Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Faanahohia ia au i ta te Atua Buka

Faanahohia ia au i ta te Atua Buka

“Ua haamau Iehova i te tumu o te fenua i to ˈna ra paari; e na to ˈna ite i haamau i te mau raˈi.”—MAS. 3:19.

HIMENE: 105, 107

1, 2. (a) Eaha ta vetahi e parau ra no nia i te manaˈo e e faanahonahoraa ta te Atua? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau?

 A PARAPARAU ai no nia i te haamoriraa, e na ô vetahi: “Aita e faufaa te hoê faanahonahoraa no te aratai ia outou. O oe noa e te Atua, tera te mea faufaa.” E parau mau anei te reira? Te haapapu nei ta tatou e ite ra i te aha?

2 E hiˈo mai tatou i roto i teie tumu parau e mea naho ta Iehova mau ohipa e e faanaho atoa oia i to ˈna nunaa. E hiˈopoa mai tatou eaha te titauhia ia rave ia horoa mai ta Iehova faanahonahoraa i te aratairaa. (Kor. 1, 14:33, 40) I te senekele matamua, ua pee te nunaa a Iehova i te aratairaa o te mau Papai, a nehenehe atu ai e poro i te parau apî oaoa i e rave rahi vahi. Mai ia ratou, e vaiiho tatou i te Bibilia e aratai ia tatou i teie mahana. E auraro tatou i te mau faaueraa no ǒ mai i ta te Atua faanahonahoraa. Ma te na reira tatou e nehenehe ai e poro i te parau apî oaoa na te ao atoa nei. Oia atoa, e vai viivii ore, e vai hau e e hoê noa te amuiraa.

E ATUA NAHO IEHOVA

3. Na te aha e haapapu ia oe e e Atua naho Iehova?

3 Ia hiˈo tatou i te mau mea atoa ta Iehova i poiete, e papu roa ia tatou e e Atua naho iho â oia. “Ua haamau Iehova i te tumu o te fenua i to ˈna ra paari; e na to ˈna ite i haamau i te mau raˈi ra.” (Mas. 3:19) E rave rahi ohipa ta tatou e ore e taa no nia i te mau mea ta Iehova i poiete. Inaha, “e vahi iti haihai . . . ta tatou e ite” no nia ia ˈna. (Ioba 26:14) Mea papu râ, noa ˈtu mea iti roa ta tatou e taa ra no nia i te ao nui, mea naho maitai te reira. (Sal. 8:3, 4) Mea naho te tereraa o na mirioni fetia na te reva teitei. A feruri atoa na i te ohuraa o te mau paraneta ati aˈe te mahana. Papu maitai e maoti noa Iehova e naho maitai ai te tereraa o te mau paraneta e te mau fetia. Ia feruri tatou nafea oia i “hamani [ai] i te mau raˈi” e te fenua, e hinaaro tatou e arue, e haamori e e vai taiva ore ia ˈna.—Sal. 136:1, 5-9.

4. Aita i haere i te mau aivanaa ia pahono i e rave rahi uiraa faufaa. No te aha?

4 Ua faaohipa te mau aivanaa e rave rahi mea ta ratou i haapii no nia i te ao nui e to tatou fenua, ia maitai to tatou oraraa. Aita râ i haere ia ratou ia pahono i e rave rahi uiraa faufaa. Ei hiˈoraa, eita te mau aivanaa ihi reva teitei e nehenehe e faataa mea nafea te ao nui i te haamataraa aore ra no teihea tumu te taata, te animara e te raau tupu e vai ai i nia te fenua. Aita te rahiraa e nehenehe e faataa no te aha e hinaaro puai to te taata e ora e a muri noa ˈtu. (Koh. 3:11) Hoê tumu aita ˈi e pahonoraa ta te taata i teie mau uiraa, no te mea ïa te parau ra te mau aivanaa e vetahi mau taata e aita e Atua. E tiaturi ratou i te tauiuiraa o te mau mea ora. Te horoa nei râ te Atua i te mau pahonoraa i roto i ta ˈna Buka, te Bibilia.

