Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eita te parau mau e hopoi “i te hau, i te ˈoˈe râ”

Eita te parau mau e hopoi “i te hau, i te ˈoˈe râ”

“Eiaha e manaˈo e i haere mai au e hopoi i te hau i te fenua nei. Aita vau i haere mai e hopoi i te hau, i te ˈoˈe râ.”—MAT. 10:34.

HIMENE: 123, 128

1, 2. (a) Eaha te hau e nehenehe e noaa ia tatou i teie nei â? (b) No te aha eita tatou e nehenehe e fanaˈo i te hau mau i teie mahana? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 TE HINAARO nei tatou paatoa i te hau i roto i to tatou oraraa, e eita tatou e hinaaro e faaruru i te ahoaho. E mauruuru rahi ïa to tatou ia Iehova i to ˈna horoaraa mai i “te hau o te Atua.” Tera hau, o te mǎrû ïa o te nehenehe e paruru ia tatou i te mau manaˈo e huru aau iria. (Phil. 4:6, 7) No te mea ua pûpû tatou ia tatou iho ia Iehova, ua noaa atoa mai ïa ia tatou te “hau e te Atua.” Te auraa ïa e ua noaa ia tatou te auhoaraa maitai e o ˈna.—Roma 5:1.

2 Tera râ aitâ te taime i tano atura no te Atua no te hopoi mai i te hau mau i nia i te fenua. Te ora nei tatou i te mau mahana hopea, mea rahi ïa te fifi o te faatupu ra i te ahoaho i nia ia tatou. Ua haaatihia tatou e te feia hamani ino. (Tim. 2, 3:1-4) Mea titau-atoa-hia ia aro tatou ia Satani e te mau haapiiraa hape ta ˈna e paturu ra. (Kor. 2, 10:4, 5) Te mea râ o te nehenehe e faatupu i te ahoaho rahi roa ˈˈe i nia ia tatou, o te patoiraa ïa no ǒ mai i to tatou mau fetii o te ore e tavini ra ia Iehova. E faaooo paha vetahi o ratou i ta tatou mau tiaturiraa aore ra e pari ratou ia tatou i te faaamahamaharaa i te utuafare. E parau roa atoa mai paha ratou e i te taime noa e faaea ˈi tatou i te tavini ia Iehova e farii faahou ai ratou ia tatou. Eaha ïa te manaˈo e tano ia tapea tatou i mua i te patoiraa a to tatou utuafare? E e nafea tatou e vai hau noa ˈi ia tupu te patoiraa?

TE MANAˈO E TAPEA I MUA I TE PATOIRAA A TO TATOU UTUAFARE

3, 4. (a) Eaha ta te mau haapiiraa a Iesu e faatupu? (b) Afea e riro ai ei mea fifi roa ia pee ia Iesu?

3 Ua ite iho â Iesu e e ere pauroa te taata te farii mai i ta ˈna mau haapiiraa. Ua ite atoa o ˈna e e hinaaro ta ˈna mau pǐpǐ i te itoito inaha e patoi mai vetahi ia ratou. E nehenehe teie patoiraa e faaarepurepu i te hau i roto i to ratou mau utuafare. Ua parau Iesu: “Eiaha e manaˈo e i haere mai au e hopoi i te hau i te fenua nei. Aita vau i haere mai e hopoi i te hau, i te ˈoˈe râ. I haere mai hoi au e faatupu i te amahamaha, e patoi te tamaiti i to ˈna metua tane, te tamahine i to ˈna metua vahine, e te hunoa vahine i to ˈna metua hoovai vahine. Oia mau te enemi o te taata, o te mau mero ïa o to ˈna iho utuafare.”—Mat. 10:34-36.

4 Eaha ta Iesu i hinaaro e parau a na ô ai, “Eiaha e manaˈo e i haere mai au e hopoi i te hau”? Ua hinaaro oia ia taa i te taata e e faaruru ratou i te fifi ia riro ratou ei pǐpǐ na ˈna. Te mea papu, ta Iesu fa, o te haapiiraa ïa i te taata te parau mau no nia i te Atua, e ere no te faaamahamaha i te mau utuafare. (Ioa. 18:37) Ua titauhia râ ia taa maitai i ta ˈna mau pǐpǐ e eita te peeraa ia ˈna e riro ei mea ohie noa, mai te peu iho â râ e aita to ratou mau hoa piri aore ra mero o te utuafare i farii i te parau mau.

