Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tamau i te faaitoito te tahi i te tahi i te mau mahana atoa

A tamau i te faaitoito te tahi i te tahi i te mau mahana atoa

“E teie nei puˈe taeae, e maˈa parau faaitoitoraa ta orua ra, a parau mai.”—OHI. 13:15, Te Faufaa Api.

HIMENE: 121, 45

1, 2. No te aha mea faufaa ia faaitoito ia vetahi ê?

 UA PARAU Cristina, 18 matahiti to ˈna: “Varavara to ˈu na metua i te faaitoito mai, pinepine râ raua i te faahapa ia ˈu. Mea mauiui roa ta raua mau parau i te tahi taime. E parau mai raua e tamariirii noa â vau, eita vau e haere i mua, e mea poria roa vau. E pinepine au i te taˈi. Mea au aˈe na ˈu eiaha e paraparau ia raua. E ô mai tera manaˈo e mea faufaa ore au.” [1] Mea fifi roa te oraraa aita anaˈe vetahi ê e faaitoito mai ia tatou!

2 A feruri na i te tauturu ta tatou e nehenehe e horoa ia faaitoito tatou ia ratou. Te parau ra Rubén: “Ua aro vau e rave rahi matahiti i te mau manaˈo e mea faufaa ore au. I te hoê râ mahana, ua poro vau na muri i te hoê matahiapo, tapao atura oia e ua toaruaru vau. Ma te aumihi, ua faaroo mai oia i to ˈu faaiteraa i to ˈu mau huru aau. I muri aˈe, ua haamanaˈo mai oia i te ohipa maitai ta ˈu e rave ra. Ua haamanaˈo atoa mai oia i te mau parau a Iesu, oia hoi, e faufaa rahi aˈe to tatou tataitahi i to te mau manu e rave rahi. E pinepine au i te haamanaˈo i tera irava e te haaputapû noa ra te reira i to ˈu aau. Ua haa rahi te mau parau a teie matahiapo i roto i to ˈu oraraa.”—Mat. 10:31.

3. (a) Eaha ta te aposetolo Paulo i parau no nia i te faaitoitoraa ia vetahi ê? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?

3 Te parau ra te Bibilia e mea titauhia ia tamau tatou i te faaitoito te tahi i te tahi. Ua papai te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano Hebera: “E ara, e au mau taeae, o te aau ino faaroo-ore-atoa-hia i roto i te hoê o outou na, i te faarueraa i te Atua ora ra. E aˈo [aore ra faaitoito] maite râ te tahi i te tahi eiaha ei mahana e tuua,” aore ra i te mau mahana atoa. Ua faataa Paulo te tumu: ia ore ratou ia etaeta i te puai haavare o te hara. (Heb. 3:12, 13) A feruri na i te maitai ta oe i ite i to te tahi atu taata faaitoitoraa ˈtu ia oe. Eaha ïa te mau tumu e faaitoito ai tatou i to tatou mau taeae? Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai i ta Iehova, Iesu e Paulo huru faaitoitoraa ia vetahi ê? E e nafea tatou e nehenehe ai e faaitoito te tahi i te tahi? E hiˈopoa mai tatou i teie mau uiraa.

E HINAARO TATOU PAUROA I TE FAAITOITORAA

4. (a) O vai te hinaaro i te faaitoitoraa? (b) No te aha te rahiraa o te taata i teie mahana e ore ai e faaitoito ia vetahi ê?

4 E hinaaro tatou pauroa i te faaitoitoraa. Te mau tamarii iho â râ, e hinaaro ratou ia faaitoito to ratou metua ia ratou. Te faataa ra te orometua haapii o Timothy Evans e e hinaaro te mau tamarii i te faaitoitoraa mai te raau tupu e hinaaro i te pape. Te faˈi ra oia: “Ia faaitoitohia, e ite te tamarii e mea faufaa oia e mea auhia oia.” E no te mea te ora nei tatou i te “anotau hopea,” e rave rahi o te faaite ra i te miimii, e mea iti to ratou “aroha” te tahi i te tahi. (Tim. 2, 3:1-5) Eita vetahi mau metua e faaitoito i ta ratou tamarii no te mea aita roa ˈtu to ratou iho metua i faaitoito ia ratou. E hinaaro atoa te feia paari aˈe i te faaitoitoraa. I te rahiraa râ o te taime, e ere tera ta tatou e ite. Ei hiˈoraa, e rave rahi o te amuamu ra e aita roa ˈtu ratou e haapopouhia no te ohipa ta ratou e rave ra.