5. I roto i teihea tuhaa te taata e pee ai i te mau ture o te natura?

5 Ua poiete Iehova i te mau ture o te natura. Eita teie mau ture e taui. E faaohipa te feia tamaumau uira, te feia tamaumau auri pape, te feia îite, pairati manureva, taote tâpû e te tahi atu mau taata i teie mau ture no te rave i ta ratou ohipa. Ei hiˈoraa, tei te hoê â vahi te mafatu o te taata. Ua taa ïa i te taote tâpû ihea e itehia ˈi te mafatu o ta ˈna mau taata maˈi. Ua ite atoa tatou e ia ouˈa te hoê taata mai nia mai i te hoê vahi teitei, e nehenehe oia e topa e e pohe. Te pee nei tatou i te mau ture o te natura, mai te puai aratoraa, no te mea e hinaaro tatou e ora noa.

EAHA TA TE ATUA I FAANAHO?

6. E nafea tatou e ite ai e te hinaaro ra Iehova ia haamori te taata ia ˈna ma te naho?

6 Mea faahiahia ta Iehova faanahoraa i te ao nui. Mea papu ïa e te hinaaro ra oia ia haamori to ˈna nunaa ia ˈna ma te naho. Inaha, ua horoa mai Iehova i te Bibilia no te haapii ia tatou e nafea ia haamori ia ˈna. Maoti noa te peeraa i te aratairaa ta ˈna e horoa mai na roto i te Bibilia e ta ˈna faanahonahoraa e nehenehe ai tatou e fanaˈo i te hoê oraraa oaoa e te mauruuru.

7. Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai i te huru papairaa o te Bibilia?

7 E ô otahi mau te Bibilia no ǒ mai i te Atua ra. Te parau nei te tahi mau aivanaa e e mau buka ati Iuda e Kerisetiano te Bibilia, e na te taata i amui i te reira. Ua faaoti râ te Atua na vai e papai i te mau buka, afea ratou e papai ai e eaha ta ratou e papai. No reira pauroa te mau buka i roto i te Bibilia e tauturu ia tatou ia taa i te poroi a te Atua. Mai te Genese e tae atu i te Apokalupo, te faaite ra te Bibilia e na te hoê “huaai” e faariro faahou i te fenua ei paradaiso. E ua haapii tatou e o Iesu Mesia teie “huaai.” Oia atoa, e haapapu ta ˈna Faatereraa arii e e tiaraa to Iehova no te faatere i te taata atoa.—A taio i te Genese 3:15; Mataio 6:10; Apokalupo 11:15.

8. Mea nafea te mau Iseraela i te faanaho-maitai-raahia?

8 Ua pee te mau Iseraela i te ture ta te Atua i horoa ia ratou e ua faanaho-maitai-hia ratou. Ei hiˈoraa, ua ravehia “te mau vahine tei tiai i te uputa o te sekene.” (Exo. 38:8, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976) Ua horoa-atoa-hia i te mau Iseraela te mau faaueraa e nafea ratou ia afai i te puhapa e te sekene i te tahi atu vahi ma te naho maitai. I muri aˈe, ua faanaho te arii Davida i te mau tahuˈa e te mau ati Levi no te rave i te ohipa taa maitai i te hiero. (Par. 1, 23:1-6; 24:1-3) Ia auraro te mau Iseraela ia Iehova, e haamaitai oia ia ratou. Ua faanahohia ratou, e ua ite ratou i te hau e te auhoêraa.—Deut. 11:26, 27; 28:1-14.

9. Mea nafea te mau amuiraa o te senekele matamua i te faanahoraahia?

9 Ua faanaho-atoa-hia te mau amuiraa o te senekele matamua. Ua haamauhia te hoê tino aratai, oia hoi, te hoê pǔpǔ tane o tei horoa i te aratairaa i te mau amuiraa. I te omuaraa, o te mau aposetolo anaˈe to roto i teie pǔpǔ. I muri aˈe, ua ô atoa mai te tahi atu mau matahiapo. (Ohi. 6:1-6; 15:6) Ua aratai Iehova i te tahi mau mero o te tino aratai e vetahi mau taata o tei ohipa amui e o ratou ia papai i te tahi mau rata a horoa ˈi i te mau aˈoraa e faaueraa na te mau amuiraa. (Tim. 1, 3:1-13; Tito 1:5-9) Mea nafea te mau amuiraa i faufaahia ˈi i te peeraa i te faaueraa a te tino aratai?

