Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E te feia apî, a haapuai i to outou faaroo

E te feia apî, a haapuai i to outou faaroo

“O te faaroo nei, o te . . . ite i te mau mea aore e hiˈohia nei.”—HEB. 11:1.

HIMENE: 41, 69

1, 2. Eaha ta te tavini apî a Iehova e manaˈo paha i te tahi taime, e eaha te aˈoraa ta te Bibilia e horoa ra?

 UA PARAUHIA i te hoê tuahine apî i Beretane: “Mea maramarama roa oe no te tiaturi i te Atua.” Ua papai te hoê taeae i Heremani: “No to ˈu mau orometua, e aai te aamu Bibilia no nia i te poieteraa. No ratou, e tia iho â ia tiaturi te mau piahi i te tauiuiraa o te mau mea ora.” Ua parau te hoê tuahine i Farani: “E maere to ˈu mau orometua haapii a faaroo ai e e piahi â te tiaturi nei i te Bibilia.”

2 Aita te rahiraa o te taata e tiaturi nei e na te Atua i poiete ia tatou. Mai te peu e mea apî oe e te tavini ra oe ia Iehova aore ra te haapii ra no nia ia ˈna, e manaˈo paha oe i te tahi taime e nafea oe e haapapu ai e o ˈna to tatou Atua poiete. Te faaitoito mai ra te Bibilia ia feruri maite i ta tatou e faaroo aore ra e taio. Te na ô ra te Parau a te Atua: “Na te haapao maitai [aore ra aravihi i te feruri] e tiai ia oe.” E nafea? Ma te tauturu ia oe ia patoi i te mau manaˈo hape e ia haapuai i to faaroo ia Iehova.—A taio i te Maseli 2:10-12.

3. Eaha te hiˈopoahia i roto i teie tumu parau?

3 Ia puai te faaroo ia Iehova, e titauhia ia matau maitai ia ˈna. (Tim. 1, 2:4) No reira, a taio ai i te Bibilia e ta tatou mau papai, mea faufaa roa ia parahi e ia feruri i tei parauhia ra. A tutava i te taa i ta oe e taio ra. (Mat. 13:23) Ia na reira oe, e ite oe e rave rahi haapapuraa e o Iehova to tatou Atua poiete e no ǒ mai te Bibilia ia ˈna ra. (Heb. 11:1) E hiˈo anaˈe e nafea tatou e na reira ˈi.

E NAFEA IA HAAPUAI I TO FAAROO?

4. I roto i teihea tuhaa ua tuea ˈi te tiaturiraa i te tauiuiraa o te mau mea ora e te tiaturiraa i te poieteraa? Ia aha ïa tatou paatoa?

4 E parau paha te tahi taata ia oe: “Te tiaturi nei au i te tauiuiraa o te mau mea ora no te mea ua parau te aivanaa e mea mau. E nafea oe e tiaturi ai i te Atua ta te taata i ore i ite aˈenei?” Te manaˈo atoa ïa o e rave rahi. Parau mau, aita e taata i ite i te Atua aore ra i ite i te tahi mea ia poietehia. (Ioa. 1:18) Teie râ, hoê â huru no te feia e tiaturi ra i te tauiuiraa o te mau mea ora. Te tiaturi atoa nei ratou i te tahi mea ta ratou i ore i ite. Aita e aivanaa e aita e taata i ite aˈenei i te hoê huru ora ia taui. Ei hiˈoraa, aita e taata i ite aˈenei i te hoê ophi aore ra moo ia riro mai ei liona aore ra ei elefani. (Ioba 38:1, 4) E titauhia ïa ia hiˈopoa e ia feruri maite tatou paatoa i te mau haapapuraa e ia faaoti i ta te reira e faaite maira. Mea rahi tei hiˈopoa i te natura e ua “itea papuhia” ia ratou e te vai ra te hoê Atua. Ua ite maitai ratou e o ˈna te Atua poiete, mea puai o ˈna e mea rahi to ˈna huru maitatai nehenehe mau.—Roma 1:20.

