Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eaha te auraa ia riro ei taata feruriraa pae varua?

Eaha te auraa ia riro ei taata feruriraa pae varua?

“Te taparu nei au i te Atua ia noaa ia outou tataitahi te hoê â huru feruriraa e to te Mesia ra o Iesu.”—ROMA 15:5.

HIMENE: 17, 13

1, 2. (a) Eaha ta te tahi mau taeae e tuahine i parau no nia i te faatupuraa i te feruriraa pae varua? (b) Eaha te mau uiraa faufaa ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie haapiiraa?

 UA PARAU te hoê tuahine no Kanada e ua tauturu te hoê feruriraa pae varua ia ˈna ia oaoa ˈtu â e ia faaruru i to ˈna mau fifi. Ua parau te hoê taeae no Beresilia o tei faaipoipo a 23 matahiti i teie nei, maoti te feruriraa pae varua i oaoa ˈi raua ta ˈna vahine i to raua faaipoiporaa. Area no te tahi taeae no Philipino, ua ite ïa oia i te hau o te feruriraa e te auhoaraa maitai e te mau taeae e tuahine.

2 Mea rahi te mau haamaitairaa e noaa mai ia faatupu i te hoê huru feruriraa pae varua. E nafea ia maitai atu â to tatou feruriraa pae varua a faufaahia ˈtu ai tatou? Na mua, e titauhia ia ite i ta te Bibilia e parau ra no nia i te taata feruriraa pae varua o te arataihia e te varua moˈa e te manaˈo mai te Atua. I roto i teie haapiiraa, e pahono tatou i na uiraa faufaa e toru: (1) Eaha te auraa ia riro ei taata feruriraa pae varua? (2) Eaha te mau hiˈoraa o te tauturu mai ia haamaitai atu â i to tatou feruriraa pae varua? (3) E nafea te faatupuraa i “te manaˈo o te Mesia” e tauturu mai ai ia riro ei taata feruriraa pae varua?

TE TAATA FERURIRAA PAE VARUA

3. Ia au i te Bibilia, eaha te taa-ê-raa i rotopu i te taata feruriraa pae tino e te taata feruriraa pae varua?

3 Ua faahiti te aposetolo Paulo i te taata feruriraa pae varua mai te hoê “taata o te haapao i ta te varua.” Area te taata feruriraa pae tino mai te hoê “taata o te haapao i ta te tino.” Ua tauturu mai o ˈna ia taa i te taa-ê-raa i rotopu ia raua. (A taio i te Korinetia 1, 2:14-16.) Te taata feruriraa pae tino, “eita . . . e farii i te mau mea o te varua o te Atua, no ˈna, mea maamaa hoi ïa. Eita iho â e noaa ia ˈna i te ite.” Area te taata feruriraa pae varua, “e hiˈopoa ïa oia i te mau mea atoa” e e faatupu oia i “te manaˈo o te Mesia.” Te faaitoito mai ra Paulo ia riro ei taata feruriraa pae varua. Eaha ˈtu â te taa-ê-raa i rotopu i na taata e piti?

4, 5. E nafea ia ite o vai te taata feruriraa pae tino?

4 Mai te aha te feruriraa o te taata pae tino? E pee oia i te haerea o teie nei ao ma te haapao noa i to ˈna iho hinaaro. Te faataa ra Paulo i te reira mai te “huru feruriraa te ohipa nei i roto i te mau tamaiti faaroo ore.” (Eph. 2:2) E turai teie feruriraa i te taata ia pee i te haerea o te feia e haaati ra ia ratou. E rave noa ratou i ta ratou e manaˈo ra e mea tano ma te ore roa ˈtu e tâuˈa i te mau ture aveia a te Atua. E haapao noa te taata mai tera i te mau mea i te pae tino ma te tuu i to ˈna tiaraa, ta ˈna moni e to ˈna manaˈo na mua roa.

5 E pinepine te taata feruriraa pae tino i te rave i te mau peu ta te Bibilia e parau ra, “ta te tino hara e faatupu.” (Gal. 5:19-21) I roto i te rata matamua ta Paulo i papai i to Korinetia, ua faahiti oia i te tahi mau mea ta te feia feruriraa pae tino e rave. E faatupu ratou i te aimârôraa, te amahamaharaa, e turai ia vetahi ê ia orure hau, e horo i te taata i mua i te ture, e faatura ore i te feia e tiaraa to ratou e e haafaufaa rahi roa i te maa e te inu. Eita te taata feruriraa pae tino e patoi atu i te faahemaraa ia rave i te ohipa tano ore. (Mas. 7:21, 22) Ua parau Iuda e nehenehe te feia e haapao i ta te tino e ere i te varua o Iehova.—Iuda 18, 19.