10. Eaha tei tupu i te senekele matamua i to te mau amuiraa peeraa i te mau faaueraa a te tino aratai? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

10 A taio i te Ohipa 16:4, 5. I te senekele matamua, ua haere te tahi mau taeae e farerei i te mau amuiraa no te parau atu “i tei faaauhia e te mau aposetolo e te mau peresibutero [aore ra matahiapo] i Ierusalema,” oia hoi, te tino aratai. Ua pee te mau amuiraa i teie mau faaueraa, “itoito atura . . . i te faaroo, tupu atura i te rahiraa, aita e mahana tuua.” Eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai na roto i to ratou hiˈoraa, o te tauturu mai i roto i ta tatou amuiraa i teie mahana?

TE PEE RA ANEI OE I TE ARATAIRAA?

11. Eaha ta te mau matahiapo e te mau tavini tauturu e rave ia horoa te faanahonahoraa a te Atua i te aratairaa?

11 Mea titauhia ia auraro te mau Tomite amaa aore ra Tomite fenua, tiaau haaati e te mau matahiapo i te aratairaa no ǒ mai i ta te Atua faanahonahoraa. Inaha, te faaue ra ta Iehova Buka, te Bibilia, ia tatou pauroa ia auraro i te feia o te aratai ra ia tatou. (Deut. 30:16; Heb. 13:7, 17) Eita te feia taiva ore ia Iehova e orure hau, e eita ratou e amuamu i te aratairaa horoahia. Eita tatou e hinaaro e riro mai, mai ia Dioterephe o tei ore i faatura i te mau taeae aratai. (A taio i te Ioane 3, 9, 10.) Ia pee tatou i te aratairaa i horoahia mai, e tauturu tatou ia vai te hau e te auhoêraa i roto i te amuiraa. E nehenehe ïa tatou e uiui: ‘Te faaitoito ra anei au i to ˈu mau taeae e tuahine ia ore e taiva ia Iehova? Te pee oioi ra anei au i te aratairaa no ǒ mai i ta te Atua faanahonahoraa?’

12. E nafea te mau matahiapo e te mau tavini tauturu e faatoroahia ˈi?

12 Aita i maoro aˈenei, ua taui te Tino aratai i te faanahoraa no te faatoroa i te mau matahiapo e te mau tavini tauturu. I roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Novema 2014, ua faataa te tumu parau “Uiraa a te feia taio” e i te senekele matamua, ua horoa te tino aratai i te mau tiaau ratere te tiaraa e faatoroa i te mau matahiapo e te mau tavini tauturu. No reira, mai Tetepa 2014 mai, ua faatoroa te mau tiaau haaati i te mau taeae. Ia manaˈo te mau matahiapo o te hoê amuiraa e e nehenehe te hoê taeae e riro mai ei matahiapo aore ra tavini tauturu, e haamatau te tiaau haaati i te taeae e to ˈna utuafare. Ei hiˈoraa, e haere paha raua te taeae i roto i te pororaa. (Tim. 1, 3:4, 5) I muri iho, e putuputu te tiaau haaati e te mau matahiapo. E hiˈopoa maite ratou i te mau Papai o te faahiti ra i te mau huru maitatai o te hoê matahiapo aore ra te hoê tavini tauturu.—Tim. 1, 3:1-10, 12, 13; Pet. 1, 5:1-3.