A haapopou ia vetahi ê no te mau ohipa ta ratou i rave

5. E nafea ia faaitoito ia vetahi ê?

5 E nehenehe tatou e faaitoito ia vetahi ê ma te haapopou ia ratou no te ohipa maitai ta ratou i rave. E faaitoito atoa paha tatou ia vetahi ê ma te parau atu e e mau huru maitatai au mau to ratou. Oia atoa, ma te tamahanahana ˈtu, ia oto aore ra ia paruparu ratou. (Tes. 1, 5:14) No te mea e ite pinepine tatou i to tatou mau taeae e tuahine, mea rahi te taime e nehenehe ai tatou e faaitoito ia ratou. (A taio i te Koheleta 4:9, 10.) A ui ïa: ‘Te faaite ra anei au ia vetahi ê no te aha vau e here e e haafaufaa ˈi ia ratou? E na reira anei au i te mau taime atoa e nehenehe ai au?’ A feruri na i ta te Bibilia e parau ra: “E maitai rahi hoi to te parau ia au te parauraa.”—Mas. 15:23.

6. No te aha Satani e hinaaro ai e haaparuparu i te nunaa o te Atua? A horoa i te hoê hiˈoraa e nafea oia.

6 Te na ô ra te Maseli 24:10: “Ia paupau to aho i te mahana e ati ai ra, te iti hua ra to oe itoito.” Ua ite Satani e ia faatoaruaru oia ia tatou, e nehenehe ïa oia e haaparuparu i to tatou auhoaraa e o Iehova. Ua tamata oia i te faatoaruaru ia Ioba ma te haamauiui maitai ia ˈna. Aita râ te opuaraa a Satani i manuïa. Ua vai taiva ore Ioba ia Iehova. (Ioba 2:3; 22:3; 27:5) E nehenehe tatou e aro ia Satani a ore atu ai oia e upootia. Ia tamau tatou i te faaitoito i te mau mero o to tatou utuafare e to tatou mau taeae e tuahine o te amuiraa, e tauturu tatou te tahi i te tahi ia oaoa e ia vai piri ia Iehova.

TE MAU HIˈORAA E PEE

7, 8. (a) Mea nafea Iehova i te faaitoitoraa i te taata? (b) E nafea te mau metua e pee ai i to Iehova hiˈoraa? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

7 E faaitoito Iehova i te taata. Ua papai te fatu salamo: “Te fatata nei Iehova i te feia aau paruparu ra; e te faaora nei oia i te taata aau taiâ.” (Sal. 34:18) I te taime a mǎtaˈu e a toaruaru ai te peropheta Ieremia, ua fafau Iehova e tauturu ia ˈna. (Ier. 1:6-10) Ua tono Iehova i te hoê melahi no te faaitoito i te peropheta Daniela. Ua pii teie melahi ia Daniela “taata here-rahi-hia.” (Dan. 10:8, 11, 18, 19) E nehenehe anei oe e pee teie hiˈoraa a faaitoito ai oe i to mau taeae e tuahine, te mau pionie, oia atoa te feia paari o te ore e nehenehe e ohipa mai i na mua ˈˈe?

A tauturu i ta outou mau tamarii ia faaoromai i te mau faahemaraa

8 Noa ˈtu ua faaea noa Iesu i pihaiiho ia Iehova e rave rahi matahiti, i to Iesu haereraa mai i te fenua nei, ua ite Iehova e e titauhia ia faaitoito o ˈna i ta ˈna Tamaiti. Ua faaroo Iesu i to ˈna Metua i te paraparauraa mai ia ˈna mai te raˈi mai i te taime a haamata ˈi oia i ta ˈna ohipa pororaa e i te matahiti hopea oia i te fenua nei. E piti taime to Iehova parauraa: “Tau Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia ˈna.” (Mat. 3:17; 17:5) Mea papu e ua itoito-roa-hia Iesu a faaroo ai oia i to ˈna Metua i te parauraa e ua here oia ia ˈna e ua oaoa oia ia ˈna. I muri aˈe, i te po hou Iesu a pohe ai, ua hepohepo roa oia. Ua faaitoito Iehova ia ˈna ma te tono i te hoê melahi no te haapuai e no te tamahanahana ia ˈna. (Luka 22:43) E te mau metua, e pee outou i to Iehova hiˈoraa ma te faaitoito tamau i ta outou tamarii. Ia rave ratou i te ohipa maitai, a haapopou atu. Ia farerei ratou i te faahemaraa i te fare haapiiraa, a tutava no te faaitoito e no te tauturu ia ratou ia faaoromai.

9. Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai i to Iesu huru i nia i ta ˈna mau aposetolo?

9 Ua vaiiho mai Iesu i te hoê hiˈoraa maitai ia pee tatou. I te po hou oia a pohe ai, ua horoi Iesu i te avae o ta ˈna mau aposetolo e ua haapii atu i te faufaaraa ia faatupu i te haehaa. Ua faatupu râ ratou i te teoteo, mârô atura o vai tei rahi aˈe i rotopu ia ratou, e o Petero, ua faatietie ïa ia ˈna ma te parau e eita roa ˈtu oia e faarue ia Iesu. (Luka 22:24, 33, 34) Aita râ Iesu i faaea i nia i to ratou mau hape. Ua haapopou oia ia ratou i te taiva-ore-raa ia ˈna. Ua fafau oia e e rave ratou i te mau ohipa rahi aˈe i ta ˈna iho i rave e ua haapapu atu e ua here Iehova ia ratou. (Luka 22:28; Ioa. 14:12; 16:27) E nehenehe tatou e ui, ‘Te pee ra anei au i to Iesu hiˈoraa, a haapopou atu ai ia vetahi ê no to ratou huru maitatai au mau, ma te ore e hiˈo i to ratou mau hape?’

10, 11. Mea nafea Paulo i te faaitoitoraa i to ˈna mau taeae, e ua ineine oia i te aha?

10 E pinepine te aposetolo Paulo i te faahiti i te mau parau maitatai no to ˈna mau taeae. I roto i to ˈna mau tere, ua apiti oia e rave rahi matahiti e vetahi o ratou. Ua matau maitai ïa Paulo ia ratou. Aita râ oia i papai no nia i to ratou mau hape. Ua haapopou Paulo ia ratou. Ei hiˈoraa, ua parau Paulo e ua riro Timoteo ei “tamaiti here” na ˈna “e te haavare ore i te Fatu,” e ua papu ia ˈna e e haapao Timoteo i te hinaaro o vetahi ê. (Kor. 1, 4:17; Phil. 2:19, 20) Ua parau Paulo i te mau Kerisetiano no Korinetia e e “hoa” Tito no ˈna e “te tauturu ia ˈu ia outou na.” (Kor. 2, 8:23) Mea papu, ua itoitohia Timoteo raua Tito a ite ai raua i ta Paulo i manaˈo no raua!

11 Ua ineine Paulo raua to ˈna hoa Baranaba i te pohe no te faaitoito i to raua mau taeae. Ei hiˈoraa, ua ite raua e mea rahi te taata i te oire no Lusetera o tei hinaaro e haapohe ia raua. Ua haere faahou râ raua i ǒ no te faaitoito i te mau pǐpǐ apî e no te tauturu ia ratou ia vai taiva ore ia Iehova. (Ohi. 14:19-22) I muri aˈe, i Ephesia, ua fifihia Paulo no te nahoa taata riri. Ua faaea maoro râ oia i reira no te faaitoito i to ˈna mau taeae. Te parau ra te Ohipa 20:1, 2 (Te Faufaa Api): “Ua haaputuputu maira Paulo i te mau pipi, ˈe ua faaitoito atura oia ia ratou. ˈE oti aˈera, ua aroha atura oia ia ratou, ˈe ua reva atura i Makedonia. Haere atura oia na taua mau pae fenua ra ma te faaitoito hua i te mau taeae, ˈe ua tae atura i Heleni.”

