Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E nafea ia tatara roa i te huru taata tahito

E nafea ia tatara roa i te huru taata tahito

“A tatara i te huru taata tahito e ta ˈna ra mau peu.”—KOL. 3:9.

HIMENE: 121, 142

1, 2. Eaha ta te taata e tapao no nia i te mau Ite no Iehova?

 MEA rahi te parau ra e mea taa ê te mau Ite no Iehova. Ei hiˈoraa, ua haapopou te hoê taata papai o Anton Gill te iˈoa, i te mau Ite no Iehova i Heremani Nazi no to ratou mau huru maitatai. Ua papai oia: “Ua faaruru te mau Ite no Iehova i te riri a te mau Nazi . . . I 1939, e 6 000 o ratou tei roto i te [mau aua haavîraa].” Ua parau faahou oia e noa ˈtu ua faaruru te mau Ite no Iehova i te mauiui rahi, ua matauhia ratou ei feia o te nehenehe e tiaturihia, o te vai hau i mua i te mau faaheporaa, o te faaite i te taiva ore i to ratou Atua e o te vai tahoê noa.

2 Aita i maoro roa aˈenei, ua tapao atoa te taata i Afirika Apatoa i te tahi taa-ê-raa i nia i te mau Ite no Iehova. I te hoê tau, aita te mau Ite no Iehova no reira mea taa ê te û o te iri i faatiahia ia putuputu amui. Tera râ, i te Tapati 18 no Titema 2011, ua haaputuputu hau atu 78 000 Ite no Iehova nunaa rau no Afirika Apatoa e te mau fenua tapiri no te hoê faanahoraa taa ê i te tahua tuaro rahi roa ˈˈe no Johannesburg. Ua parau hoê o na taata haapao i tera tahua tuaro: “Teie te nahoa haapii-roa ˈˈe-hia i te peu ta ˈu i ore i ite aˈenei i nia i teie tahua tuaro. Mea nehenehe maitai to ratou faaahuraa. E ua tamâ maitai outou i te tahua tuaro. Te mea faahiahia roa ˈtu â râ, ua rau to outou nunaa.”

3. No te aha mea otahi to tatou huitaeae?

3 Te ite papu atoa ra te feia e ere i te Ite no Iehova e mea otahi to tatou huitaeae na te ao atoa nei. (Pet. 1, 5:9) No te aha mea taa ê tatou i te tahi atu mau faanahonahoraa? Maoti hoi te tauturu a te Bibilia e te varua moˈa o te Atua e haa rahi ai tatou no te taui i te huru ta Iehova e ore e au. E “tatara [tatou] i te huru taata tahito” e e “ahu mai i te huru taata apî.”—Kol. 3:9, 10.

E nehenehe tatou e rave i te mau tauiraa rahi i roto i to tatou oraraa

4. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau? E no te aha?

4 Ia tatara tatou i te huru taata tahito, eiaha roa ˈtu tatou e ahu faahou mai i te reira. I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa mai tatou na mua roa, e nafea tatou e tatara ˈi i te huru taata tahito e no te aha mea faufaa roa ˈi ia na reira tatou. E hiˈo atoa mai tatou e e nehenehe te hoê taata e rave i te mau tauiraa rahi i roto i to ˈna oraraa, noa ˈtu eaha te ohipa ino ta ˈna i rave. E ite atoa mai tatou eaha ta te mau taeae e tuahine mea maoro ratou i roto i te parau mau e nehenehe e rave ia ore ratou e ahu faahou mai i te huru taata tahito. No te aha mea faufaa ia hiˈopoa tatou i te reira? No te mea aita vetahi o tei tavini ia Iehova i tamau i te vai ara. Ua haamata ratou i te feruri e i te haa mai i na mua ˈˈe, hou ratou a ite ai o vai Iehova. Mea tia ia haamanaˈo tatou tataitahi i teie faaararaa: “Te taata e manaˈo ra e te tia ra oia, ia ara maitai eiaha oia ia hiˈa.”—Kor. 1, 10:12.

