Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua ite papu anei outou ia Iehova mai ia Noa, Daniela e Ioba?

Ua ite papu anei outou ia Iehova mai ia Noa, Daniela e Ioba?

“E ore te haapao atâ e haapao i te mea tia ra; o te feia râ i imi ia Iehova ra, e haapao ïa i te mau mea atoa ra.”—MAS. 28:5.

HIMENE: 126, 150

1-3. (a) Eaha te tauturu ia tatou ia vai taiva ore noa i te Atua i teie mau mahana hopea? (b) Eaha ta tatou e hiˈo mai i roto i teie haapiiraa?

 UA FATATA roa te hopea o te mau mahana hopea. Te rahi noa ˈtura te feia iino mai te aihere ra te huru. (Sal. 92:7) Eita ïa tatou e maere ia patoi e rave rahi i te mea tia i te aro o te Atua. Ua parau Paulo i te mau Kerisetiano: “No nia râ i te ino, ia riro ïa outou mai te tamarii rii. E ia feruri outou mai te taata paari ra e tia ˈi.” (Kor. 1, 14:20) E nafea ïa?

2 Ia au i te irava tumu o teie haapiiraa, e titauhia i te feia e imi ia Iehova ia taa i te mau mea atoa e mauruuru ai o ˈna. (Mas. 28:5) Ia au i te Maseli 2:6-9, e horoa atoa Iehova i te paari i te feia e rave i te mea tia. Te na ôhia ra: “Ei reira oe e ite ai i te parau-tia, e te parau au, e te piˈo ore, e te mau eˈa maitatai atoa ra.”

3 Ua noaa ia Noa, Daniela e Ioba te paari no ǒ mai i te Atua. (Ezk. 14:14) Te fanaˈo atoa ra te nunaa o te Atua i taua paari ra, e o oe? No te taa i “te mau mea atoa” e mauruuru ai Iehova, e tia ia ite o vai mau na oia. I roto i teie haapiiraa, e hiˈo mai tatou (1) mea nafea to Noa, Daniela e Ioba haapiiraa no nia i te Atua, (2) mea nafea to ratou ite papu no nia i te Atua i tauturu atu ai (3) e nafea ia faatupu i te hoê â faaroo.

UA AU TO NOA HAEREA I TE ATUA I ROTO I TE HOÊ AO INO

4. Mea nafea to Noa haapiiraa no nia i te Atua? Mea nafea te ite-maitai-raa i te huru o Iehova i tauturu ai ia ˈna?

Ua haapii mai Noa i te mau huru maitatai o te Atua ma te hiˈopoa i te mau mea i poietehia

4 Mea nafea to Noa haapiiraa no nia ia Iehova? Mai te taime a fanau ai Adamu raua Eva i te tamarii, ua nehenehe te taata e haapii no nia ia Iehova na roto e toru ravea: te hiˈopoaraa i te mau mea i poietehia, te haapiiraa no ǒ mai i te mau tavini taiva ore a te Atua e te iteraa mea nafea Iehova i haamaitai ai i te feia e faaroo ia ˈna. (Isa. 48:18) Ma te hiˈopoa i te mau mea i poietehia, ua noaa ia Noa te haapapuraa e te vai mau ra te Atua e ua haapii atoa mai i to ˈna mau huru maitatai. Mea na reira to Noa taaraa e mea puai mau Iehova e o ˈna anaˈe te Atua mau. (Roma 1:20) Aita ïa Noa i tiaturi noa e te vai ra te Atua, ua faatupu atoa râ i te faaroo puai.