E FAAITOITO TE TAHI I TE TAHI

12. No te aha mea maitai no tatou ia haere i te mau putuputuraa?

12 Te hinaaro ra Iehova i te mea maitai roa ˈˈe no tatou. No reira oia i parau mai ai ia tamau i te putuputu. I ta tatou mau putuputuraa, e haapii mai tatou no nia ia ˈna e e faaitoito tatou te tahi i te tahi. (Kor. 1, 14:31; a taio i te Hebera 10:24, 25.) Te parau ra Cristina, o tei faahitihia i te omuaraa o teie tumu parau: “Ta ˈu e au roa ˈˈe i te mau putuputuraa, o te here ïa e te faaitoitoraa ta ˈu e fanaˈo ra i ǒ. I te tahi taime, e haere au i te Piha a te Basileia e te oto pauroa. E tapiri mai râ te mau tuahine, e tauahi mai ia ˈu, a parau atoa mai ai ia ˈu e mea nehenehe maitai au. E parau mai ratou e ua here ratou ia ˈu e te oaoa nei i te ite e te haere ra vau i mua i te pae varua. Ua faaitoito maitai te reira ia ˈu!” Mea faufaa roa ia faaitoito tatou tataitahi ia vetahi ê!—Roma 1:11, 12.

13. No te aha e hinaaro ai te feia o tei tavini maoro ia Iehova i te faaitoitoraa?

13 E hinaaro atoa te feia o tei tavini maoro ia Iehova i te faaitoitoraa. A feruri na ia Iosua. A fatata ˈi Iseraela i te tomo atu i te Fenua tǎpǔhia, ua maiti Iehova ia Iosua no te aratai ia ratou. Ua parau râ Iehova ia Mose ia faaitoito ia Iosua, noa ˈtu ua tavini oia ia Iehova e rave rahi matahiti. Ua parau Iehova: “E poroi . . . oe ia Iosua, e haamahanahana ˈtu, e faaitoito atu ia ˈna; oia hoi te haere na mua i taua mau taata nei, e na ˈna ratou e faanoho i te fenua ta oe e hiˈo noa i to mata anaˈe na.” (Deut. 3:27, 28) Ua titauhia ia faaitoitohia Iosua, no te mea i muri aˈe, e aro te nunaa ehia aroraa e e pau ratou i roto hoê aˈe aroraa. (Ios. 7:1-9) I teie mahana, e nehenehe tatou e faaitoito i te mau matahiapo e te mau tiaau haaati o te haa rahi ra no te haapao i to te Atua nunaa. (A taio i te Tesalonia 1, 5:12, 13.) Ua parau te hoê tiaau haaati: “I te tahi taime, e horoa mai te mau taeae i te hoê rata haamauruururaa e faaite ra e ua au roa ratou i to mâua haereraa mai e farerei ia ratou. Tapea maitai mâua i teie mau rata, a taio faahou ai i te tahi taime a paruparu ai mâua. Mea faaitoito mau!”

Ia faaitoito tatou i ta tatou tamarii, e tauturu atu tatou ia piri atu â ratou ia Iehova (A hiˈo i te paratarafa 14)

14. Eaha te mau hiˈoraa o te faaite ra e mea maitai ia haapopou ia vetahi ê ia horoa ˈtu tatou i te aˈoraa?

14 I te hoê taime, ua titauhia ia aˈo te aposetolo Paulo i to Korinetia. I to ratou peeraa i tera aˈoraa, ua haapopou Paulo ia ratou. (Kor. 2, 7:8-11) Mea papu, ua faaitoito ta ˈna mau parau ia ratou ia tamau i te rave i te mea maitai. I teie mahana, e nehenehe te mau matahiapo e te mau metua e pee i to Paulo hiˈoraa. Te parau ra Andreas, e piti tamarii ta ˈna: “E tauturu te faaitoitoraa i te tamarii ia paari mai i te pae varua e i te pae feruriraa. E aˈo oe ma te faaitoito atu. Ua ite ta mâua na tamarii eaha te mea maitai, maoti râ ta mâua faaitoitoraa tamau, ua riro roa ei peu matau na raua te raveraa i te mea maitai.”

NA TE AHA E TAUTURU IA OE IA FAAITOITO IA VETAHI Ê?