A TINAI I TE MAU HINAARO I TE PAE O TE PEU TAOTORAA TIA ORE

5. (a) A horoa i te hoê hiˈoraa o te faaite ra no te aha ia haavitiviti tatou i te tatara i te huru taata tahito. (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) Eaha te tahi mau peu o te huru taata tahito o tei faahitihia i roto i te Kolosa 3:5-9?

5 Eaha ta oe e rave ia ite oe e mea repo e te hauˈa ra to oe ahu? E haavitiviti roa oe i te tatara i tera ahu. Hoê a huru, ia ite tatou e te rave ra tatou i te mau mea o ta Iehova e riri, ia haavitiviti ïa tatou i te taui. A paraparau ai Paulo no nia i teie mau huru peu iino, ua na ô oia: “Ia haapae outou i te reira e tia ˈi.” E hiˈopoa anaˈe e piti: te peu taotoraa tia ore e te peu viivii.—A taio i te Kolosa 3:5-9.

6, 7. (a) E nafea te mau parau a Paulo e faaite ai e mea tia ia tutava tatou i te tatara i te huru taata tahito? (b) Mai te aha te huru oraraa o Sakura? Na te aha i tauturu ia ˈna ia taui?

6 Te peu taotoraa tia ore. I roto i te Bibilia, te vai ra i roto i te mau “peu taotoraa tia ore” te taotoraa te hoê tane i te hoê vahine aita i faaipoipo te tahi i te tahi. Ua parau Paulo e mea tia i te mau Kerisetiano ia “haapohe” i “te mau mero o to [ra]tou tino” i te pae o te mau peu taotoraa tia ore. Te auraa ïa e ia tutava tatou i te tinai i te mau hinaaro tia ore. Peneiaˈe mea fifi, e nehenehe râ tatou e manuïa!

7 E nehenehe tatou e ite i te reira i te hiˈoraa o te hoê tuahine no Tapone o Sakura te iˈoa. * A paari mai ai Sakura, i moˈemoˈe e i oto noa na oia. Ia ore oia e moˈemoˈe faahou, ua haamata oia i te taoto i te tahi taata i te 15raa o to ˈna matahiti. Ua taoto Sakura i e rave rahi taata e ua haamarua e toru taime i te tamarii. Ua parau oia: “I te omuaraa, ua manaˈo vau e e tauturu mai te peu taotoraa tia ore ia ˈu, a manaˈo noa ˈi au e mea faufaa vau e te herehia ra vau. Hau noa ˈtu â râ vau i te rave i te peu taotoraa tia ore, rahi noa ˈtu â vau i te taiâ.” Ua tamau Sakura i tera huru oraraa e tae roa i te 23raa o to ˈna matahiti. Haamata ˈtura oia i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova, e ua au roa oia i ta ˈna i haapii. Ua tauturu Iehova ia ˈna ia faaea i tera oraraa tia ore e ia haavî i to ˈna huru aau faahapahapa e te haama. E pionie tamau o Sakura i teie mahana, e aita oia e moˈemoˈe faahou ra. Te parau ra oia: “Te oaoa roa nei au i te fanaˈo i to Iehova here i te mau mahana atoa.”

NAFEA IA FAAEA I TE RAVE I TE MAU PEU VIIVII?

8. Eaha te tahi mau peu o te haaviivii ia tatou i mua i te Atua?

8 Te peu viivii. I roto i te Bibilia, mea rahi atu â ohipa e itehia i roto i te “peu viivii” ia faaauhia i te mau peu taotoraa tia ore. Te vai ra i roto, te puhipuhiraa i te avaava aore ra te faahitiraa i te mau parau hauti faufau. (Kor. 2, 7:1; Eph. 5:3, 4) E tuati atoa te reira i te mau ohipa ino ta te taata paha e rave ra ma te huna, mai te taioraa i te mau buka o te faaara ra i te mau hinaaro e rave i te peu taotoraa tia ore aore ra te mataitairaa i te hohoˈa faufau. E nehenehe te reira e aratai i te peu viivii o te mirimiriraa i te mero atiraa.—Kol. 3:5. *

