Ir al contenido

¿Chi Biblia sientipikorãba jaraduanuu ome ara ambua aɓa ɓuudu jarapanue?

¿Chi Biblia sientipikorãba jaraduanuu ome ara ambua aɓa ɓuudu jarapanue?

Bibliaba panauɓua

 Maka, maamina Biblia siensiawẽ bẽrã, ariɗe ɓua siensiaɗebena jaraaruuɗe. Chi siensiaba ara aɓau beɗeaɓuu Bibliaɗe jaraɓuu ome. Chi Bibliaba jaraɓuu diwara ɓua ẽbẽra ãrĩãba kerepanuu chi tiempo Biblia ɓʉsiɗauɗeeɗabena.

  •   Chi uniberso baraaɓoosia ʉ̃rã ẽpesaruuɗebena (Génesis 1:1). Maamina, ẽbẽrarã ãrĩãba jarabachiɗaurã chi uniberso wauɗabaɗawẽ ɓoosii, bari mechibena ɓoduakaɗaka koɓooɗaɗebena chi uniberso biʼia waubarii ɓeesia. Ẽbẽrarã Babiloniaɗebenaba kerepeɗaaɗabaɗa diosrãba chi uniberso wausiɗaa ãchi ome oseano neesiɗau. Chi nureeba kʉ̃risiasiɗau chi uniberso koɓeesii ʉmʉ choromaɗebena.

  •   Chi uniberso lei naturalɗebena iraɓua noremaacha biʼia uaɓoi baita, bari chi diosrãbara kʉ̃riaɗabasii wãʼãe basia (Job 38:33; Jeremías 33:25). Ãrĩã ẽbẽrarãba joma nau iujãaɗe jarabadau dachi aiɗaɗaabai duanuurã, chi diosrãba ãchia ase kʉ̃riapanuuɗebena ãchia dachirã chuburia kʉ̃riaɗaabasii.

  •   Chi iujãa du aɓaburu jiranuu (Job 26:7). Chi ẽbẽrarãba naeɗebena kʉ̃risiabachiɗaa chi iujãa koriiburu ɓoosii. Animara choroma ʉ̃rʉ jirakoɓoosii, bupalo kĩra ɓuu ʉ̃rʉ sibii choroma kĩraka.

  •   Chi bania doɗebena do choromaɗebena siɗa ʉtaa tawa wãpeɗa, mambea ʉtʉbena iujãaɗaa kuebapeɗa, kraniso, jʉ̃rʉara bawabarii (Job 36:27, 28; Eclesiastés 1:7; Isaías 55:10; Amós 9:6). Chi naberarã Greciaɗebenaba kʉ̃risiabachiɗau chi do cheeburuu iujãa ekareburu neebarii kĩra do choromaɗebena. Mau kʉ̃risiabachiɗau asta chi siklo 18ɗaa.

  •   Chi earã ʉtʉ bẽrã mauɗe chi doidu eɗaa kuɓuu, naeɗebena do ekarebena basiɗau (Salmo 104:6, 8). Ãrĩãrãba jarabachiɗau chi diwara earã diosrã ãrĩãrãba wausiɗau.

  •   Chi kuitaabʉrã saluɗebena mauba dachi ochiaduanua. Chi lei deasii puuru Israelɗebenarãmaa, baras biɗa leirã biuɗabaɗa waupeɗaaɗakare jeraayu, mau chi ẽpermeda ĩpesionɗebena dachimaa neebiɗaamaba, mau dachi sĩwapeɗaaɗabaɗa maebʉrã ãpeɗaaɗabaɗa mau kaitawẽ koɓooyua ẽpermabiɗaamaba (Levítico 11:28; 13:1-5; Deuteronomio 23:13). Maamina chi ʉrmidia ẽbẽrarã Egiptoɗebena ãchi krema baraanureasii ãba wauɗabaɗa ẽbẽra kakua puruɗayua.

¿Jaraɓue chi Bibliaba chi siensiaɗebena ariɗewẽbʉ?

