Eaha to roto?

Te Pare Tiairaa: Te vea opere-rahi-aˈe-hia na te ao nei

Te Pare Tiairaa: Te vea opere-rahi-aˈe-hia na te ao nei

Ua opere-rahi-aˈe-hia Te Pare Tiairaa i te tahi atu mau vea na te ao nei. I te mau avaˈe atoa, e hau atu i te 42 mirioni vea te neneihia. O te vea A ara mai na! te piti ïa o tei neneihia 41 mirioni taime i te avaˈe taitahi. Ua piahia na piti vea e te mau Ite no Iehova e ua operehia te reira i roto e 236 fenua.

Nafea ïa ia faaauhia te reira i te tahi atu mau papai? Ia au i te faanahoraa a te feia nenei vea (The Association of Magazine Media), te vea pia-rahi-roa ˈˈe-hia i Marite, o te vea aufauhia ta te faanahoraa AARP e nenei no te feia e hau atu i te 50 matahiti na roto e 22,4 mirioni papai. Ua piri te vea ADAC Motorwelt no Heremani i te 14 mirioni papai e te Gushi Hui, mau aamu no Taina, i te 5,4 mirioni papai.

No nia i te mau vea neneihia i te mau mahana atoa, ua haaparare-rahi-aˈe-hia te vea Tapone Yomiuri Shimbun. Ua nenei-pinepine-hia te reira na roto e hau atu i te 10 mirioni papai.

Mea faahiahia atoa te mau papai a te mau Ite no Iehova no ta ratou huriraa. Ua hurihia Te Pare Tiairaa na roto e hau atu i te 190 reo e te vea A ara mai na!, hau atu i te 80 reo. Ei faaauraa, ua hurihia te vea National Geographic na roto e 36 reo. Tera râ, mea taa ê te mau tumu parau o taua vea ra ia au i tera e tera fenua.

Ia faaauhia te mau vea atoa tei faahitihia i ô nei, mea taa ê Te Pare Tiairaa e te vea A ara mai na! no te mea ua aufauhia te reira maoti te mau ô horoa noa. Eita e itehia te hoê noa ˈˈe poroi faatianiani i roto e eita atoa e moni hoo.

Te fa a Te Pare Tiairaa, o te faataaraa ïa i te mau haapiiraa Bibilia, ta te mau Papai iho â râ e parau no nia i te Basileia o te Atua. Te pia noa ra te reira mai te matahiti 1879. No te vea A ara mai na!, e faahitihia e rave rahi mau tumu parau, mai te natura aore ra te ihi no te faatupu i te faaroo i te Atua Poiete. E haafaufaa atoa te reira e nafea te Bibilia e haamaitai ai i to tatou oraraa.