9. Eaha te itehia ia faatupu te hoê taata i “te hinaaro faufau vî ore”?

9 E faatupu te feia o te tamau i te mataitai i te hohoˈa faufau, i “te hinaaro faufau vî ore,” a faatupu atoa ˈtu ai i te hiaai mâha ore i te taatiraa i te pae tino. Ua tapao te feia maimi e e au te hiaai mâha ore i te mataitairaa i te hohoˈa faufau i te hiaai mâha ore i te ava e te raau taero. Eita ïa tatou e maere e e faahopearaa ino ta te hoê taata e ite ia tamau oia i te mataitai i te hohoˈa faufau, e faatupu hoi te reira i te haama, eita te ohipa e rave-maitai-hia i te raveraa ohipa, eita te utuafare e oaoa, e aratai te reira i te faataaraa e tae roa ˈtu i te haapoheraa ia ˈna iho. I muri aˈe to te hoê tane tiamâraa mai i nia i to ˈna hiaai mâha ore i te hohoˈa faufau hoê matahiti te maoro, ua parau oia e ua nehenehe atura oia e faatura faahou ia ˈna iho.

10. Mea nafea Ribeiro i te faaearaa i te mataitai i te hohoˈa faufau?

10 No e rave rahi, mea fifi mau ia tiamâ mai i te mataitairaa i te hohoˈa faufau. E nehenehe râ e upootia mai i nia i te reira. A feruri na i te hiˈoraa o Ribeiro i Beresilia. I to ˈna taurearearaa, ua faarue oia i te fare e ua haere oia e rave i te ohipa i roto i te hoê taiete o te haaputu i te papie o tei faaruehia no te faaohipa faahou i te reira. I reira, ua ite oia i te mau vea faufau. Ua parau Ribeiro: “Ua haamata mǎrû noa vau i te faatupu i te hiaai mâha ore i te reira. No te puai o tera hiaai, e tiai noa vau ia haere te vahine i ǒ na vau e faaea ˈi, no te mataitai i te mau video faufau.” I te hoê mahana i te raveraa ohipa, ua hiˈo Ribeiro i te hoê haapueraa buka, ite atura oia i te hoê buka Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare. Ua rave oia i te reira e ua taio. Ua aratai te mea ta ˈna i taio ia ˈna ia haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. Ua titauhia râ ia Ribeiro i te hoê taime roa ia faaea to ˈna hiaai mâha ore e mataitai i te hohoˈa faufau. Na te aha i tauturu ia ˈna? Te faataa ra oia: “Na roto i te pure, te haapiiraa Bibilia, e te feruriruriraa i ta ˈu i haapii, ua rahi mai to ˈu mauruuru i te mau huru maitatai a te Atua e ua rahi roa ˈtu â to ˈu here ia Iehova i to ˈu hinaaro e mataitai i te hohoˈa faufau.” Maoti te tauturu no ǒ mai i te Bibilia ra e te varua moˈa o te Atua, ua taui o Ribeiro, ua bapetizohia oia, e te tavini ra oia i teie nei ei matahiapo o te amuiraa.

Mea tia ia here tatou ia Iehova e ia riri i te mea ino

11. Eaha te tauturu i te hoê taata ia tiamâ mai i te mataitairaa i te hohoˈa faufau?

11 A tapao na, no te tiamâ mai i te mataitairaa i te hohoˈa faufau, ua titauhia ia Ribeiro hau atu â i te haapii-noa-raa i te Bibilia. Ua tia ia ˈna ia feruri hohonu i ta ˈna e taio ra i roto i te Bibilia e ia vaiiho i te reira ia haaputapû i to ˈna aau. Ua titauhia ia pure oia ia Iehova, a ani atu ai i ta ˈna tauturu. Ua tauturu teie mau mea ia haapuai atu â i to Ribeiro here i te Atua, e ua nehenehe atura ïa oia e upootia mai i nia i to ˈna hinaaro e mataitai i te hohoˈa faufau. No te tiamâ mai i te mataitairaa i te hohoˈa faufau, mea tia atoa ia here tatou ia Iehova e ia riri i te mea ino.—A taio i te Salamo 97:10.

