Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

GUCANÉ BIBLIA LAACABE PARA BICHAACABE

«Cumu gunnaxhieeʼ bueltu, bininá ni xquendanabaneʼ»

«Cumu gunnaxhieeʼ bueltu, bininá ni xquendanabaneʼ»
  • Iza gúlebe: 1974

  • Padé laabe: Albania

  • Ni naquiiñeʼ gánnaluʼ: Gúcabe gubaanaʼ ne narcotraficante, ne guyuube ndaaniʼ cárcel

MODO BIBANEʼ DXIQUÉ

 Guleʼ ndaaniʼ guidxi Tirana, capital stiʼ Albania, ne biniiseʼ ndaaniʼ ti familia pobre. Guca bixhozeʼ ti hombre nachaʼhuiʼ ne guizáʼ bíʼnibe dxiiñaʼ para gápadu ni iquiiñedu. Neca zaqué gúpadu biaʼ ni tiidinésidu dxi. Dxi nahuiineʼ bidieeʼ cuenta gúcadu pobre ne ngue riguuni naa triste. Rietenalaʼdxeʼ stale biaje qué ñapaʼ nin ti par zapatu ne nin ni gahuaʼ.

 Dede dxi nahuiineʼ bizuluáʼ gulanaʼ. Guníʼ iqueʼ zaqué nga zanda gacaniáʼ familia stinneʼ. Peru lu iza 1988, gunaazeʼ policía naa dxi napaʼ 14 iza ne biseendacabe naa ra ti centro de rehabilitación para ca xcuidi. Guiropaʼ iza guyuaaʼ raqué, biziideʼ guneʼ dxiiñaʼ de soldador. Dxi biree de raqué, biyubeʼ dxiiñaʼ peru qué nidxelaʼ. Pur política, qué ñuu dxiiñaʼ ndaaniʼ guidxi Albania. Gulee ndiʼ gana naa, ngue runi bidxaagaʼ ca xhamiguaʼ sti biaje ne bizuluáʼ gulanaʼ. Peru gunaazecabe guiradu ne biseguyoocabe laadu chonna iza ndaaniʼ cárcel.

 Bireesiaʼ de ndaaniʼ cárcel bizuluáʼ gulanaʼ sti biaje. Nabé guyuu stale binni pobre ndaaniʼ guidxi Albania ne guyuu stale guendanagana. Cumu zaqué nuu guidxi que la? Bizuluáʼ bineʼ stale cosa ni cadi jneza para guneʼ ganar stale bueltu. Ra yendánadu ti lugar bigaa chupa de laadu. Biree de ndaaniʼ guidxi que para cadi guinaazecabe naa, purtiʼ qué racalaʼdxeʼ chuaaʼ ndaaniʼ cárcel stale iza. Tiempu que maʼ bichaganaʼyaʼ Julinda ne maʼ nápadu ti baʼduhuiiniʼ.

 Yendézadu Inglaterra. Gudixheʼ iqueʼ gusaanaʼ ca cosa ni cadi jneza bineʼ dxiqué ne guibaneniaʼ xheelaʼ ne xiiñeʼ nayecheʼ. Peru biguetaʼ bineʼ ca ni sti biaje. Yanna maʼ bizuluáʼ bituaaʼ droga ne bineʼ manejar stale bueltu.

 ¿Xi biʼniʼ Julinda ora gunna nacaʼ narcotraficante yaʼ? Sicaríʼ guniʼbe: «Cumu biniiseʼ ndaaniʼ guidxi Albania, ni jma gucuá iqueʼ nga gusaanaʼ de gacaʼ pobre. Ngue runi guyuaaʼ dispuesta guneʼ intiica cosa para guibaneʼ galán. Pur ngue gucaniáʼ Artan para gusiguii, cuanaʼ, gutoo droga..., guni intiica cosa para gápadu bueltu».

«Gucaniáʼ Artan para gusiguii, cuanaʼ, gutoo droga» (Julinda).

 Lu iza 2002, bizaaca ti cosa ni bichaa xquendanabánidu. Gunaazecabe naa purtiʼ ziniaʼ stale droga ne guluucabe naa ndaaniʼ cárcel sti biaje.