 Dachia Biblia estudiaburuuɗera mau makawẽbʉ jaraɓua. Ẽbẽra ãrĩãba nejoma jarabadaa chi Bibliaɗe ariɗe ɓʉkuɓuuɗebena.

 Chi nureeba añaa jarabadau: Chi Bibliaba jaraɓuu chi uniberso wausii 6 diaɗe 24 oraɗe.

 Chi ariɗe ɓuu: Chi Bibliaba jaraɓuu Dachi Akõreba uniberso wausii tiempo ãrĩãɗe (Génesis 1:1). Mauɗe, chi diarã joma wausiiɗebena, Génesis 1ɗe jaraɓuu, mau dachia adua sãabe demorasii mau wauruu. Chi tiempo asesii chi ʉtaaɗebena chi iujãa baara asesii “dia” aɓauɗe (Génesis 2:4).

 Chi nureeba añaa jarabadau: Chi Bibliaba jaraɓuu chi iujãaɗe ʉtaa tonosii chi ʉmada neei naeɗe (Génesis 1:11, 16).

 Chi ariɗe ɓuu: Chi Bibliaba jaraɓuu chi ʉmada estreya choroma ʉtarebena mau wauɗabaɗa chi iujãaɗebena tonoɗai naeɗe (Génesis 1:1). Chi dia aɓa kuɓuuɗe chi ʉmada ʉ̃ɗaasii iujãa ʉ̃rʉ. Chi dia õbeauɗe chi ʉtarebena koakoɓeesii, chi ʉ̃ɗaa koɓeesii asta chi kiɗua tonokoɓeeɗaa (Génesis 1:3-5, 12, 13). Mambea chi ʉmada biʼia unukoɓeesii iujãaɗeeba (Génesis 1:16).

 Chi nureeba añaa jarabadau: Chi Bibliaba jaraɓuu chi ʉmada iujãa aɗu purra jiraɓeesia.

 Chi ariɗe ɓuu: Eclesiastés 1:5ɗe jaraɓuu: “Chi ʉmada ʉtʉ neepeɗa waya mirubarii, mambea waya chi neeɗare neebarii”. Nauba jara kʉ̃riaɓuu nau iujãaɗeeba unuɓuu saka dodomia jiranabarii chi ʉmada. Iɗibea chi ẽbẽrarã beɗeanuree “kewaraa” maebʉrã “ewariburuuɗe”, chi ẽbẽraba kuitaanii chi iujãa purranii ʉmada aɗu.

 Chi nureeba añaa jarabadau: Chi Bibliaba jaraɓuu chi iujãa koriiɗe kuɓuu.

 Chi ariɗe ɓuu: Bibliaba jaraɓuu “chi iujãaɗebena kaitawẽ ãrĩã bariɓuu” mauba jara kʉ̃riaɓuu “asta dachia unuwẽɗaa kuɓuu”, jãuba jara kʉ̃riaɓuu nau iujãa korii ɓuuwẽ maebʉrã kiɗa iraɓuu kĩrawẽ (Hechos 1:8).Chi Bibliaba jaraɓuu “chi ikare kĩmarẽɗebena” nau joma chi iujãa ʉ̃rʉbena jara kʉ̃riaɓuu mau chi brujula kĩraka chi kĩmarẽbena unubiɓuu (Isaías 11:12; Lucas 13:29).

 Chi nureeba añaa jarabadau: Chi Bibliaba jaraɓuu joma chi iujãa chaburuu mau õbearã chi diametro. Maamina chi diametro multiplikabaraai 3,1416 baare.

 Chi ariɗe ɓuu: Chi chakuɓuu “do choroma metal dorroabariɗabaɗa” 1 Reyes 7:23 mauɗe 2 Crónicas 4:2ɗe jaraɓuu kĩra, mau chi diametro 4,5 metro chakuɓuu, mau aɗu purra kuɓuu 13,5 metro. Mau bai basia chi chakuɓuu. Chi purra kuɓuu aɗu mauɗe chi diametro chapeɗaaɗa mauɗe chi purra kuɓuuɗe eɗabena chapeɗaaɗa jãu ara aɓau ɓuu ãchi omerã.