Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E maha pereoo puaarehenua e te hoê hei upoo no te paruru ia oe

E maha pereoo puaarehenua e te hoê hei upoo no te paruru ia oe

“E tupu â teie, ia faaroo maite [outou] i te reo o to outou Atua o Iehova.”—ZEK. 6:15.

HIMENE: 61, 22

1, 2. Eaha te tupuraa ta te ati Iuda i Ierusalema i ite i te pae hopea o te hitu o ta Zekaria orama?

 MEA rahi paha te mea i ô mai i roto i to Zekaria feruriraa i muri mai i te hitu o ta ˈna orama. Eita e ore e ua puaihia oia i ta Iehova parau fafau e haamou i te feia haavare. Aita râ te tupuraa i taui. Mea rahi tei tamau i te rave i te ohipa ino e te mea piˈo, e aita te patu-faahou-raa o te hiero i Ierusalema i oti. No te aha te ati Iuda i faarue oioi ai i te ohipa ta Iehova i faaue ia ratou? Ua hoˈi mai anei ratou i Ierusalema no te fanaˈo noa i te hoê oraraa maitai aˈe?

2 Ua ite Zekaria e, te ati Iuda o tei hoˈi i Ierusalema, e feia haamori ïa ia Iehova. O ratou “te feia atoa e faataehia te aau e te Atua” no te faarue i to ratou mau fare e tapihooraa i Babulonia. (Ezr. 1:2, 3, 5) Ua vaiiho ïa ratou i te hoê vahi ta ratou i matau maitai no te haere i te hoê fenua ta te rahiraa o ratou i ore i ite aˈenei. Mea faufaa roa hoi no te ati Iuda te patu-faahou-raa o to Iehova hiero, ua ineine roa ïa ratou i te faaruru i te tere atâta e 1 600 kilometera te atea na te hoê fenua mea fifi ia haere atu.

3, 4. Eaha te mau fifi ta te ati Iuda o tei hoˈi i Ierusalema i farerei?

3 A feruri na i te tere atea mai Babulonia mai e tae roa ˈtu i Ierusalema. E taime rahi roa to te nunaa no te feruri e no te tauaparau no nia i te mau fare ta ratou e patu ia tae atu ratou. Ua faaite te feia ruhiruhia ia ratou i te nehenehe o Ierusalema e te hiero na mua ˈˈe. (Ezr. 3:12) Ahani tei rotopu oe ia ratou i tera ra tau, eaha ïa te manaˈo e puta mai i roto i to oe feruriraa ia ite oe ia Ierusalema no te taime matamua? E oto anei oe i te ite i te mau paturaa ua huˈahuˈa e ua tapoihia e te remu, ua parari te mau patu o te oire e e tiapai apoo e vai ra i te vahi i faatiahia ˈi te mau uputa e te mau pare na mua ˈˈe? E faaau paha oe tera mau patu paparari i te mau patu rarahi e te paari o Babulonia. Aita râ te ati Iuda i toaruaru. No te aha? I roto i to ratou tere, ua tauturu e ua paruru Iehova ia ratou. I to ratou taeraa ˈtu i Ierusalema, ua patu ratou i te hoê fata i te vahi i faatiahia ˈi te hiero na mua ˈˈe e haamata ˈtura ratou i te pûpû i te mau tusia ia Iehova i te mahana taitahi. (Ezr. 3:1, 2) Ua faaite ratou i te itoito rahi e ua ineine ratou no te ohipa. E au ra e aita e mea e nehenehe e faatoaruaru ia ratou.

4 Ua titauhia ia patu faahou te ati Iuda i te hiero, to ratou mau oire e fare. Ua titauhia ia tanu ratou i te maa ia nehenehe ratou e faatamaa i to ratou utuafare. (Ezr. 2:70) E au ra e mea rahi te ohipa i titauhia ia ratou. I muri rii aˈe, ua haere mai te mau enemi e tamata i te tapea i ta ratou ohipa. Ua faaruru ratou i teie patoiraa e 15 matahiti te maoro, haamata riirii atura te ati Iuda i te toaruaru. (Ezr. 4:1-4) Ua tupu te tahi fifi i te matahiti 522, a faaue ai te arii Peresia ia tapeahia te mau paturaa atoa i Ierusalema. E au ra e eita roa ˈtu te oire e patu-faahou-hia.—Ezr. 4:21-24.

5. Mea nafea Iehova i tauturu ai i to ˈna nunaa?

5 Ua taa ia Iehova e e hinaaro to ˈna nunaa i te puai e te itoito. Ua faaite oia ia Zekaria i te hoê orama hopea no te haapapu i te nunaa e mea here na ˈna ia ratou e te haafaufaa ra oia i ta ratou mau tutavaraa no te tavini ia ˈna. Ua fafau oia i te paruru ia ratou ia hoˈi mai ratou e rave i te ohipa ta ˈna i horoa ˈtu. No nia i te patu-faahou-raa o te hiero, ua parau Iehova: “E tupu â teie, ia faaroo maite [outou] i te reo o to outou Atua o Iehova.”—Zek. 6:15.