XIMODO GUCANÉ BIBLIA NAA PARA BICHAAʼ

 Lu iza 2000, bizulú biʼniʼ estudiarné Julinda ca testigu stiʼ Jehová. Raqué nga binadiagaʼ ni rusiidiʼ Biblia. Peru huaxiéʼ guyuuladxeʼ ni ne bireeni gana. Peru Julinda nabé guyuulaʼdxiʼ ni. Sicaríʼ guniʼbe: «Cumu napa familia stinneʼ religión la? riuuladxeʼ ni ná Biblia ne runeʼ respetar ni. Nabé riuuladxeʼ gannaʼ xi rusiidiʼ ni ne nayecheʼ guyuaaʼ ora bineʼ estudiarniáʼ ca Testigu. Biiyaʼ biaʼsi stale de ca cosa ni rusiidiʼ ni. Ni biziideʼ que gucané ni naa gusaanaʼ caadxi cosa ni cadi jneza ni cayuneʼ. Neca zaqué guníʼ íqueruaʼ caquiiñeʼ gápadu bueltu para guibánidu nayecheʼ... peru gunaazecabe Artan. Cadi cabeza ngue. Raqué nga bieneʼ dxandíʼ ni rusiidiʼ Biblia ora ricá ique binni gapa bueltu. Bínidu intiica cosa para gápadu bueltu, peru cadi nayecheʼ nabánidu. Raqué nga bidieeʼ cuenta naquiiñeʼ chinandaʼ ca ley stiʼ Dios».

 Lu iza 2004, bireeʼ de ndaaniʼ cárcel ne gucalaʼdxeʼ nutuaaʼ droga sti biaje. Peru guizáʼ maʼ bichaa Julinda ne gúdxibe naa ti cosa ni bicaa naa guiníʼ iqueʼ. Sicaríʼ gúdxibe naa: «Maʼ qué racalaʼdxeʼ xpuéltuluʼ. Ni racalaʼdxeʼ nga gacaneluʼ naa ne chuʼluʼ gaxha de ca xiiñiluʼ». Dxandíʼ ngue ni nabe. Bisaanaʼ familia stinneʼ stale iza. Laaca guníʼ iqueʼ pabiáʼ maʼ gucanaʼyaʼ ra canayubeʼ gapaʼ jma bueltu. Gudixheʼ iqueʼ guchaaʼ modo nabaneʼ ne gusaanaʼ ca xhamiguaʼ que.

 Ni jma bichaa xquendanabaneʼ nga dxi yeniáʼ xheelaʼ ne guiropaʼ xiiñeʼ ti reunión stiʼ ca testigu stiʼ Jehová. Nabé bidxagayaaʼ pabiáʼ nachaʼhuiʼ ca binni que ne bidieeʼ lugar gudiicabe naa estudiu.

Dxiqué guníʼ iqueʼ pa gapaʼ stale bueltu zabaneʼ nayecheʼ

 Maʼ biziideʼ lu Biblia: «Guendarannaxhii bueltu nga xcu guiráʼ cosa malu, ne ca ni huayannaxhii ni la? [...] nabé maʼ bininacaʼ laacaʼ» (1 Timoteo 6:9, 10). ¡Dxandíʼ ni ná ca diidxaʼ ca! Gucaʼ arrepentir pur guiráʼ ca cosa malu ni bineʼ, guizáʼ binenaʼyaʼ familia stinneʼ (Gálatas 6:7). Laaca biziideʼ guizáʼ nadxii Jehová ne Jesucristu laanu ne ngue gucané naa para guchaaʼ. Maʼ qué niníʼ iqueʼ puru si para naa, sínuque biyubeʼ gacaniáʼ xcaadxi. Ne guleeʼ jma tiempu para chuaaʼ gaxha de familia stinneʼ.

XI MAʼ GULEENDUÁʼ

 Guizáʼ maʼ gucané conseju riʼ naa: «Lagusihuinni cadi nadxiitu bueltu pur modo nabánitu, sínuque lachuu nayecheʼ né ca cosa si ni nápatu» (Hebreos 13:5). Yanna huaxa maʼ nuaadxieeʼ ne maʼ qué ruchiiñaʼ conciencia stinneʼ naa. Dxandíʼ nabaneʼ nayecheʼ, nuaaʼ galán né xheelaʼ ne maʼ tobi si nuaaʼ né familia stinneʼ.

 Dxiqué guníʼ iqueʼ pa gapaʼ stale bueltu zabaneʼ nayecheʼ. Peru ra biyubeʼ gapa jma bueltu bininá ni naa ne gucaʼ ti gubaanaʼ. Cadi ricu laadu yanna peru bidxéladu ti cosa nabé risaca ne laani nga gaca xhamígudu Jehová. Yanna huaxa nabánidu nayecheʼ purtiʼ cayuni adorardu Jehová tobi si.

Naa né familia stinneʼ ra ti asamblea stiʼ ca testigu stiʼ Jehová.