6. E nafea ia ite o vai te taata feruriraa pae varua?

6 Area no te taata feruriraa pae varua, mea faufaa roa to ˈna auhoaraa e te Atua. E vaiiho oia na te varua moˈa e aratai ia ˈna e e tutava atoa i te pee i to Iehova haerea. (Eph. 5:1) Mea mau o Iehova no ˈna. E imi o ˈna eaha to te Atua manaˈo a hiˈo ai i te mau mea mai ta Iehova e hiˈo ra. E faatura atoa te taata feruriraa pae varua i te mau ture aveia a Iehova i roto i to ˈna oraraa. (Sal. 119:33; 143:10) Eita o ˈna e rave i “ta te tino hara e faatupu,” e tutava râ i te faahotu i “ta te varua moˈa.”—Gal. 5:22, 23.

7. Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te taata feruriraa pae varua?

7 I roto i te Mataio 5:3, te parau ra Iesu e oaoa te taata feruriraa pae varua. Te na ô ra: “E oaoa te feia e hiaai ra i te mau mea pae varua, no ratou hoi te Faatereraa arii o te raˈi.” E ora ˈtu tatou mai te peu e manaˈo tatou mai ia Iehova. Te na ô ra hoi te Roma 8:6: “Te manaˈo-noa-raa i te mau hinaaro o te tino, o te pohe ïa. Area te manaˈo-noa-raa i te mau ohipa o te varua o te Atua, o te ora ïa e te hau.” Ma te riro ei taata pae varua, e fanaˈo tatou i teie nei â te hau e te Atua, te hau o te feruriraa e te tiaturiraa o te ora mure ore.

8. No te aha e ere i te mea ohie ia riro noa ei taata feruriraa pae varua?

8 Mea atâta roa teie ao, ua haaatihia tatou e te feia o te ore e tâuˈa ra i te manaˈo o te Atua. No te paruru ia tatou, mea titauhia ia faaî noa i to tatou feruriraa i te mau manaˈo o Iehova. Ia ore, e ô mai te mau haerea e manaˈo o teie nei ao. E nafea ia ore te reira ia tupu? E nafea ia maitai atu â to tatou feruriraa pae varua?

A PEE I TE MAU HIˈORAA MAITAI

9. (a) E nafea tatou e haapii ai ia riro ei taata feruriraa pae varua? (b) Eaha te mau hiˈoraa maitai ta tatou e hiˈopoa mai?

9 E haapii mai te tamarii i te hiˈoraa maitai o to ˈna na metua. E tia atoa ia tatou ia haapii i te hiˈoraa o te feia i faatupu i te auhoaraa piri e o Iehova no te riro ei taata feruriraa pae varua. E ite atoa tatou eaha te ore e tia ia rave ma te huti mai i te haapiiraa i te haerea o te taata feruriraa pae tino. (Kor. 1, 3:1-4) I roto i te Bibilia, te vai ra te mau hiˈoraa maitai e te mea ino. I teie nei, e hiˈopoa anaˈe i te hiˈoraa maitai o Iakoba, Maria e Iesu.

Eaha ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Iakoba? (A hiˈo i te paratarafa 10)

10. Mea nafea Iakoba i te faaiteraa e taata feruriraa pae varua o ˈna?

10 Mai ia tatou, ua faaruru Iakoba i te fifi e rave rau. Ua opua to ˈna taeae o Esau e taparahi pohe ia ˈna. Ua taviri-atoa-hia o ˈna e to ˈna metua hoovai e rave rahi taime. Aita râ Iakoba i faaea i te tiaturi i te parau ta Iehova i fafau ia Aberahama. I te mea e ua ite o ˈna e tupu tera parau fafau faahiahia na roto i to ˈna huaai, ua aupuru maitai o ˈna i to ˈna utuafare. (Gen. 28:10-15) Noa ˈtu e ua haaatihia Iakoba e te taata feruriraa pae tino, aita i moˈe ia ˈna te mau parau fafau a Iehova. I te hoê taime, ua opua to ˈna taeae e haapohe ia ˈna. Taparu ihora Iakoba ia Iehova ia faaora ia ˈna ma te na ô: “Ua parau maira oe e, E hamani maitai atu â vau ia oe, e e faariro vau i to oe na huaai mai te one tahatai.” (Gen. 32:6-12) Ua tiaturi mau â Iakoba i ta Iehova i fafau e ua faaite i to ˈna faaroo puai i roto i to ˈna oraraa.