TE HOÊ NUU MELAHI

6. (a) E nafea te vaˈu o ta Zekaria orama e haamata ˈi? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) No te aha mea ê te û o te mau puaarehenua?

6 O te vaˈu e te hopea atoa o ta Zekaria orama tei haapuai roa ˈˈe paha i te faaroo. (A taio i te Zekaria 6:1-3.) A tamata na i te feruri i ta Zekaria i ite. Mea “na ropu” e piti “mouˈa veo” e maha pereoo puaarehenua i te haereraa mai. Mea ê te û o te mau puaarehenua, mea ohie ïa no te faataa maitai i te mau taata faahoro. Ua ui Zekaria: “Eaha teie?” (Zek. 6:4) Te hinaaro atoa ra tatou e ite, no te mea no tatou atoa teie orama.

7, 8. (a) Te faahohoˈa ra na mouˈa e piti ite aha? (b) No te aha i faaohipahia ˈi te veo no na mouˈa?

7 I roto i te Bibilia, e faahohoˈa te mau mouˈa i te mau faatereraa arii, aore ra te mau hau faatere. Hoê â na mouˈa ta Zekaria i ite i na mouˈa e piti i roto i ta Daniela parau tohu. Te faahohoˈa ra hoê o na mouˈa i ta Iehova faatereraa mure ore i nia i te ao taatoa, e te tahi atu mouˈa, te faahohoˈa ra ïa i te Faatereraa Mesia, o Iesu te Arii. (Dan. 2:35, 45) Mai 1914, i to Iesu riroraa mai ei Arii, ua haamauhia na mouˈa e ua amo raua i te tahi tuhaa taa ê mau i roto i te faatupuraa i ta te Atua opuaraa no te fenua.

Te faaohipa noa ra â Iehova i ta ˈna mau melahi no te paruru e no te haapuai i to ˈna nunaa

8 No te aha i faaohipahia ˈi te veo no na mouˈa? Mea moni rahi e mea anaana te veo. Ua faaue Iehova i te mau Iseraela ia faaohipa i te veo no te patu i te sekene e, i muri aˈe, i te hiero i Ierusalema. (Exo. 27:1-3; Arii 1, 7:13-16) Te faaite ra te reira i te huru maitai roa o te mana arii hau ê o Iehova i nia i te ao taatoa e o te Faatereraa arii Mesia, o te hopoi mai i te hau e te haamaitairaa e rave rahi no te taata.

9. O vai ma te mau taata faahoro o te mau pereoo puaarehenua, e eaha ta ratou hopoia?

9 Eaha ta te mau pereoo puaarehenua, e te feia e parahi ra i nia iho e faahohoˈa ra? E mau melahi te mau taata faahoro, peneiaˈe e mau pûpû melahi taa ê ratou. (A taio i te Zekaria 6:5-8.) E haere mai ratou mai “mua ˈtu i te aro o te Fatu o te fenua atoa nei” e te hoê hopoia taa ê. E tonohia te mau melahi i te tahi mau vahi taa maitai no te paruru i to te Atua nunaa, i to Babulonia iho â râ, “te fenua i te pae i apatoerau ra.” Na roto i teie orama, te faaite ra ïa Iehova i to ˈna nunaa e eita ratou e faatîtî-faahou-hia e Babulonia. A feruri na i te tamahanahanaraa ta te feia patu i te hiero i ite i te tau o Zekaria! Ua taa ia ratou e eita to ratou mau enemi e nehenehe e tapea i ta ratou ohipa.

10. E nafea ta Zekaria parau tohu no nia i te mau pereoo puaarehenua e te mau taata faahoro, e tauturu ai ia tatou i teie mahana?

10 I teie mahana, te faaohipa noa ra â Iehova i ta ˈna mau melahi no te paruru e no te haapuai i to ˈna nunaa. (Mal. 3:6; Heb. 1:7, 14) Mai 1919, i te tiamâraa mai to Iehova nunaa i to ratou faatîtî-taipe-raahia e Babulonia rahi, ua tamata to ratou mau enemi i te tapea i te haamoriraa mau ia ore te reira ia rahi mai. (Apo. 18:4) Aita râ i haere ia ratou i te na reira. Inaha te paruru ra te mau melahi i ta Iehova faanahonahoraa, aita ïa tatou e mǎtaˈu ra e e faatîtî-faahou-hia to Iehova nunaa e te haapaoraa hape. (Sal. 34:7) E tamau râ tatou i te oaoa e i te ohipa i roto i te haamoriraa ia Iehova. Te tauturu mai ra ta Zekaria parau tohu ia taa e mea paruru-maitai-hia tatou e na mouˈa e piti.