5. Eaha ta te mau pǐpǐ a Iesu i faaruru?

5 Ua parau Iesu e, te patoiraa no ǒ mai i te mau fetii, hoê ïa o na ohipa mea tia ia ineine ta ˈna mau pǐpǐ i te faaoromai. (Mat. 10:38) Ia mauruuru Iesu ia ratou, ua faaoromai noa ta ˈna mau pǐpǐ a faaooo ai to ratou mau fetii ia ratou aore ra a faarue-roa-hia ˈi ratou e to ratou utuafare. Ua fanaˈo râ ratou hau aˈe i ta ratou i ere.—A taio i te Mareko 10:29, 30.

6. Eaha te haamanaˈo ia patoi mai to tatou mau fetii ia tatou?

6 Noa ˈtu e patoi mai to tatou mau fetii ia tatou no te mea te haamori ra tatou ia Iehova, e here noa iho â tatou ia ratou. Mea tia râ ia haamanaˈo tatou e mea titauhia ia puai aˈe to tatou here i te Atua e te Mesia i to tatou here no te tahi atu taata. (Mat. 10:37) Mea tia atoa ia ite tatou e e nehenehe Satani e faaohipa i to tatou here i to tatou utuafare no te turai ia tatou ia taiva ia Iehova. E hiˈopoa anaˈe te tahi mau tupuraa fifi e e nafea tatou e faaoromai ai i te reira.

TE HOA FAAIPOIPO E ERE I TE ITE NO IEHOVA

7. E nafea oe ia hiˈo i to oe tupuraa aita anaˈe to oe apiti e tavini ra ia Iehova?

7 Te faaara mai ra te Bibilia e “e fifihia” te feia o te faaipoipo ra. (Kor. 1, 7:28) Mai te peu e ua faaipoipo oe i te hoê apiti aita e tavini ra ia Iehova, e rahi atu â paha ïa te ahoaho i roto i to orua faaipoiporaa. Tera râ, mea faufaa ia hiˈo oe i to oe tupuraa mai ia Iehova e hiˈo ra i te reira. Te parau ra oia e aita e nehenehe e faataa ê aore ra e faataa i to tatou apiti no te mea noa aita o ˈna e tavini ra ia Iehova. (Kor. 1, 7:12-16) Mai te peu e aita ta oe tane faaipoipo e tavini ra ia Iehova e aita o ˈna e haapao ra i te mau ohipa tuatihia i te haamoriraa mau, mea titauhia ia faatura noa oe ia ˈna ei upoo o to oe utuafare. E mai te peu aita ta oe vahine faaipoipo e tavini ra ia Iehova, mea titauhia ia here noa oe ia ˈna a aupuru noa ˈi ia ˈna ma te mǎrû.—Eph. 5:22, 23, 28, 29.

8. Eaha na uiraa ta oe e nehenehe e ui ia oe iho mai te peu e tamata to oe apiti i te taotia i ta oe haamoriraa?

8 Eaha te tano ia rave mai te peu e tamata to oe apiti i te taotia i ta oe haamoriraa? Ua parau te tane faaipoipo a te hoê tuahine ia ˈna e e nehenehe o ˈna e rave i te tahi noa mau mahana o te hebedoma no te haere e poro. Mai te peu e to roto atoa oe i te hoê â tupuraa, a ui ia oe iho: ‘Te faaue mai ra anei to ˈu apiti ia ˈu ia faaea roa i te haamori ia Iehova? Mai te peu e aita, eita anei ta ˈu e nehenehe e rave mai ta ˈna i faaue mai?’ Mai te peu e huru au noa to oe, e iti mai ia te fifi ta oe e farerei i roto i to orua faaipoiporaa.—Phil. 4:5.

9. E nafea te mau Kerisetiano e tauturu ai i ta ratou mau tamarii ia faatura i to ratou metua e ere i te Ite no Iehova?

9 Mea fifi paha ia haapii i ta oe mau tamarii mai te peu aita to oe apiti e tavini ra ia Iehova. Ei hiˈoraa, mea titauhia ia haapii oe i ta oe mau tamarii ia auraro i te faaueraa Bibilia: “A faatura i to metua tane e to metua vahine.” (Eph. 6:1-3) Eaha râ te rave mai te peu e aita to oe apiti e pee ra i te mau ture aveia a te Bibilia? E horoa oe i te hiˈoraa maitai i ta oe mau tamarii ma te faatura noa i to oe apiti. A haamanaˈo i to ˈna mau huru maitatai e a parau i to oe apiti e te mauruuru nei oe i te mau mea maitatai atoa ta ˈna e rave ra. Eiaha e faahiti atu i te mau mea tano ore no nia i to oe apiti i mua i ta oe mau tamarii. A faataa râ ia ratou e mea tia ia maiti te taata tataitahi e tavini anei ia Iehova aore ra aita. Mai te peu e haapii oe i ta oe mau tamarii ia faatura i to ratou metua e ere i te Ite no Iehova, e turai paha ïa to ratou hiˈoraa maitai i to oe apiti ia haapii no nia ia Iehova.