E tauturu atu te mau ravea maimiraa ia faataa i ta oe e tiaturi ra (A hiˈo i te paratarafa 5)

5. Eaha te tahi mau ravea maimiraa te tauturu mai ia haapii atu â no nia i te poieteraa?

5 Ia hiˈo tatou i te natura a feruri maite atu ai, e ite tatou e ua poietehia te mau mea atoa ma te faahiahia. Maoti te faaroo, e ite tatou e te vai ra te hoê Atua poiete, noa ˈtu aita tatou e ite mata ra ia ˈna. Oia atoa i to ˈna huru nehenehe mau e i to ˈna paari rahi. (Heb. 11:3, 27) E haapii atu â tatou no nia i ta ˈna i poiete ma te taio i te mau maimiraa a te mau aivanaa. Te vai ra vetahi i roto i Te Pare Tiairaa. [1] I roto i te vea A ara mai na!, e faataa pinepine te mau aivanaa e te tahi atu mau taata i te tumu e tiaturi ai ratou i te Atua i teie nei. E e ite atoa oe i roto i te anairaa tumu parau “Mea poietehia anei?” te mau parau rii faufaa no nia i te mau animara e te tahi atu mau mea o te natura. Oia atoa i te tahi mau hiˈoraa e nafea te aivanaa i faaohipa ˈi i to ratou tereraa.

6. E nafea te mau ravea maimiraa e tauturu ai ia oe?

6 Ua tauturu e piti buka rairai no nia i te poieteraa i te hoê taeae 19 matahiti i Marite. Te na ô ra o ˈna: “Mea faufaa mau teie na buka rairai no ˈu. Ua hau atu i te ahuru taime vau i te hiˈopoaraa i te reira.” Ua papai te hoê tuahine i Farani: “Maere noa vau i te tumu parau ‘Mea poietehia anei?’ Faaite mai te reira e e nehenehe te feia îite rahi e pee i te huru tereraa o te mau mea i roto i te natura, eita roa ˈtu râ e naea ia ratou.” Ua parau na metua o te hoê tamahine 15 matahiti i Afirika Apatoa: “E pinepine ta mâua tamahine i te taio na mua roa i te tumu parau ‘Uiuiraa manaˈo’ i roto i te A ara mai na!” E tauturu teie mau papai ia oe ia ite i te haapapuraa e te vai ra te hoê Atua poiete. E nehenehe ïa oe e ite e e patoi i te mau haapiiraa hape. E puai to oe faaroo e e riro oe mai te hoê tumu raau o tei aˈa maitai i roto i te repo noa ˈtu te mataˈi puai.—Ier. 17:5-8.

TO OE FAAROO I TE BIBILIA

7. No te aha te Atua i hinaaro ai ia hiˈopoa maite oe i te mau mea atoa?

7 Mea ino anei ia ui, ‘No te aha vau e tiaturi ai i te Bibilia?’ E ere roa ˈtu. Aita Iehova e hinaaro ra ia pee noa oe i te tahi atu. Te hinaaro nei râ o ˈna ia oe ia “hiˈopoa maite i te mau mea atoa” no te ite i ta te Bibilia e parau ra e no te papu e no ǒ mai iho â te reira ia ˈna. E puai atu â to faaroo i te Bibilia ia ite atu â oe i ta te reira e parau ra. (A taio i te Tesalonia 1, 5:21; Timoteo 1, 2:4.) Te tahi ravea, o te hiˈopoaraa ïa i te mau tumu parau taa maitai ta oe e hinaaro.

8, 9. (a) Mea au roa na vetahi ia hiˈopoa i teihea mau tumu parau? (b) Eaha te haamaitairaa ta vetahi i fanaˈo a feruri maite ai i ta ratou i taio?