11. No te aha aita e faufaa ia mǎtaˈu i te aroraa i nia i to te Atua nunaa e piri mai ra?

11 Fatata roa te mau puai poritita o te ao a Satani i te tia amui mai no te tamata i te haamou i to te Atua nunaa. (Ezk. 38:2, 10-12; Dan. 11:40, 44, 45; Apo. 19:19) I roto i ta Ezekiela parau tohu, te ite ra tatou i teie mau puai e tapoi ra i te fenua mai te mau ata. Te faahoro ra ratou i te puaarehenua e te haere mai ra ratou ma te riri rahi no te aro i to te Atua nunaa. (Ezk. 38:15, 16) * E mǎtaˈu anei tatou ia ratou? Aita! Tei to tatou pae to Iehova nuu. I te roaraa o te ati rahi, e paruru ta Iehova mau melahi i to ˈna nunaa e e haamou oia pauroa te taata o te patoi i ta Iehova faatereraa. (Tes. 2, 1:7, 8) Auê ïa mahana rahi! O vai râ te aratai i to Iehova nuu i te raˈi?

TE FAAHEI RA IEHOVA I TA ˈNA ARII E TAHUˈA

12, 13. (a) Eaha ta Iehova i faaue ia Zekaria ia rave i muri iho? (b) E nafea tatou e ite ai e o Iesu Mesia te taata piihia Oteo?

12 O Zekaria anaˈe tei ite i na orama e vaˈu. I muri iho râ, ua rave oia i te tahi mea ta vetahi ê i ite e o tei faaitoito i te feia e patu ra i to te Atua hiero. (A taio i te Zekaria 6:9-12.) Ua tae mai e toru tane, o Hilidai, Tobia e Iedaia, mai Babulonia mai. Ua parau Iehova ia Zekaria ia tii mai i te ario e te auro ia ratou ra a faaohipa ˈtu ai i te reira no te hamani i te hoê “korona,” aore ra hei upoo. (Zek. 6:11) Teie hei upoo, no te tavana Zerubabela anei, huaai o Davida no roto mai i te opu o Iuda? Aita. Ua parau Iehova ia Zekaria ia tuu i te hei i nia i te upoo o te Tahuˈa rahi ra o Iosua. Ua maere roa paha te feia atoa e mataitai ra.

13 Ua riro anei te tahuˈa rahi ra o Iosua ei arii i to ˈna faaheiraahia? Aita. E ere o Iosua i te huaai no Davida, aita ïa e tano ia riro mai oia ei arii. To ˈna faaheiraa, e faahohoˈaraa ïa no te faaite eaha te tupu i a muri aˈe no te hoê arii e tahuˈa mure ore, o te piihia Amaa, aore ra Oteo. Te faataa ra te Bibilia e o Iesu Mesia teie Oteo.—Isa. 11:1; Mat. 2:23, nota.

14. Ei Arii e Tahuˈa rahi, eaha te ohipa ta Iesu e rave ra?

14 E Arii e e Tahuˈa rahi o Iesu. Te aratai ra o ˈna i ta Iehova nuu melahi e te haa rahi ra oia ia ite to te Atua nunaa i te hau i roto i teie ao ino. (Ier. 23:5, 6) Fatata roa te Mesia i te upootia i nia i te mau nunaa ma te turu i ta te Atua faatereraa e ma te paruru i to Iehova nunaa. (Apo. 17:12-14; 19:11, 14, 15) Hou râ tera mahana a tae mai ai, mea rahi â ta Iesu, aore ra Oteo, ohipa e rave.

E PATU OIA I TE HIERO

15, 16. (a) Mea nafea to te Atua nunaa i te faaapîraahia e i te tamâraahia i teie mahana, e na vai i rave i te reira? (b) Eaha te huru o te fenua i te pae hopea o ta te Mesia Faatereraa hoê tausani matahiti?

15 Hau atu â i to ˈna toroa Arii e Tahuˈa rahi, ua horoahia ia Iesu te hopoia “e patu i te hiero o Iehova.” (A taio i te Zekaria 6:13.) I 1919, ua rave oia i teie ohipa paturaa ma te faatiamâ mai i to te Atua nunaa i te mana o te haapaoraa hape, o Babulonia rahi. Ua faaapî Iesu i te amuiraa e ua faatoroa i te hoê “tavini haapao maitai e te paari.” Te aratai nei teie pǔpǔ taeae faatavaihia i te ohipa faufaa roa o te ravehia nei i roto i te tuhaa i te fenua nei o te hiero rahi pae varua. (Mat. 24:45) Ua tamâ atoa Iesu i to te Atua nunaa, a tauturu ai oia ia ratou ia haamori ma te viivii ore.—Mal. 3:1-3.