Eaha ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Maria? (A hiˈo i te paratarafa 11)

11. E nafea tatou e ite ai e vahine feruriraa pae varua o Maria?

11 I teie nei, e hiˈopoa anaˈe i te hiˈoraa o Maria. Ua maiti o Iehova ia ˈna no te riro ei metua vahine no Iesu no to ˈna feruriraa pae varua. A taio na i ta Maria i parau i te farereiraa i to ˈna fetii ia Zekaria raua Elisabeta. (A taio i te Luka 1:46-55.) Ua haafaufaa mau â Maria i te Parau a te Atua e ua ite maitai oia i te mau Papai Hebera. (Gen. 30:13; Sam. 1, 2:1-10; Mal. 3:12) E noa ˈtu ua oti raua i te faaipoipohia, aita Iosepha i taoto ia Maria e tae noa ˈtu i te fanauraahia mai o Iesu. No raua, mea faufaa aˈe te hopoia ta te Atua i horoa ˈtu i te haamâharaa i to raua mau hinaaro pae tino. (Mat. 1:25) Hau atu â, aita noa Maria i haapao maitai i te mau mea i tupu a paari mai ai Iesu, i ta ˈna atoa râ mau haapiiraa. Ua “tapea maite atoa ˈtura . . . i teie mau parau atoa i roto i to ˈna aau.” (Luka 2:51) Te itehia ra e ua haafaufaa mau oia i te mau parau fafau a te Atua no nia i te Mesia. E pee anaˈe i te hiˈoraa o Maria ma te tutava noa i te rave i ta te Atua e ani mai ra.

12. (a) Mea nafea Iesu i pee ai i te hiˈoraa o to ˈna Metua? (b) E nafea tatou e pee ai i te hiˈoraa o Iesu? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

12 Aita ˈtu hiˈoraa maitai roa ˈˈe maori râ to Iesu. Ua hinaaro o ˈna e pee i te hiˈoraa o to ˈna Metua i roto i to ˈna oraraa e ta ˈna taviniraa i nia i te fenua. Ua manaˈo e ua haa Iesu mai ia Iehova. Ua rave o ˈna i te hinaaro o te Atua e ua haapao i ta ˈna mau ture aveia. (Ioa. 8:29; 14:9; 15:10) A faaau na i ta Isaia i papai no nia i te aumihi o Iehova e ta Mareko i parau no nia i te huru aau o Iesu. (A taio i te Isaia 63:9; Mareko 6:34.) E nafea ia pee i te hiˈoraa o Iesu? Ma te ineine noa i te faaite i te aumihi i nia i te feia e hinaaro ra i te tauturu. E tuu atoa anaˈe i te pororaa e te haapiiraa i te parau apî oaoa i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa. (Luka 4:43) E faatupu te taata feruriraa pae varua i te aumihi e e tauturu oia ia vetahi ê.

13, 14. (a) Eaha ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o te feia feruriraa pae varua o teie mahana? (b) A horoa i te tahi hiˈoraa.

13 I teie mahana, mea rahi te mau taeae e tuahine feruriraa pae varua o te tutava ra i te pee i te hiˈoraa o te Mesia. Mea itoito ratou i roto i te taviniraa, mea farii maitai i te taata e mea aumihi atoa. Noa ˈtu e feia tia ore, te tutava nei ratou i te faatupu i te mau huru maitatai e te rave i ta Iehova e ani mai ra. Te parau ra te hoê tuahine no Beresilia o Rachel te iˈoa: “Na mua ˈˈe, mea au roa na ˈu te huru faaahuraa o teie nei ao. E ere ïa to ˈu ahu i te mea tura roa. Ia ˈu râ i haapii i te parau mau, ua tutava vau i te faatupu i te feruriraa pae varua. E ere i te mea ohie ia rave i te mau tauiraa, te oaoa nei râ vau i teie mahana e te fanaˈo atoa ra i te aratairaa papu i roto i to ˈu oraraa.”