A TINAI I TE RIRI, TE PARAU INO E TE HAAVARE

12. Na te aha i tauturu ia Stephen ia tinai i te riri e te parau ino?

12 Te vai ra te tahi mau taata o te riri oioi e o te paraparau ma te ino i nia ia vetahi ê. Ia tupu te reira, o te utuafare taatoa te mauiui. E metua tane o Stephen no Auteralia o tei matau na i te parau ino, a riri uˈana ˈtu ai no te tahi mau mea iti haihai roa. Te parau ra oia: “E toru taime to mâua ta ˈu vahine faataa-ê-raa e ua haamata atoa mâua i te faataa roa.” Haamata ˈtura raua i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova, e ua tamata Stephen i te faaohipa i ta ˈna i haapii. Te parau ra oia e hou oia a ite ai o vai Iehova, e au oia i te hoê paura o te nehenehe e paaina ia riri oia no te mau mea atoa ta ˈna e ore e au. I muri aˈe râ i to Stephen peeraa i te mau aˈoraa Bibilia, ua maitai mai te tupuraa. Te parau ra oia: “Ua maitai roa mai to matou oraraa. Maoti te tauturu a Iehova, te ite nei au i te hau.” I teie mahana, e tavini tauturu o Stephen e e rave rahi matahiti to ta ˈna vahine raveraa i te taviniraa pionie tamau. Ua parau te mau matahiapo o te amuiraa a Stephen: “E taata hau o Stephen, e taeae ohipa roa e mea haehaa oia.” Ua parau atoa ratou e aita ratou i ite aˈenei ia ˈna i te ririraa. Eita Stephen e huti i te ara-maite-raa i nia ia ˈna no te tauiraa o to ˈna huru. Te na ô ra oia: “Eita roa ˈtu vau e fanaˈo i teie mau haamaitairaa faahiahia mau i roto i to ˈu oraraa ahani aita vau i farii i ta Iehova tauturu no te taui roa i to ˈu huru.”

13. No te aha mea atâta ˈi te riri? Eaha ta te Bibilia e faaara mai ra ia tatou?

13 Te faaara mai ra te Bibilia ia tatou eiaha e riri, e paraparau ma te ino i nia ia vetahi ê aore ra e tutuô. (Eph. 4:31) E pinepine tera mau mea i te turai ia haa ma te ino. I teie mahana, mea rahi i roto i teie nei ao o te ore e huru ê ra i te riri e i te haerea haavî uˈana. Ia na reira râ tatou, eita ïa tatou e faahanahana i to tatou Atua poiete. E rave rahi o to tatou mau taeae tei taui i to ratou haerea e o tei ahu mai i te huru taata apî.—A taio i te Salamo 37:8-11.