5. Mea nafea to Noa haapiiraa i te opuaraa a te Atua no te huitaata?

5 Te na ô ra te Bibilia: “E tiaturi . . . te hoê taata i muri aˈe i to ˈna faarooraa i te parau.” Te auraa ra, e faatupu tatou i te faaroo na roto i ta vetahi ê e haapii mai. (Roma 10:17) Eita e ore ua haapii Noa no nia ia Iehova na roto i to ˈna fetii. Na mua na roto i to ˈna metua tane o Lameha. E taata faaroo ia Iehova o tei fanauhia hou Adamu a pohe ai. (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) I muri iho, te vai ra to ˈna papa ruau o Metusela e te tahi atu tupuna to ˈna o Iareda, tei pohe 366 matahiti i muri aˈe i te fanauraahia o Noa. * (Luka 3:36, 37) Peneiaˈe na ratou e ta ratou mau vahine i haapii ia Noa e ua poiete Iehova i te taata ia fanau ratou i te tamarii, ia faaî i te fenua e ia tavini ia ˈna. Ua haapii atoa Noa e ua faaroo ore Adamu raua Eva ia Iehova e ua ite mata roa i te mau faahopearaa iino o ta raua faaotiraa. (Gen. 1:28; 3:16-19, 24) Ua haafaufaa Noa i ta ˈna i haapii e ua turai te reira ia ˈna ia tavini ia Iehova.—Gen. 6:9.

6, 7. Mea nafea te faaroo o Noa i puai ai na roto i ta ˈna i tiaturi no a muri aˈe?

6 E puai te faaroo na roto i te tiaturiraa. A feruri na i te huru o Noa a taa ˈi ia ˈna e te vai ra te parau o te tiaturiraa i roto i to ˈna iˈoa, “Tamǎrûraa” aore ra “Tamahanahanaraa” hoi te auraa. Eita e ore ua puai atu â to ˈna faaroo. (Gen. 5:29) Ma te arataihia e Iehova, ua parau Lameha no nia i ta ˈna tamaiti ra ia Noa: “E riro teie nei tamaiti ei haamaharaa aho no tatou, i to tatou rohirohi, e te ohipa a to tatou nei rima, no te fenua i parau-ino-hia e Iehova ra.” Ua tiaturi ïa Noa e haamaitai te Atua i te tupuraa. Mai ia Abela e ia Enoha, ua tiaturi Noa e haaparuparu te “huaai” i te afii o te ophi.—Gen. 3:15.

7 Aita i taa pauroa ia Noa te parau ta te Atua i fafau i roto i te Genese 3:15. Ua papu râ ia ˈna e te horoahia ra te hoê tiaturiraa maitai no a muri aˈe. Ua poro atoa Enoha e haamou o Iehova i te feia iino. (Iuda 14, 15) Eita e ore ua puai atu â te faaroo e te tiaturiraa o Noa i te poroi a Enoha o te hope roa i te tupu i Aramagedo!

E paruru te faaroo e te paari no ǒ mai i te Atua ia tatou i te mau raveraa a Satani e ta teie ao

8. Mea nafea te ite papu no nia i te Atua i paruru ai ia Noa?

8 Mea nafea te ite papu no nia i te Atua i tauturu ai ia Noa? Ua faatupu Noa i te faaroo e te paari no ǒ mai i te Atua no te mea ua haapii oia no nia ia Iehova. Mea nafea te reira i te parururaa ia ˈna? Aita Noa i hinaaro e rave i te tahi mea o te faaoto ia Iehova. No to ˈna hinaaro e riro ei hoa no te Atua, aita oia i faahoa ˈtu i te feia tei ore i tiaturi ia Iehova e tei patoi ia ˈna. Aita Noa i haafaahiahia i te puai o te mau demoni o tei pou mai i nia i te fenua, mai te tahi atu mau taata o tei tae roa i te hinaaro e haamori ia ratou. (Gen. 6:1-4, 9) Ua ite atoa Noa o te taata ta te Atua i faaue ia fanau e ia faaî i te fenua. (Gen. 1:27, 28) Ua taa ïa ia ˈna mea ino ia faaea te demoni i te vahine e ia fanau i te tamarii. Ua ite-papu-hia te reira i te paariraa mai ta ratou mau tamarii, mea rahi e mea pautuutu aˈe hoi ratou i te tahi atu. Ua faaara ˈtura Iehova ia Noa e faatupu oia i te diluvi no te haamou roa i te feia iino. Ma te tiaturi i te parau a Iehova, ua hamani Noa i te araka e ua ora mai o ˈna e to ˈna utuafare.—Heb. 11:7.

9, 10. E nafea ia faatupu i te faaroo mai ia Noa?