14 Mea ê te fifi i farereihia e Reylene, e tuahine teie no Philipino. Noa ˈtu tei roto o ˈna i te parau mau, ua opua o ˈna e haere i te haapiiraa teitei ia noaa mai ta ˈna ohipa maitai. I te roaraa o te tau, aita o ˈna i haafaufaa faahou i te mau fa pae varua. Teie ta ˈna i parau: “Ua taa ˈtura ia ˈu e te ere ra vau i te tahi mea faufaa aˈe i ta ˈu ohipa.” Ua taui Reylene i to ˈna feruriraa e ua faariro i te taviniraa ia Iehova ei mea faufaa roa ˈˈe i roto i to ˈna oraraa. I teie nei, te tiaturi mau nei oia i ta Iehova i fafau i roto i te Mataio 6:33, 34. Te na ô ra oia: “Ua papu roa ia ˈu e aupuru o Iehova ia ˈu!” Eita e ore e te vai ra i roto i ta tatou amuiraa te mau taeae e tuahine o te tutava ra i te pee i te hiˈoraa o te Mesia. Eita anei tatou e hinaaro e pee i to ratou hiˈoraa taiva ore?—Kor. 1, 11:1; Tes. 2, 3:7.

A FAATUPU I “TE MANAˈO O TE MESIA”

15, 16. (a) Eaha te tia ia rave no te pee i te hiˈoraa o te Mesia? (b) E nafea ia vaiiho i “te manaˈo o te Mesia” ia ohipa i nia ia tatou?

15 E nafea ia pee i te hiˈoraa o te Mesia? Ia au i te Korinetia 1, 2:16, e tia ia noaa mai na mua “te manaˈo o te Mesia.” Te haamanaˈo atoa mai ra te Roma 15:5, mea titauhia ia tutava noa ˈtu â i te faatupu i “te hoê â huru feruriraa e to te Mesia ra o Iesu.” E tia ia haapii i te manaˈo e te haa mai te Mesia no te pee i to ˈna hiˈoraa. Aita ˈtu mea faufaa aˈe no Iesu maori râ to ˈna auhoaraa e te Atua. Rahi atu â tatou i te haa mai ia Iesu, rahi atu â tatou i te pee i te hiˈoraa o Iehova. No reira mea faufaa roa ia haapii i te feruri mai ia Iesu.

16 Eaha ïa te rave? Ua ite mata te mau pǐpǐ i te mau semeio ta Iesu i rave, ua faaroo i ta ˈna i haapii i te nahoa taata e ua ite atoa i to ˈna huru i nia ia vetahi ê. Ua papu atoa ia ratou na te manaˈo o Iehova i aratai ia Iesu. Teie ta ratou i parau: “Ua ite matou i te mau mea atoa ta ˈna i rave.” (Ohi. 10:39) Eita tatou e nehenehe e ite ia Iesu, e nafea râ ia haapii no nia ia ˈna? Maoti ïa te mau faatiaraa i roto i te mau Evanelia. Ma te taio e te feruri maite i te mau buka a Mataio, Mareko, Luka e Ioane, e haapii atu â tatou no nia i te huru feruriraa o Iesu. E tauturu mai te reira “ia pee maite . . . i to ˈna mau taahiraa avae” e ia “faaite i te hoê â huru feruriraa” e to Iesu.—Pet. 1, 2:21; 4:1.

17. Eaha te mau maitai ia feruri mai te Mesia?

17 Eaha te haamaitairaa e noaa mai ia feruri mai te Mesia? E puai te tino ia amu tatou i te maa maitatai. E puai atoa tatou i te pae varua ma te faaî i to tatou feruriraa i te manaˈo o te Mesia. E haapii mǎrû noa tatou eaha ta Iesu e rave i roto i tera e tera tupuraa. I reira tatou e ite ai e nafea ia rave i te mau faaotiraa maitatai o te faaoaoa i te Atua a fanaˈo atu ai i te manaˈo haava maitai. E mau tumu anaˈe teie no te “pee . . . i te haerea o te Fatu ra o Iesu Mesia.”—Roma 13:14.

18. Eaha ta tatou i haapii mai no nia i te taata feruriraa pae varua?

18 I roto i teie haapiiraa, ua ite mai tatou eaha te auraa ia riro ei taata feruriraa pae varua. Ua hiˈopoa atoa tatou i te hiˈoraa maitai o te mau tavini tei arataihia e te varua moˈa. E ua haapii tatou e tauturu mai “te manaˈo o te Mesia,” ia feruri mai ia Iehova e ia piri atu â ia ˈna. Mea rahi â ta tatou e haapii mai i roto i to muri nei haapiiraa. E hiˈo mai tatou: E nafea ia ite e taata puai tatou i te pae varua? Eaha te tia ia rave ia puai atu â tatou i te pae varua? Eaha te mau maitai e noaa mai e taata puai anaˈe tatou i te pae varua?