A haapii i ta oe mau tamarii no nia i te Bibilia i te mau taime atoa e nehenehe ai oe e na reira (A hiˈo i te paratarafa 10)

10. E nafea te mau metua Kerisetiano e haapii ai i ta ratou mau tamarii ia here ia Iehova?

10 E hinaaro paha te tahi mau metua e ere i te Ite no Iehova ia faatupu ta ratou mau tamarii i te mau oroa no ǒ mai i te mau nunaa ěê aore ra ia haapii i te mau haapiiraa a te haapaoraa hape. E opani atoa paha te tahi mau tane faaipoipo i ta ratou vahine Kerisetiano ia haapii i te Bibilia i ta ratou mau tamarii. Noa ˈtu râ, e tutava te vahine i te haapii atu i te parau mau i ta ˈna mau tamarii. (Ohi. 16:1; Tim. 2, 3:14, 15) Ei hiˈoraa, eita paha te hoê tane e ere i te Ite no Iehova e hinaaro ia faatere ta ˈna vahine faaipoipo i te haapiiraa Bibilia a ta raua mau tamarii aore ra ia afai oia ia ratou i te mau putuputuraa. A faatura noa ˈi i te faaotiraa a te tane, e nehenehe noa â te vahine e aparau i ta ˈna mau tamarii no nia i ta ˈna mau tiaturiraa i te mau taime atoa e nehenehe ai oia e na reira. E haapii ïa ratou no nia ia Iehova e ta ˈna mau ture aveia no nia i te maitai e te ino. (Ohi. 4:19, 20) I te pae hopea, e titauhia ia faaoti te mau tamarii e tavini anei ratou ia Iehova aore ra aita. *Deut. 30:19, 20.

IA PATOI TE MAU FETII I TE HAAMORIRAA MAU

11. Eaha te nehenehe e faatupu i te fifi i rotopu ia oe e to mau fetii aita e tavini ra ia Iehova?

11 I to tatou haamataraa i te haapii i te Bibilia na muri i te mau Ite no Iehova, aita paha tatou i faaara noa ˈˈe i to tatou utuafare. A puai noa ˈi râ to tatou faaroo, ite atura tatou e mea tia ia faaite atu tatou ia ratou e te hinaaro ra tatou e tavini ia Iehova. (Mar. 8:38) Ua faatupu paha to oe taiva ore i te Atua i te fifi i rotopu ia oe e to utuafare. E tauaparau anaˈe no nia i te tahi mau mea ta oe e nehenehe e rave no te faatupu noa i te hau e no te tapea i to taiva ore ia Iehova.

Mai te peu ua taa ia tatou eaha te manaˈo o te mau mero o to tatou utuafare, e ohie aˈe ïa no tatou ia haapii atu ia ratou i te parau mau

12. No te aha paha to tatou mau fetii e patoi ai ia tatou, e nafea râ tatou e faaite ai e te tâuˈa atoa ra tatou i to ratou manaˈo?

12 A tamata i te ite eaha ta to oe mau fetii e ere i te Ite no Iehova e manaˈo ra. Te oaoa nei tatou e ua itea mai ia tatou te parau mau no roto mai i te Bibilia. Tera râ, e manaˈo paha to tatou mau fetii e ua haavarehia tatou aore ra ua riro tatou ei mero o te hoê pǔpǔ faaroo huru ê mau. E manaˈo paha ratou e eita tatou e here faahou ra ia ratou no te mea aita tatou e faatupu ra i te mau oroa na muri ia ratou. E taiâ atoa paha ratou aˈunei te tahi mea ino e tupu ai no tatou i muri aˈe i to tatou poheraa. Mea tia ia tamata tatou i te ite eaha ta ratou e manaˈo ra e ia faaroo maite i ta ratou e parau, no te taa no te aha ratou e haapeapea ˈi no tatou. (Mas. 20:5) Ua tamata Paulo i te taa i te manaˈo o “te mau huru taata atoa,” ia nehenehe oia e haapii atu ia ratou i te parau apî oaoa. Mai te peu e tamata tatou i te taa i te manaˈo o te mau mero o to tatou utuafare, e tauturu te reira ia tatou ia ite e nafea ia haapii atu ia ratou i te parau mau.—Kor. 1, 9:19-23.