14. E nehenehe anei te hoê taata haavî uˈana e riro mai ei taata mǎrû?

14 Te tavini ra te hoê taeae o Hans to ˈna iˈoa, ei matahiapo i roto i te hoê amuiraa i Auteteria. Ua parau te tiaau o te tino matahiapo o te amuiraa a Hans: “Hoê teie o na taeae mǎrû roa ˈˈe ta oe e nehenehe e farerei.” E ere râ Hans mai tera na mua ˈˈe. I to ˈna taurearearaa, ua haamata oia i te inu hua i te ava e ua riro oia ei taata haavî uˈana. I te hoê taime ua taero roa oia, i roto i to ˈna riri rahi, taparahi pohe roa ˈtura oia i to ˈna hoa vahine. Ua tapeahia Hans e 20 matahiti, aita râ te oraraa i te fare tapearaa i faataui i to ˈna huru. Ua ani atura ïa to ˈna mama i te hoê matahiapo ia haere e farerei ia ˈna, e haamata ˈtura Hans i te haapii i te Bibilia. Ua parau oia: “E tautooraa no ˈu te tatararaa i to ˈu huru taata tahito. Te mau irava Bibilia o tei faaitoito ia ˈu, tei roto ïa i te Isaia 55:7 o te parau ra: ‘E faarue te paieti ore i to ˈna haerea,’ e te Korinetia 1, 6:11, o te na ô ra no nia i te feia o tei faarue i te haerea hara: ‘Mai te reira na hoi vetahi o outou.’ E rave rahi matahiti te maoro to Iehova tautururaa mai ia ˈu ma te faaoromai maoti to ˈna varua moˈa ia ahu mai i te huru taata apî.” Tei te fare tapearaa o Hans a bapetizohia ˈi oia, e ua matara mai oia i muri aˈe 17 matahiti e te afa. Ua parau oia: “Te haamauruuru nei au ia Iehova no to ˈna aroha hamani maitai e no to ˈna faaoreraa i te hara.”

15. Eaha te tahi atu tuhaa o te huru taata tahito? Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te reira?

15 E tuhaa ê te haavare i roto i te huru taata tahito. Ei hiˈoraa, mea rahi te haavare ra no te ape i te aufauraa tute aore ra i te amoraa i te utua o ta ratou mau hape. Tera râ, e “Atua parau mau” o Iehova. (Sal. 31:5) Te titau nei ïa oia i te taatoaraa o ta ˈna feia haamori “ia parau noa . . . i te parau mau” e “eiaha e haavare.” (Eph. 4:25; Kol. 3:9) Papu maitai, ia faaite iho â tatou i te parau mau noa ˈtu mea haama aore ra mea fifi.—Mas. 6:16-19.

MEA NAFEA RATOU I TE UPOOTIARAA?

16. Na te aha e tauturu ia tatou ia tatara i te huru taata tahito?

16 Eita ta tatou e nehenehe e tatara i te huru taata tahito ma to tatou iho puai. Ua rave Sakura, Ribeiro, Stephen e Hans i te tutavaraa rahi no te taui i to ratou huru oraraa tahito. Na te puai o te Parau a te Atua e to ˈna varua moˈa i tauturu ia ratou. (Luka 11:13; Heb. 4:12) Ia faufaahia tatou i tera puai, mea tia ia taio tatou i te Bibilia i te mau mahana atoa, ia feruriruri i te reira e ia tamau i te pure no te ani i te paari e te puai no te faaohipa i ta tatou i haapii. (Ios. 1:8; Sal. 119:97; Tes. 1, 5:17) Te faufaa-atoa-hia ra tatou i te Parau a te Atua e to ˈna varua moˈa ia faaineine e ia apiti tatou i te mau putuputuraa a te amuiraa. (Heb. 10:24, 25) E te hinaaro ra tatou e faaohipa i te mau ravea e rave rahi ta te faanahonahoraa a Iehova i horoa mai, mai ta tatou mau vea, te JW Haapurororaa teata, te JW Library e te jw.org.—Luka 12:42.

E nafea tatou e nehenehe ai e tatara i te huru taata tahito? (A hiˈo i te paratarafa 16)

17. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i to muri nei tumu parau?

17 Ua hiˈopoa mai tatou e rave rahi peu iino te tia i te mau Kerisetiano ia tinai, ia mauruuru Iehova. Te vai ra atu â te mau mea te titauhia ia rave tatou. Mea titauhia ia ahu mai tatou i te huru taata apî e ia tapea noa i te reira i roto i to tatou oraraa. I roto i to muri nei tumu parau, e hiˈopoa mai tatou e nafea tatou ia na reira.

^ Ua tauihia te tahi mau iˈoa i roto i teie tumu parau.

^ A hiˈo i te pene 25 o te buka Les jeunes s’interrogent. Réponses pratiques, Buka 1.