Te horoa mai ra te mau matahiapo i te aratairaa o te Bibilia, no te mea te hinaaro ra ratou e paruru e e aupuru i te amuiraa

13. Nafea tatou e faaite ai e te turu ra tatou i te aratairaa ta tatou e fanaˈo ra i te mau matahiapo ra?

13 Te horoa mai ra te mau matahiapo i te aratairaa no roto mai i te Bibilia, no te mea te hinaaro ra ratou e paruru e e aupuru i te amuiraa. Mea titauhia ia ohipa amui tatou e o ratou, no te mea teie mau faaueraa, no to tatou iho maitai. (Tim. 1, 6:3) I te senekele matamua, ua faaite vetahi i te hoê haerea tano ore. Aita ratou i rave i te ohipa, ua faaô râ i to ratou ihu i roto i te mau mea e ere i te ohipa na ratou. Ua tamata te mau matahiapo i te faaafaro ia ratou, aita râ ratou i hinaaro e taui. Ua parau Paulo i te amuiraa e nafea ratou i nia i te feia mai tera: “Tapao atu i te reira taata, e eiaha e amui atu ia ˈna.” Mea titauhia ia faaea ratou i te amui i teie mau taata, eiaha râ e faariro ia ˈna mai te hoê enemi. (Tes. 2, 3:11-15) E tamata atoa te mau matahiapo i te tauturu i te hoê taata te ore e haapao i ta te Atua mau ture aveia, ei hiˈoraa, hoê o te haamatau nei i te hoê taata e ere i te Ite no Iehova. (Kor. 1, 7:39) Ia patoi te hoê taata i te taui i to ˈna haerea, e faaoti paha te mau matahiapo e horoa i te hoê oreroraa parau no te faataa e nafea tera huru haerea e turai ai ia vetahi ê ia faaino i te amuiraa. Ia horoa te mau matahiapo i te hoê oreroraa parau mai teie i roto i ta oe amuiraa, eaha ta oe e rave? Mai te peu e ua ite oe o vai tera taata, e ape anei oe i te amuimui e o ˈna? Ia na reira oe, e tauturu paha oe ia ˈna ia taa e ere i te mea maitai to ˈna haerea no ˈna iho e e faaoto te reira ia Iehova. Peneiaˈe ïa e taui te reira i to ˈna haerea. [1]

IA VAI VIIVII ORE, IA VAI HAU E IA HOÊ NOA TE AMUIRAA

14. E nafea tatou ia vai viivii ore te amuiraa?

14 Te faaite ra te Parau a te Atua eaha te tia ia rave ia ore te mea ino ia vai noa i roto i ta tatou amuiraa. A hiˈo na i tei tupu i Korinetia. Ua here Paulo i te mau taeae e tuahine i ǒ. Ua tauturu oia e rave rahi o ratou ia haapii i te parau mau. (Kor. 1, 1:1, 2) A feruri na ïa i to ˈna huru a ite ai e te rave ra hoê o ratou i te peu taotoraa tia ore e ua farii noa te mau taeae i teie taata i roto i te amuiraa! Ua parau Paulo i te mau matahiapo ia “tuu atu” i taua taata ra “ia Satani.” Ua titauhia ia tatara ratou i tera taata i te amuiraa, oia hoi, ia tiavaru ia ˈna. (Kor. 1, 5:1, 5-7, 12) I teie mahana, e faaoti paha te mau matahiapo ia tiavaruhia te hoê taata, no te mea ua rave oia i te hara rahi e aita oia i tatarahapa. I roto i tera tupuraa, e pee anei tatou i te faaueraa o te mau Papai no nia i te feia tiavaruhia? Ia na reira tatou, e tauturu tatou ia vai viivii ore te amuiraa. E tauturu atoa paha tatou i tera taata ia ite e mea faufaa ia tatarahapa e ia ani ia Iehova ia faaore i ta ˈna hara.

15. E nafea tatou ia vai hau te amuiraa?

15 E fifi ê atoa tei tupu i Korinetia. I afai na vetahi i to ratou mau taeae i mua i te tiripuna. Ua ani Paulo ia ratou: “Eaha outou i ore i faaoromai ai i te ino?” (Kor. 1, 6:1-8) I teie mahana, te vai ra vetahi i roto i te amuiraa tei rave i te mau parau faaauraa tapihoo e to ratou mau taeae. Ua mâuˈa râ ta ratou moni aore ra ua manaˈo ratou e ua taviri teie mau taeae ia ratou. Afai atura ratou i taua mau taeae ra i mua i te tiripuna. E nehenehe râ teie mau tupuraa e turai i te taata ia faaino ia Iehova e to ˈna nunaa. E haafifi atoa paha te reira i te amuiraa. E tauturu mai te Buka a te Atua, te Bibilia, ia ite e mea tia ia vai te hau i rotopu ia tatou e te mau taeae, noa ˈtu e pau ta tatou moni. [2] Inaha, ua haapii mai Iesu e nafea ia faaafaro i te mau fifi e te mau peapea rahi. (A taio i te Mataio 5:23, 24; 18:15-17.) Ia pee tatou i ta ˈna aratairaa, e vai te hau e te auhoêraa i roto i te amuiraa.