13. E nafea tatou ia paraparau i to tatou mau fetii e ere i te Ite no Iehova?

13 A paraparau ma te mǎrû. Te parau ra te Bibilia: “Ei parau nehenehe noa ta outou.” (Kol. 4:6) E ere paha mea ohie. E nehenehe tatou e ani ia Iehova i to ˈna varua moˈa no te tauturu ia tatou ia faatupu i te mǎrû e ia hamani maitai noa i to tatou mau fetii. Eiaha tatou e tamata i te mârô ia ratou no nia i ta ratou mau haapiiraa hape atoa. Mai te peu e mauiui tatou i te tahi mea ta ratou e parau aore ra e rave, e pee anaˈe ïa i te hiˈoraa o te mau aposetolo. Ua parau Paulo: “Ia faainohia mai, e haamaitai atu matou. Ia hamani-ino-hia mai, e faaoromai tamau matou. Ia tuhihia mai, e pahono matou na roto i te mǎrû.”—Kor. 1, 4:12, 13.

14. Eaha te itehia, mai te peu e haerea maitai to tatou?

14 Ei haerea maitai noa to tatou. No te aha mea faufaa ˈi? Noa ˈtu e tauturu te paraparauraa na roto i te mǎrû ia tatou ia vai hau noa e to tatou mau fetii, mea puai atu â paha to tatou haerea maitai. (A taio i te Petero 1, 3:1, 2, 16.) A vaiiho ia ite to oe mau fetii na roto i to oe hiˈoraa e mea oaoa te faaipoiporaa o te mau Ite no Iehova, mea haapao roa ratou i ta ratou mau tamarii, te pee ra ratou i te mau ture aveia Bibilia i roto i to ratou oraraa, e te faufaahia ra ratou i to ratou oraraa. Eita paha to tatou mau fetii e farii i te parau mau, e oaoa noa râ tatou i te mea e te mauruuru ra Iehova i to tatou haerea maitai.

15. E nafea tatou e faaineine ai ia tatou no te ape i te aimârôraa i rotopu i to tatou mau fetii?

15 A faaineine ia oe. A feruri i te mau tupuraa e tupu ai te aimârôraa i rotopu i to mau fetii. A faaoti i muri iho eaha ta oe e rave. (Mas. 12:16, 23) Tera ta te hoê tuahine i Auteralia i rave. Ua patoi uˈana to ˈna metua hoovai tane i te parau mau e, i te tahi taime, ua riri atoa o ˈna. No reira, hou raua ta ˈna tane a taniuniu ai ia ˈna, e ani raua ia Iehova i te tauturu, eiaha raua ia pahono atu na roto i te riri. E feruri raua i te tahi mau mea ta ratou e nehenehe e tauaparau. E no te ape i te mau aparauraa roa o te aratai i nia i te tahi aimârôraa no nia i te haapaoraa, e taotia raua i te taime ratou e paraparau ai.

Mea titauhia ia puai aˈe to taiva ore ia Iehova i to here no to oe utuafare

16. E nafea tatou ia faaruru i te mau manaˈo faahapa mai te peu aita to mau fetii e mauruuru ra ia oe?

16 Papu maitai, eita tatou e nehenehe e ape i te mau aimârôraa atoa e to tatou mau fetii e ere i te Ite no Iehova. No reira, ia tupu te tahi aimârôraa, e faahapa paha oe ia oe iho, inaha hoi mea here na oe i to oe mau fetii e te hinaaro ra oe ia mauruuru ratou ia oe. A haamanaˈo râ e mea titauhia ia puai aˈe to taiva ore ia Iehova i to here no to oe utuafare. Ia ite to oe mau fetii i te reira, e taa paha ïa ia ratou e mea faufaa roa te taviniraa ia Iehova. Eita e nehenehe e faahepo i te taata ia farii i te parau mau. E nehenehe râ oe e vaiiho ia vetahi ê ia ite mea nafea te peeraa i to Iehova mau eˈa i tauturu ai ia oe. E ia papu maitai te reira ia tatou, mai ta Iehova i vaiiho ia tatou ia maiti i te tavini ia ˈna, te vaiiho atoa ra oia ia ratou ia maiti i te tavini ia ˈna.—Isa. 48:17, 18.