8 Mea au roa na vetahi ia hiˈopoa i te mau parau tohu Bibilia. Aore ra ia faatuati i te mau aamu Bibilia i ta te feia tuatapapa, aivanaa e feia ihipǎpǎ e parau ra. Ei hiˈoraa, a rave na i te Genese 3:15. Ua horoa Iehova i teie parau tohu faufaa mau i muri noa mai i to Adamu raua Eva orure-hau-raa ia ˈna e i ta ˈna huru faatereraa. Teie te parau tohu Bibilia matamua o te tauturu mai ia taa e nafea te Faatereraa arii a te Atua e haapapu ai e o ta ˈNa huru faatereraa te mea maitai roa ˈˈe. Oia atoa e nafea te reira e faaore ai i te mau mauiui atoa. Eaha ta oe e nehenehe e rave a hiˈopoa ˈi i te Genese 3:15? E nehenehe ta oe e tapaopao i te mau irava Bibilia o te faataa ˈtu â e nafea teie parau tohu e tupu ai. Ia oti, e imi paha oe afea teie mau irava i te papairaahia a faanaho atu ai ia au i te matahiti papairaa. E ite mai oe e ua ora tera mau taata papai Bibilia i te tau taa ê. Teie râ, ua papai ratou taitahi i te tahi mea e maramarama atu â ˈi te parau tohu. E tauturu te reira ia oe ia haapapu e na te varua moˈa o Iehova i aratai ia ratou.—Pet. 2, 1:21.

9 Ua feruri te hoê taeae i Heremani e nafea te buka Bibilia taitahi e horoa ˈi i te mau parau rii faufaa no nia i te Faatereraa arii. Ua na ô o ˈna: “Tera hoi, noa ˈtu e 40 aˈe taata tei papai i te Bibilia. Mea rahi o ratou tei ora i te tau taa ê e tei ore i matau te tahi e te tahi.” Ua hiˈopoa te hoê tuahine i Auteralia i te hoê tumu parau o Te Pare Tiairaa e ua ite mai e nafea te Pasa i tuati ai i te Genese 3:15 e i te Mesia. [2] Ua papai o ˈna: “Ua taa roa ia ˈu e e Atua faahiahia mau Iehova. Ua feruri o ˈna i teie faanahoraa no te mau Iseraela e ua faatupu i te reira i nia ia Iesu. Maere roa vau! Ua faaea noa vau e ua feruri i te faahiahiaraa o teie parau tohu o te Pasa!” No te aha tera ˈi to ˈna huru aau? Ua feruri maite teie tuahine i ta ˈna i taio e ua maramarama. Ua tauturu te reira ia ˈna ia haapuai i to ˈna faaroo e ia haafatata ˈtu â ia Iehova.—Mat. 13:23.

10. E nafea te haavare ore o te feia papai Bibilia e haapuai ai i to tatou faaroo i te Bibilia?

10 A feruri atoa na i te haavare ore o te feia papai Bibilia. Ua faaite noa ratou i te parau mau ma te ore e riaria. I tera tau, e pinepine te taata i te papai noa i te mea maitai no nia i to ratou nunaa e tia faatere. Area te mau peropheta a Iehova, aita ratou i papai noa i te mau mea maitai ta te nunaa Iseraela e to ˈna mau arii i rave, oia atoa râ te mau mea ino. (Par. 2, 16:9, 10; 24:18-22) Ua faahiti atoa ratou i ta ratou iho mau hape e te hape a te tahi atu mau tavini a te Atua. (Sam. 2, 12:1-14; Mar. 14:50) Ua parau te hoê taeae apî i Beretane: “Varavara oe i te ite i te haavare ore mai teie. No reira matou i tiaturi atu â ˈi e no ǒ mai te Bibilia ia Iehova ra.”