9 E nafea ia faatupu i te faaroo mai ia Noa? Mea titauhia ia haapii maite i te Parau a te Atua, ia haafaufaa i ta tatou e haapii e ia rave i te mau tauiraa e te mau faaotiraa maitatai. (Pet. 1, 1:13-15) Ia na reira tatou, e paruru te faaroo e te paari no ǒ mai i te Atua ia ore ia vare i te mau raveraa a Satani e ta teie ao. (Kor. 2, 2:11) E rave rahi te pee nei i to ratou mau hinaaro tia ore e mea au na ratou te ohipa ino e te peu taotoraa tia ore. (Ioa. 1, 2:15, 16) Aita ratou e tâuˈa ra e ua fatata roa mai te hopea o teie ao ino. E nehenehe tatou e pee i tera huru feruriraa ia paruparu noa ˈtu to tatou faaroo. A haamanaˈo, i to Iesu faaauraa i to tatou tau i to Noa, aita o ˈna i faaara no nia i te ohipa ino e te peu taotoraa tia ore, no nia râ i te mau mea o te nehenehe e haafariu ê te taata i te taviniraa i te Atua.—A taio i te Mataio 24:36-39.

10 A uiui na, ‘Te faaite ra anei au i roto i to ˈu oraraa e ua ite papu vau ia Iehova? Te turai ra anei to ˈu faaroo ia ˈu ia rave i te mea tia i te aro o Iehova e ia haapii ia vetahi ê i ta te Atua e ani mai ra?’ E faaite ta outou pahonoraa e ua au maite anei to outou haerea i te Atua mai ia Noa.

UA FAAITE DANIELA I TE PAARI O TE ATUA I BABULONIA

11. (a) Ua here Daniela i te Atua mai to ˈna apîraa, eaha ta te reira e haapii mai ra no nia i to ˈna mau metua? (b) Eaha te tahi mau huru maitatai o Daniela ta outou e hinaaro e faatupu atoa?

11 Mea nafea to Daniela haapiiraa no nia ia Iehova? Eita e ore ua haapii to Daniela metua ia ˈna ia here ia Iehova e i ta ˈna Parau. E ua na reira noa Daniela i te roaraa o to ˈna oraraa. E tae roa ˈtu i to ˈna ruhiruhiaraa, ua tamau oia i te haapii maite i te mau Papai. (Dan. 9:1, 2) Ua ite papu Daniela i te huru o Iehova e te mau mea atoa ta ˈna i rave no te mau Iseraela. E nafea tatou e ite ai? Na roto i te pure ta ˈna i faaoti ma te aau haehaa e te haavare ore. E taio e e feruri maite anaˈe i nia i tera pure i papaihia i roto i te Daniela 9:3-19. I muri iho, e uiui anaˈe, ‘Eaha ta te reira e haapii mai ra no nia ia Daniela?’

12-14. (a) Mea nafea to Daniela faaiteraa i te paari no ǒ mai i te Atua? (b) Mea nafea to Iehova haamaitairaa ia Daniela no to ˈna itoito e taiva ore?

12 Mea nafea te ite papu no nia i te Atua i tauturu ai ia Daniela? E ere roa ˈtu i te mea ohie no te hoê ati Iuda taiva ore ia tavini i te Atua i te oire haamori idolo no Babulonia. I te hoê pae, ua parau Iehova: “E imi hoi outou i te hau no taua oire ra tei hopoi-tîtî-hia outou e au ra i reira.” (Ier. 29:7) I te tahi aˈe pae, ua faaue oia ia haamori ia ˈna anaˈe ma te aau atoa. (Exo. 34:14) E nafea Daniela ia haapao i teie na faaueraa e piti? Maoti te paari no ǒ mai i te Atua, ua taa ia ˈna e tia ia auraro na mua ia Iehova e i muri iho te mau faatere taata. Tau hanere matahiti i muri aˈe, ua horoa Iesu i te hoê â aratairaa.—Luka 20:25.

13 A feruri atoa i ta Daniela i rave a haamauhia ˈi te hoê ture tei opani ia faatae i te aniraa i te tahi atua aore ra taata maori râ i te arii no te hoê maororaa 30 mahana. (A taio i te Daniela 6:7-10.) E nehenehe oia e imi i te otoheraa ma te parau, ‘Aita e fifi, e 30 noa mahana.’ Aita râ Daniela i tuu i te ture a te taata na mua ˈˈe i ta ˈna haamoriraa ia Iehova. Ua nehenehe atoa oia e pure ia Iehova ma te ore e itehia mai. Ua haamanaˈo râ Daniela e ua matau te taata i te ite ia ˈna ia pure i te mau mahana atoa. Noa ˈtu e mea atâta no ˈna, ua pure Daniela i mua i te taata. Aita o ˈna i hinaaro ia manaˈo ratou ua faaea oia i te tavini ia Iehova.

