu o to ˈna ra aroha mau,” aore ra hamani maitai rahi. O ratou te “Ierusalema apî,” te vahine faaipoipo a te Mesia. (Apo. 3:12; 17:14; 21:2, 9, 10) E ohipa ratou e Iesu “ei faaora . . . i te mau fenua.” E tauturu ratou i te huitaata ia tiamâ mai i te faateimaharaa a te hara e te pohe a tauturu atu ai ia ratou ia riro mai ei taata tia roa.—A taio i te Apokalupo 22:1, 2, 17.

15, 16. E nafea Iehova e faaite ai i to ˈna hamani maitai rahi i te mau “mamoe ê atu” i a muri aˈe?

15 Te parau ra te Ephesia 2:7 e e faaite te Atua i te hamani maitai rahi “i roto i te mau faanahoraa o te ao nei no a muri aˈe.” I tera taime, papu e e ite te taata atoa i te fenua nei “i te rahi hau ê atu o to ˈna ra aroha mau [aore ra hamani maitai rahi].” (Luka 18:29, 30) Hoê o te mau ravea rahi roa ˈˈe e faaite ai Iehova i to ˈna hamani maitai rahi i te fenua nei, o te tia-faahou-raa ïa o te mau taata mai roto mai te “apoo.” (Ioa. 5:28, 29) O vai te faatia-faahou-hia? Te mau tane e vahine taiva ore o tei pohe hou te Mesia a pohe ai e te mau “mamoe ê atu” o te pohe ma te taiva ore ia Iehova i te roaraa o te anotau hopea. E faahoˈihia mai teie mau taata taiva ore atoa i te ora no te tamau i te tavini ia Iehova.

16 Oia atoa, e faatia-faahou-hia mai te mau mirioni taata tei pohe ma te ore e ite o vai te Atua. Ua papai Ioane: “E ite atura hoi au i tei pohe ra, o te taata rii, e te feia rarahi, i te tiaraa i mua i te Atua ra; e heua ihora na buka ra: e heua ihora hoi te tahi buka, oia te buka ora ra: e haavahia ihora taua feia i pohe ra i te mau parau i papaihia i roto i taua na buka ra, i ta ratou ra mau ohipa. E ua tuu maira te miti i te feia i pohe i roto ia ˈna ra, e ua tuu maira te apoo e hade i te feia i pohe i roto ia raua ra, e haavahia ihora ratou atoa i ta ratou mau ohipa.” (Apo. 20:12, 13) E nehenehe ïa te feia o te faatia-faahou-hia mai e haapii no nia ia Iehova e e farii i ta ˈna faatereraa. E titauhia ia ratou ia haapii e ia pee i te mau aratairaa Bibilia e te mau faaueraa apî e itehia i roto i te mau “otaro.” E riro teie mau faaueraa apî ei ravea ê atu no Iehova no te faaite i to ˈna hamani maitai rahi.

E TAMAU ANAˈE I TE PORO I TE PARAU APÎ OAOA

17. Eaha ta tatou e haamanaˈo ia poro tatou?

17 Mea faufaa roa ˈtu â i teie mahana ia poro tatou i te parau apî oaoa o te Faatereraa Arii, no te mea te piri mai ra te hopea! (Mar. 13:10) Mea tia ia haamanaˈo i ta tatou fa ia poro tatou, o te faahanahanaraa ia Iehova. E nafea tatou e nehenehe ai e na reira? Mea tia ia parau tatou i te taata e maoti noa te hamani maitai faahiahia mau o Iehova e nehenehe ai tatou e fanaˈo i te mau haamaitairaa atoa i roto i te ao apî.

E tavini anaˈe ei “tiaau maitai” o te hamani maitai rahi o te Atua.—Petero 1, 4:10 (A hiˈo i te paratarafa 17-19)

18, 19. E nafea tatou e faahanahana ˈi i to Iehova hamani maitai rahi?

18 Ia poro tatou i te taata, e nehenehe tatou e faataa ˈtu e ia faatere mai to te Mesia Faatereraa Arii, e fanaˈo te mau taata i te mau haamaitairaa atoa o te hoo e e naea riirii atu ai i te tia-roa-raa. Te parau ra te Bibilia: “E faaorahia hoi te mau mea hamanihia nei i te tapea ra o te pohe, ia noaa te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.” (Roma 8:21) E tupu te reira, maoti noa to Iehova hamani maitai rahi.

19 E fanaˈoraa taa ê to tatou i te faaiteraa i te taata atoa no nia i te parau fafau faahiahia mau e itehia ra i roto i te Apokalupo 21:4, 5: “E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.” E ua parau maira Iehova tei parahi i nia iho i te terono ra: “Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei. E ua parau maira oia ia ˈu, A papai, e parau mau hoi teie nei mau parau, e te haavare ore.” Ia poro tatou ma te itoito rahi i teie parau apî oaoa ia vetahi ê, te faahanahana mau ra tatou i to Iehova hamani maitai rahi!