15. Eaha te hoê ravea e nehenehe ai tatou e faaitoito ia vetahi ê?

15 A faaite i to outou mau taeae e tuahine e te haafaufaa ra outou i ta ratou mau tutavaraa e to ratou mau huru maitatai. (Par. 2, 16:9; Ioba 1:8) Ia na reira tatou, e pee tatou i to Iehova e Iesu hiˈoraa. Te haafaufaa nei raua i ta tatou e rave ra no raua, noa ˈtu aita e noaa ra ia tatou i te rave mai ta tatou e hinaaro ra. (A taio i te Luka 21:1-4; Korinetia 2, 8:12.) Ei hiˈoraa, ua ite tatou e te tutava nei to tatou mau taeae e tuahine ruhiruhia i te haere tamau i te mau putuputuraa e i roto i te taviniraa. Te faaitoito e te haapopou ra anei tatou ia ratou no te mau ohipa atoa ta ratou e rave ra?

16. I teihea taime e nehenehe ai tatou e faaitoito ia vetahi ê?

16 A faaitoito pinepine ia vetahi ê. Ia tapao tatou i te tahi noa ˈˈe ohipa maitai ta te hoê taata i rave, a haapopou ia ˈna. I to Paulo e Baranaba haereraa i Anetiohia i Pisidia, ua parau te mau aratai o te sunago: “E te mau taeae nei, te hinaaro na outou i te aˈo mai i te taata nei, a parau mai.” Ua faaohipa Paulo i tera taime no te faaitoito i te taata. (Ohi. 13:13-16, 42-44) Ia faaitoito tatou ia vetahi ê, e faaitoito atoa mai ratou ia tatou.—Luka 6:38.

17. Eaha te ravea maitai roa ˈˈe no te haapopou ia vetahi ê?

17 A faataa maitai atu. I to Iesu haapopouraa i te mau Kerisetiano no Tuatira, mea taa maitai to ˈna mau manaˈo e ua faataa oia i te ohipa ta ratou i rave. (A taio i te Apokalupo 2:18, 19.) E nafea tatou e pee ai i to ˈna hiˈoraa? Peneiaˈe ma te haapopou i te hoê metua vahine faaea taa noa no to ˈna aupururaa i ta ˈna mau tamarii noa ˈtu mea fifi no ˈna. Mai te peu e e metua oe, e haapopou oe i ta oe mau tamarii no ta ratou mau tutavaraa no te tavini ia Iehova. A faataa ia ratou eaha te ohipa maitai ta oe i tapao. Mea taa maitai anaˈe ta tatou mau faaitoitoraa ia vetahi ê, e taa ïa ia ratou e ma te aau tae mau tatou i parau ai i te reira.

18, 19. E nafea tatou e nehenehe ai e tauturu te tahi i te tahi ia vai piri noa ia Iehova?

18 Ua parau Iehova ia Mose ia faaitoito e ia haapuai ia Iosua. Mea papu, eita Iehova e paraparau roa mai ia tatou i teie mahana e eita oia e faaue mai ia faaitoito tatou i te tahi taata. Te oaoa nei râ oia ia ite i te mau tutavaraa ta tatou e rave no te faaitoito ia vetahi ê. (Mas. 19:17; Heb. 12:12) Ei hiˈoraa, ia horoa te hoê taeae i te hoê oreroraa parau i roto i ta tatou amuiraa, e nehenehe tatou e parau atu ia ˈna i ta tatou i au i roto i ta ˈna oreroraa parau. Peneiaˈe ua tauturu mai ta ˈna mau parau ia faaruru i te hoê fifi aore ra ia taa i te hoê irava. Ua papai te hoê tuahine i te taeae o tei horoa i te hoê oreroraa parau: “Noa ˈtu ua paraparau taua tau minuti noa, ua taa ia oe i to ˈu ahoaho, ua tamahanahana e ua faaitoito oe ia ˈu. Te hinaaro nei au ia ite oe e i to oe paraparauraa ma te hamani maitai, i nia i te tahua e a aparau ai taua, mai te huru ra e e ô no ǒ mai ia Iehova tera.”

19 E tauturu tatou te tahi i te tahi ia vai piri ia Iehova ma te pee i ta Paulo aˈoraa: “E haamahanahana [aore ra e faaitoito] outou ia outou iho, e e faatupu i te maitai te tahi i te tahi, mai ta outou â hoi e rave na.” (Tes. 1, 5:11) Ia tamau tatou i te “aˈo [aore ra faaitoito] maite . . . te tahi i te tahi eiaha ei mahana e tuua,” e faaoaoa tatou ia Iehova!

^ [1] (paratarafa 1) Ua tauihia te tahi mau iˈoa.