14 Ua haamaitai o Iehova ia Daniela no te itoito e te taiva ore ta ˈna i faaite. Ua faatupu o Iehova i te semeio no te paruru ia Daniela ia ore oia ia amuhia e te liona. Eaha te faahopearaa? Ua atutu te parau no nia ia Iehova na te mau fenua faaterehia e te hau Medai-Peresia.—Dan. 6:25-27.

15. E nafea ia faatupu i te faaroo mai ia Daniela?

15 E nafea ia faatupu i te faaroo mai ia Daniela? No te faatupu i te faaroo puai, eita e navai noa ia taio i te Parau a te Atua. E tia atoa râ ia taa i te auraa. (Mat. 13:23) E tia ia ite i to Iehova manaˈo e huru aau. Mea titauhia ïa ia feruri maite i ta tatou e taio ra. Mea faufaa roa atoa ia pure tamau i te tau fifi iho â râ. E nehenehe tatou e tiaturi papu e horoa noa mai Iehova i te paari e te puai ta tatou i ani atu.—Iak. 1:5.

UA TAMAU IOBA I TE PEE I TE MAU FAAUERAA TUMU A TE ATUA

16, 17. Mea nafea to Ioba haapiiraa no nia ia Iehova?

16 Mea nafea to Ioba haapiiraa no nia ia Iehova? E ere Ioba i te ati Iseraela, e fetii atea râ o ˈna no Aberahama, Isaaka e Iakoba. O ratou hoi ta Iehova i haapii o vai o ˈna e eaha ta ˈna opuaraa no te huitaata. Ua faaroo Ioba e rave rahi o tera mau haapiiraa faufaa. (Ioba 23:12) Teie ta ˈna i parau ia Iehova: “Ite aˈenei au ia oe i te ite tariˈa nei.” (Ioba 42:5) Na Iehova iho i parau e ua faaite Ioba ia vetahi ê i te parau mau no nia ia ˈNa.—Ioba 42:7, 8.

A hiˈopoa ˈi i te mau mea i poietehia, e haapii tatou no nia i te mau huru maitatai o Iehova e e puai atu â to tatou faaroo (A hiˈo i te paratarafa 17)

17 Ua haapii atoa Ioba i te mau huru maitatai o Iehova na roto i te mataitairaa i te mau mea ta te Atua i hamani. (Ioba 12:7-9, 13) Ua faahiti Iehova e Elihu i te mau mea i poietehia no te faaite ia Ioba i te haihai o te taata ia faaauhia i te Atua. (Ioba 37:14; 38:1-4) Ua putapû roa Ioba i ta Iehova parau e ua na ô atu ma te haehaa: “Ua ite au e, e puaihope to oe, e e ore ta oe i opua ra e tia ia faaore.” Ua parau atoa oia: “Te tatarahapa nei au i raro i te repo e te rehu auahi.”—Ioba 42:2, 6.

18, 19. Mea nafea to Ioba faaiteraa e ua ite papu o ˈna ia Iehova?

18 Mea nafea te ite papu no nia i te Atua i tauturu ai ia Ioba? Ua taa maitai ia Ioba te mau faaueraa tumu a te Atua. Na to ˈna ite papu no nia ia Iehova i turai ia ˈna ia rave i te mea tia. Ei hiˈoraa, ua ite Ioba eita e tia ia ˈna ia parau ua here o ˈna i te Atua aita anaˈe o ˈna e hamani maitai i to ˈna taata tupu. (Ioba 6:14) Aita o Ioba i manaˈo e mea maitai aˈe o ˈna ia vetahi ê. Ua faariro Ioba i te taata taoˈa e tei veve ei fetii no ˈna. Ua na ô oia: “E ere anei hoê Atua i te hamani ia mâua atoa i roto i te opu?” (Ioba 31:13-22) Noa ˈtu ta ˈna taoˈa e to ˈna tiaraa, aita Ioba i teoteo e i manaˈo e mea hau aˈe o ˈna ia vetahi ê. Mea taa ê roa o ˈna i te mau taata taoˈa e te feia mana o teie tau.