IA FAARUE HOÊ MERO O TE UTUAFARE IA IEHOVA

17, 18. Eaha te nehenehe e tauturu ia oe mai te peu e faarue hoê mero o te utuafare ia Iehova?

17 Ia tiavaruhia hoê mero o te utuafare aore ra ia ani oia ia tatarahia oia i te amuiraa, mea fifi roa paha ïa ia faaruru. E tupuraa mauiui mau teie. E nafea ïa oe e nehenehe ai e faaruru i te reira?

18 A tamau noa to oe feruriraa i nia i ta oe taviniraa ia Iehova. Ia faaruru oe i teie huru mauiui, mea tia ia haapuai oe i to oe faaroo. A taio tamau i te Bibilia, a faaineine e a haere i te mau putuputuraa. A tamau i te poro e i te pure ia Iehova ia horoa mai i te puai no te faaoromai. (Iuda 20, 21) Mai te peu te rave ra iho â oe i teie mau mea atoa e aita oe e maitai ra, eiaha e tuu! A tamau i to feruriraa i nia i ta oe taviniraa ia Iehova. E tauturu te reira ia oe ia haavî i to oe mau manaˈo e huru aau. Tera tei tupu no te taata papai o te Salamo 73. I te hoê taime, ua riro ei mea fifi no ˈna ia haavî i to ˈna mau manaˈo e huru aau. Ua tauturu râ ta ˈna haamoriraa ia Iehova ia ˈna ia faatupu faahou i te manaˈo tano no nia i to ˈna tupuraa. (Sal. 73:16, 17) E nehenehe atoa oe e na reira.

19. E nafea tatou e faatura ˈi i ta Iehova ravea no te aˈo i to ˈna nunaa?

19 A faatura i te aˈo a Iehova. Ua ite te Atua e e faufaahia tatou paatoa i ta ˈna aˈo, oia atoa te taata o tei tiavaruhia. Noa ˈtu mea mauiui roa ia aˈohia hoê taata mea here na tatou, e tauturu te reira ia ˈna ia hoˈi mai ia Iehova ra. (A taio i te Hebera 12:11.) A tiai noa ˈi râ, mea titauhia ia faatura tatou i ta Iehova aratairaa “ia faaea i te amuimui atu” i te feia tei tiavaruhia. (Kor. 1, 5:11-13) E ere mea ohie. Mea titauhia râ ia faaea tatou i te imi i te paraparau ia ratou na roto i te niuniu anei, te poroi afaifai, te rata, te poroi roro uira aore ra na roto i te mau reni faahoaraa i nia i te Internet.

E tamau tatou i te tiaturi e e hoˈi mai te feia herehia e tatou ia Iehova ra

20. Ia tamau tatou i te tiaturi i te aha?

20 A tamau noa i te tiaturi! “E tiai” te here “i te mau mea atoa,” e tamau ïa tatou i te tiaturi e e hoˈi mai te feia herehia e tatou ia Iehova ra. (Kor. 1, 13:7) Mai te peu e te ite ra oe i te mau tutavaraa a te hoê mero piri o to oe utuafare no te faatano i to ˈna haerea, e nehenehe oe e pure no ˈna ia noaa ia ˈna te puai no roto mai i te Bibilia e no te farii i te titau-manihini-raa a Iehova ia hoˈi mai ia ˈna ra.—Isa. 44:22.

21. Eaha te tano ia rave mai te peu e patoi to utuafare ia oe no te mea te pee ra oe ia Iesu?

21 Ua parau Iesu e mea titauhia ia here tatou ia ˈna hau aˈe i te tahi atu taata. E ua papu ia Iesu e e noaa te itoito i ta ˈna mau pǐpǐ no te ore e taiva ia ˈna noa ˈtu e patoi to ratou utuafare ia ratou. No reira, ia patoi noa ˈtu to oe utuafare ia oe no te mea te pee ra oe ia Iesu, a turui i nia ia Iehova. A ani atu i te tauturu no te faaoromai noa. (Isa. 41:10, 13) E oaoa oe ia ite e te mauruuru ra Iehova e Iesu ia oe e e haamaitai raua i to oe taiva ore.

^ No te ite hau atu â no nia i te haapiiraa i te tamarii mai te peu e hoê noa metua te tavini ra ia Iehova, a hiˈo i te tumu parau “Mau uiraa a te feia taio” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Atete 2002.