16 E faatere Iesu e ta ˈna na 144 000 arii e tahuˈa hoê tausani matahiti te maoro. I tera roaraa matahiti, e tauturu ratou i te mau taata taiva ore ia riro mai ei taata tia roa. Ia oti tera ohipa i teie mau arii e tahuˈa i te ravehia, o te feia anaˈe ïa o te haamori mau ra ia Iehova te parahi mai i nia i te fenua. I te pae hopea, e hope roa te haamoriraa mau i te faaapîhia.

A HAA I ROTO I TE OHIPA PATURAA

17. Eaha te haapapuraa ta Iehova i horoa i muri iho i te ati Iuda, e eaha ta ta ˈna poroi i faatupu i nia ia ratou?

17 Eaha ta te poroi a Zekaria i faatupu i nia i te ati Iuda i tera ra tau? Ua fafau Iehova i te tauturu e i te paruru ia ratou ia nehenehe ratou e faaoti roa i te hiero. Ua horoa teie parau fafau i te hoê tiaturiraa ia ratou. Ua uiui noa râ paha ratou e nafea hoê faito taata iti roa e nehenehe ai e rave i tera tiapai ohipa. Ua parau atu ïa Zekaria ia ratou i te tahi mea e faaea ˈi ratou i te mǎtaˈu e te feaa. Na muri i te tahi mau taata mai ia Hilidai, Tobia, e Iedaia, o tei haere mai no te tauturu ia ratou, ua parau Iehova e e “haere mai” e rave rahi taata e ohipa no te “patu i te hiero o Iehova.” (A taio i te Zekaria 6:15.) Ua papu i te ati Iuda e te turu ra Iehova i ta ratou ohipa. Ua hoˈi mai ratou ma te itoito e patu faahou i te hiero, noa ˈtu ua opani te arii Peresia i te reira na roto i te hoê parau mana. Ua riro teie opaniraa ei mouˈa rahi i nia i to ratou eˈa, ua iriti ê râ Iehova i te reira. I te pae hopea, ua oti te paturaa o te hiero i 515 hou te Mesia. (Ezr. 6:22; Zek. 4:6, 7) Tera râ, te faataa ra tera mau parau a Iehova i te tahi mea rahi atu â o te tupu ra i teie mahana.

Eita roa ˈtu Iehova e haamoˈe i te here ta tatou e faaite ra no ˈna! (A hiˈo i te paratarafa 18, 19)

18. Mea nafea Zekaria 6:15 i te tupuraa i teie mahana?

18 I teie mahana, e mirioni taata te haamori ra ia Iehova. Te oaoa nei ratou i te horoa i ta ratou mau “taoˈa” faufaa rahi, mai to ratou taime, puai e ta ratou faufaa materia. Ma te na reira, te turu ra ratou i to Iehova hiero rahi pae varua. (Mas. 3:9) E ia papu maitai ia tatou e te haafaufaa ra Iehova i ta tatou turu taiva ore. A haamanaˈo e ua afai mai Hilidai, Tobia, e Iedaia i te ario e te auro, e ua faaohipa Zekaria i te reira no te hamani i te hoê hei. Ua riro teie hei ei “manaˈoraa,” aore ra haamanaˈoraa, i ta ratou pûpûraa no te haamoriraa mau. (Zek. 6:14) Eita roa ˈtu Iehova e haamoˈe i te ohipa ta tatou e rave ra e te here ta tatou e faaite ra no ˈna.—Heb. 6:10.

Te oaoa nei tatou e tei roto tatou i te hoê faanahonahoraa mure ore, hau, e aueue ore

19. Eaha ta te mau orama a Zekaria e faatupu i nia ia tatou?

19 I teie mau mahana hopea, ua nehenehe to Iehova nunaa e rave i te hoê ohipa rahi mau. Maoti ta Iehova haamaitairaa e ta te Mesia aratairaa i nehenehe ai ratou e na reira. Te oaoa nei tatou e tei roto tatou i te hoê faanahonahoraa mure ore, hau, e aueue ore. E ua ite tatou e e tupu iho â ta Iehova opuaraa no te haamoriraa viivii ore. A haafaufaa ïa i ta oe tuhaa i rotopu i to Iehova nunaa, e a “faaroo maite i te reo o to outou Atua o Iehova.” I reira to tatou Arii e Tahuˈa rahi, oia atoa te mau melahi, e paruru ai ia oe. A rave i te mau mea atoa no te turu i te haamoriraa mau. E aupuru Iehova ia oe i roto i teie faanahoraa o te ao nei, e a muri noa ˈtu!

^ No te ite hau atu â, a hiˈo “Uiraa a te feia taio” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Me 2015, api 27-28.