19 Aita Ioba i tuu i te tahi mea, mai te taoˈa materia anei, na mua ˈˈe ia Iehova i roto i to ˈna oraraa. Ia na reira noa ˈtu oia, ua patoi ïa oia “i te Atua i nia i te raˈi.” (A taio i te Ioba 31:24-28.) No Ioba, mea moˈa te euhe a te tane e ta ˈna vahine i to raua faaipoiporaa. Ua faaau o ˈna i te faufaa ia ˈna iho eiaha e faahinaaro i te tahi atu vahine. (Ioba 31:1) Mea faahiahia mau no te mea i te tau o Ioba, ua vaiiho Iehova i te tane ia faaipoipo hau atu i te hoê vahine. Ua nehenehe ïa Ioba e faaipoipo e piti vahine. Ua ite râ o ˈna e ua faatupu Iehova i te faaipoiporaa matamua i rotopu i te hoê tane e te hoê anaˈe vahine. Ua maiti Ioba i te pee i taua faanahoraa ra. * (Gen. 2:18, 24) Tau 1 600 matahiti i muri aˈe, ua horoa Iesu i te hoê â faaueraa, e faatiahia te hoê tane ia taoto i ta ˈna anaˈe vahine faaipoipo.—Mat. 5:28; 19:4, 5.

20. E nafea te ite papu no nia ia Iehova e ta ˈna mau ture aveia e tauturu mai ai ia maiti i te hoa e te faaanaanataeraa maitai?

20 E nafea ia faatupu i te faaroo mai ia Ioba? Mea titauhia ia ite papu ia Iehova e ia vaiiho e na te reira e faatere i to tatou oraraa. Te parau ra te Bibilia mea au ore na Iehova “te taata hamani ino” e te faaue mai ra eiaha e amuimui e te feia o te huna i te parau mau. (A taio i te Maseli 3:31; Salamo 26:4.) E uiui anaˈe, ‘Eaha ta teie na irava e faaite mai ra no nia i to Iehova manaˈo? E nafea te reira e tauturu mai ai ia ite eaha te haafaufaa i roto i to ˈu oraraa, eaha te rave ia haere au i nia i te Internet e e nafea ia maiti i te hoa e te faaanaanataeraa maitai?’ E haapapu ta tatou pahonoraa ua ite papu anei tatou ia Iehova. Ia ore tatou ia hema i te huru feruriraa o teie ao ino, mea titauhia ia faaohipa i te haroˈaroˈa no te faataa ê i te maitai i te ino, te mea paari i te mea maamaa.—Heb. 5:14; Eph. 5:15.

21. Eaha te tauturu ia tatou ia taa i te mau mea atoa e mauruuru ai Iehova?

21 I te mea e ua tutava ratou i te haapii no nia ia ˈna, ua tauturu o Iehova ia Noa, Daniela e Ioba ia taa i te mau mea atoa i titauhia ia mauruuru o ˈna. Te haapapu ra to ratou hiˈoraa, e itehia te oaoa mau ia rave tatou i ta Iehova e ani mai ra. (Sal. 1:1-3) E uiui anaˈe, ‘Ua ite papu anei au ia Iehova mai ia Noa, Daniela e Ioba?’ Ia faaauhia i to ratou tau, mea rahi aˈe te mau haamaramaramaraa ta Iehova i horoa mai no nia ia ˈna. (Mas. 4:18) E haapii e e feruri maite anaˈe i te Bibilia. E pure anaˈe ia Iehova no te ani i te varua moˈa. Ma te na reira, e paruruhia tatou i te faahemaraa a teie nei ao. Ma te faaohipa i te paari no ǒ mai i te Atua, e piri atu â tatou i to tatou Metua i te raˈi.—Mas. 2:4-7.

^ Te na ôhia ra no nia i te papa ruau o te metua tane o Noa: “I au maite hoi to Enoha haerea i te Atua.” Ua pohe râ oia 69 matahiti hou te fanauraahia o Noa.—Gen. 5:23, 24.

^ Ua na reira atoa Noa. Ua haamata te taata i te faaipoipo hau atu i te hoê vahine i muri aˈe i to Adamu raua Eva faaroo-ore-raa i te Atua. Area o Noa, hoê anaˈe vahine ta ˈna.—Gen. 4:19.