16. No te aha mea hoê ai te nunaa o te Atua?

16 Te parau mai ra ta Iehova Buka, te Bibilia: “Inaha hoi, te maitai e te popou, ia parahi atoa te mau taeae ma te au maite!” (Sal. 133:1) Ia auraro te mau Iseraela ia Iehova, e naho e e hoê ratou. Ua tohu te Atua no nia i to ˈna nunaa: “E amui au ia ratou mai te mamoe i Bozara ra.” (Mika 2:12) Ua tohu atoa Iehova e e haapii to ˈna nunaa i te parau mau i roto i te mau Papai e e tavini ratou ma te tahoê. Ua parau oia: “Ei reira vau e tuu atu ai i te parau maitai i te taata nei, ia tiaoro paatoa ratou i te iˈoa o Iehova, e ia haamori ia ˈna ma te aau hoê.” (Zeph. 3:9) Auê tatou i te mauruuru e e nehenehe tatou e haamori ia Iehova ma te auhoê!

E tauturu te mau matahiapo i tei hapa (A hiˈo i te paratarafa 17)

17. Ia aha te mau matahiapo ia rave hoê mero o te amuiraa i te hara rahi?

17 Ia rave te hoê taata i te hoê hara rahi, mea titauhia ia ru te mau matahiapo i te faaafaro ia ˈna ma te here. Ua ite ratou e te hinaaro ra Iehova ia paruru ratou i te amuiraa i te haerea tano ore, ia vai viivii ore e ia hoê noa te amuiraa. (Mas. 15:3) Ua here roa Paulo i to ˈna mau taeae i Korinetia e ua faaafaro oia ia ratou i te taime e titauhia, mai ta tatou e taio ra i roto i te rata matamua no ratou. Ua ite tatou e ua oioi te mau matahiapo i te pee i ta Paulo aratairaa no te mea tau avaˈe i muri aˈe, ua haapopou oia ia ratou i roto i te piti o te rata ta ˈna i papai ia ratou. Ia hapa te hoê taeae, e tia ia faaafaro te mau matahiapo ia ˈna ma te here.—Gal. 6:1.

18. (a) Mea nafea te aratairaa o te Parau a te Atua i tauturu ai i te mau amuiraa o te senekele matamua? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i to muri nei tumu parau?

18 Mea papu, ia pee te mau Kerisetiano o te senekele matamua i te aratairaa i roto i ta te Atua Buka, te Bibilia, e vai viivii ore, e vai hau e e hoê noa ta ratou mau amuiraa. (Kor. 1, 1:10; Eph. 4:11-13; Pet. 1, 3:8) I te pae hopea, ua nehenehe te mau taeae e tuahine e poro i te parau apî oaoa “i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi.” (Kol. 1:23) I teie atoa mahana, mea hoê e mea naho te nunaa o Iehova e te poro ra ratou i te parau apî oaoa na te ao atoa nei. E haapapu te tumu parau i muri nei e to ratou hinaaro rahi roa ˈˈe, o te faahanahanaraa ïa i te Fatu e Arii Iehova, e te peeraa i te aratairaa o te Bibilia.—Sal. 71:15, 16.

^ [1] (paratarafa 13) A hiˈo i te buka Faanahohia no te rave i te hinaaro o Iehova, api 134-136 (Farani).

^ [2] (paratarafa 15) No te ite hau atu â no nia i te mau tupuraa e nehenehe ai te hoê Kerisetiano e faaoti e horo i te tahi atu Kerisetiano, a hiˈo i te buka “Ia vai maite outou i roto i te here o te Atua” i te api 223, nota i raro i te api.