11. E nafea te aratairaa itehia i roto i te Bibilia e haapapu mai ai e no ǒ mai te Bibilia i te Atua?

11 E ite te taata o te vaiiho i te Bibilia ia aratai i to ratou huru oraraa i te mau faahopearaa maitai. E papu atu â ïa ia ratou e no ǒ mai te Bibilia i te Atua. (A taio i te Salamo 19:7-11.) Ua papai te hoê tuahine apî i Tapone: “Ia faaohipa to ˈu utuafare i te mau haapiiraa Bibilia, e oaoa mau matou. E ite matou i te hau, te auhoêraa e te here.” Ua tauturu te Bibilia i e rave rahi ia taa e mea hape te tahi o ta ratou mau tiaturiraa. (Sal. 115:3-8) Te aratai ra te Bibilia i te taata ia tiaturi ia Iehova, te Atua mana hope, e te fafau ra i te hoê ananahi maitai aˈe. I te tahi aˈe pae, no te taata o te parau ra aita e Atua, e faariro ratou i te natura ei atua. Te parau ra vetahi ê e na te taata iho e horoa i te hoê ananahi maitai aˈe. Ia hiˈo râ tatou i ta ratou i rave, aita i tia ia ratou ia faatitiaifaro i te mau fifi o teie nei ao.—Sal. 146:3, 4.

E NAFEA IA HAAFERURI I TE TAHI ATU?

12, 13. E nafea e paraparau ai i te tahi atu no nia i te poieteraa aore ra te Bibilia?

12 A tauaparau ai no nia i te poieteraa aore ra te Bibilia, a imi na mua i ta te taata e tiaturi mau ra. No vetahi o te tiaturi ra i te tauiuiraa o te mau mea ora, te vai ra te Atua. Ua faaohipa hoi te Atua i te tauiuiraa o te mau mea ora no te poiete i te mau mea atoa. Mea mau teie tiaturiraa no te tahi atu no te mea te haapiihia ra te reira i te fare haapiiraa. E aita vetahi e tiaturi faahou ra i te Atua no te mea ua oti roa ratou i te haapaoraa. No reira, a ani na mua i te taata i ta ˈna e tiaturi ra e no te aha. Ia oti, a faaroo maitai i ta ˈna e parau mai. E na reira atoa ïa o ˈna a paraparau ai oe.—Tito 3:2.

Ma te faatura, a ani i te taata ta ˈna e tiaturi ra a faaroo maitai atu ai ia ˈna

13 Ia parauhia mai oe e mea maamaa oe no te tiaturi i te hoê Atua poiete, e nafea oe? Ma te faatura, a ani atu i tera taata ia faataa mai e nafea ïa te ora i te haamataraa. Nehenehe oe e faahiti e mai te peu e no ǒ mai i te tauiuiraa o te mau mea ora, e tia ïa i te huru ora matamua ia hamani i te tahi atu mea mai ia ˈna te huru. No te na reira, ua parau te hoê orometua haapii ihitaoˈa e e titauhia: (1) te tahi mea mai te hoê iri aore ra paa ei parururaa, (2) te ravea no te hamani e no te faaohipa i te ito, (3) te mau haamaramaramaraa no te taui i to ˈna huru rapaeau e to ˈna rahi, e (4) te aravihi no te hamani hau atu â hohoˈa o tera mau haamaramaramaraa. Ua na ô â o ˈna: “E maerehia oe i te taa-ê-raa faahiahia o te huru ora nainai roa ˈˈe.”

14. Eaha te haaferuriraa ohie roa te nehenehe e faaohipa a paraparau ai no nia i te poieteraa?

14 A tauaparau ai, a faaohipa i te haaferuriraa ohie roa a te aposetolo Paulo o tei papai: “E faatia hoi to te mau fare atoa nei, o te faatia râ i te mau mea atoa ra, o te Atua ïa.” (Heb. 3:4) Na te hoê taata i feruri e i hamani i te hoê fare. Hoê â huru no te mau mea ora, mea fifi aˈe ïa i te hamaniraa i te hoê fare. Nehenehe atoa oe e faaohipa i ta tatou mau papai. Ua paraparau te hoê tuahine i te hoê taata apî o tei ore i tiaturi e te vai ra te hoê Atua e ua horoa ˈtu i na buka rairai e piti no nia i te poieteraa. Fatata hoê hebedoma i muri iho, ua parau tera taata: “Te tiaturi nei au i te Atua i teie nei.” Ua haamata o ˈna i te haapii i te Bibilia e ua riro mai ei taeae.

15, 16. Eaha te rave hou a faataa ˈi e no ǒ mai te Bibilia i te Atua? E eaha te haamanaˈo noa?

15 Ia feaa te hoê taata no nia i te Bibilia, e nafea oe e haaferuri ai ia ˈna? Na mua roa, a ani ia ˈna eaha ta ˈna e tiaturi ra e a imi eaha ta ˈna e anaanatae ra. (Mas. 18:13) Mea au anaˈe na ˈna te ihi, e horoa ˈtu paha oe i te hiˈoraa o te faaite ra e mea tano noa ta te Bibilia e parau ra i te pae o te ihi. Mea au anaˈe na ˈna te tuatapaparaa, a faahiti i te tahi tupuraa faataahia i roto i te mau buka tuatapaparaa. E a faaite atu mea nafea te Bibilia i tohu ai i te reira e rave rahi matahiti na mua ˈˈe. Peneiaˈe e faaroo te tahi mau taata ia oe ia faaite oe i te hoê parau Bibilia e maitai atu â ˈi to ratou oraraa. Ei hiˈoraa, te mau manaˈo i roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa.

16 A haamanaˈo, aita tatou e hinaaro ra e aimârô e te taata. Ia oaoa râ ratou i te tauaparau mai e i te haapii no nia i te Bibilia. A tuu ïa i te mau uiraa ma te faatura e a faaroo maitai atu. Ia faatura atoa oe a faaite ai i ta oe mau tiaturiraa i te tahi atu taata, mai te peu iho â râ e mea paari aˈe o ˈna ia oe. E faatura atoa mai ïa ratou ia oe. E e maere ratou e ua feruri maitai oe i ta oe e tiaturi ra noa ˈtu to oe apî. Mai te peu râ e imi noa te hoê taata i te aimârôraa aore ra i te faaooo ia oe, aita e faufaa ia pahono atu.—Mas. 26:4.

A IMI I TE PUE PARAU MAU BIBILIA E A HAAPUAI I TO FAAROO

17, 18. (a) Eaha te tauturu ia oe ia haapuai i to faaroo i te Bibilia? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i to muri nei tumu parau?

17 Mea maitai ia ite i te mau haapiiraa tumu o te Bibilia. Aita râ i navai ia puai te faaroo. Mea faufaa ia rave i te mau maimiraa e ia ite mai i te parau mau hohonu e vai ra i roto, mai te huru e te imi ra tatou i te taoˈa hunahia. (Mas. 2:3-6) Hoê o na ravea maitai roa ˈˈe no te haapuai i to faaroo, o te taio-faahope-raa ïa i te Bibilia. A tamata hoê matahiti. Ua tauturu te reira i te hoê tiaau haaati ia haafatata ˈtu â ia Iehova i to ˈna apîraa. Ua na ô o ˈna: “Te tahi mea tei tauturu ia ˈu ia haafaufaa i te Bibilia mai te Parau a te Atua, o te taio-faahope-raa ïa i te reira. Ua taa roa ia ˈu te mau aamu Bibilia ta ˈu i haapii mai to ˈu tamariiriiraa.” A faaohipa atoa i te mau ravea maimiraa ta tatou e fanaˈo nei, mai te VAIRAA BUKA I NIA TE INTERNET Watchtower e te Maimiraa Bibilia no te mau Ite no Iehova.

18 E te mau metua, aita ˈtu taata maori râ outou te nehenehe e haapii i ta outou tamarii no nia ia Iehova. E nafea ïa e tauturu ai ia ratou ia haapuai i to ratou faaroo ia ˈna? E faataa mai to muri nei tumu parau i te tahi mau ravea.

^ [1] (paratarafa 5) A hiˈo i te tumu parau “Te itea-papu-hia nei to ˈna mau huru maitatai” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tetepa 2013, api 11, e te tumu parau “E itehia te Atua ora i ta ˈna i hamani” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Atopa 2013, api 7-11.