Ir al contenido

¿Kaiba mau Jeowa?

¿Kaiba mau Jeowa?

Bibliaba panauɓua

 Jeowa Dachi Akõre biawãrabʉ Bibliaba jaraɓuu, ichiaburu wauɗabasia joma barau (Apocalipsis 4:11). Kʉ̃riaɗapeɗa ũrisiɗaa chi propetarã Abrahán, Moisés mauɗe Jesús biɗa (Génesis 24:27; Éxodo 15:1, 2; Juan 20:17). Ichira Dios aɓa ɓuu puuruɗebenawẽ, bari jomaurã nama barauɗebena (Salmo 47:2).

 Bibliaba jaraɓuu Dachi Akõre trʉ̃ baranii, ara ichi baitaburu ɓuu: Jeowa (Éxodo 3:15; Salmo 83:18). Mau chi beɗea hebreoɗebena neeɓua naka jaraɓua “babibarii”. Chi nuree ẽbẽrarã ãrĩã kuitaanureeba naka jarabadau, jãu trʉ̃ba naka jara kʉ̃riaɓuu “Ichia Babibarii”. Ãchia jarapanuu ariɗe ɓua, jãmara Jeowaba joma barau ichia aseɗabaɗa bẽrã, mauɗe ichia joma kumplii ɓua ichi kʉ̃risiaɗe asei aɗabaɗa (Isaías 55:10, 11). Biblia biɗa dachimaa jaradeɗekaɓua saka nii Dachi Akõre, mauɗe ichia saka kʉ̃ria uanii ẽbẽrarã (Éxodo 34:5-7; Lucas 6:35; 1 Juan 4:8).

 Chi trʉ̃ Dachi Akõreɗe, jãu tradusion chi hebreoɗebena kapunia beɗeaɗaa ɓua Jehová. Nau trʉ̃ letra kĩmarẽuba ɓʉbasiɗaa hebreoɗe, mambea chi trʉ̃ Tetragrámaton (יהוה) basia, naarã letrarã kapunia beɗeaɗe YHWH ɓuu. Bariara dachia aduamina saka beɗeabachiɗau, chi nau beɗea naeɗe yataɗeeɗa jarabadau Jehová kapunia beɗeaɗe. Chi Biblia nabena tradusipeɗaaɗabaɗa kapunia beɗeaɗaa, chi Dachi Akõre trʉ̃ iraɓuu Salmos Juan de Valdesɗebena basia, 1537 kaitabena. a

¿Sakayua adua basaa saka jarabachiɗau chi trʉ̃ Dachi Akõreɗe chi hebreo naeɗebenaɗe?

 Chi hebreo naeɗebenaɗe bocal a, e, i, o, mauɗe u wãʼãe basia, ãchia chi karta ɓʉkãriɗauɗe, kawa nureasii kãare bocal eɗa koɓoobachii jaraɗai baita. Maamina, chi Hebreoɗe Ɓʉɓee (Antiguo Testamento) terminasiɗauɗe, chi nuree judiorãba kʉ̃risiapanasii Dachi Akõre trʉ̃ jarayu miaɗaa ɓoosia. Ãchia chi testorã beɗea jĩwa leabudauɗe, mama eɗa chi Dachi Akõre trʉ̃ kambiabachiɗaa “Señor” maebʉrã “Dios” bare. Añorã ãrĩã pasapeɗaaɗakare, ẽbẽrarã aribiaurãba jãarã kĩra kʉ̃risiasiɗaa, mauba ãchia embolatasiɗau saka trʉ̃aɗayu Dachi Akõre. b

 Chi nureeba kʉ̃risiabadau Dachi Akõre trʉ̃ “Yahweh” (“Yahvé”) jaraɓoosii, maumisa waabenarãba añaa kʉ̃risiapanasia. Chi Rollos del mar Muerto jãuɗe chi ɓaʼãra pedaso ɓuuɗe unuɓua chi libro Levíticoɗebena griego beɗeaɗe, nauɗe unubiɓua Dachi Akõre trʉ̃ “Iao”. Waarã ɓʉbadau griegorã naeɗebenarã biɗa naka ɓʉsiɗaa “Iaé”, “Iabé” maebʉrã “Iaoué”, maamina biʼia kawaɗawẽ chi naarãɗebena sãdu jarabachiɗaa chi hebreo beɗea yataɗeeɗabenaɗe. c

Chi añaa kʉ̃risiaduanuu waabenarã ẽbẽrarãba Dachi Akõre trʉ̃ ʉ̃rʉbena Bibliaɗe kuɓuu

 Chi nureeba añaa jarabadau: Chi Bibliaɗe Dachi Akõre trʉ̃ “Jeowa” iraɓee ãchia kʉ̃riaɗeeburu kuɓusiɗaa.

 Chi ariɗe ɓuu: Chi trʉ̃ Dachi Akõreɗe hebreoɗe kuɓuu, chi letra kimareuba ɓʉɓuu mau Tetragrámaton abadau, 7 mil bes Bibliaɗe ɓʉkuɓua. d Chi Bibliarã aribia ẽebarikuasiɗaa ãchi kʉ̃riaba, mambea kambiakuasiɗaa beɗea “Señor” ɗeeba.

 Chi nureeba añaa jarabadau: Chi Dachi Akõre poder joma baraɓuu nesitawẽa ichia trʉ̃ ichidu aɓau baita.

 Chi ariɗe ɓuu: Dachi Akõre ichi du aɓauba ichi trʉ̃ ãrĩãburu ɓʉbiasia Bibliaɗe, mambea ichia jaraɓua ichi baita trajanureeba jaraɗayua ichi trʉ̃ (Isaías 42:8; Joel 2:32; Malaquías 3:16; Romanos 10:13). Dachi Akõreba naka aɗabasia ichia kastikakuai chi propetarã setaa jaraduanuu, ãchia chi Dachi Akõre trʉ̃ embolatabiaɗayu kʉ̃riapanuuɗeeba (Jeremías 23:27).

 Chi nureeba añaa jarabadau: Dachirãba kʉ̃risiabaraaɗai judiorã kĩra Bibliaɗebena chi trʉ̃ Dios awara ertaɗayu.

 Chi ariɗe ɓuu: Biawãra ɓua chi nuree judiorã ɓʉbadaurãba Dachi Akõre trʉ̃ jaraɗaabasii, maamina ãchia awara kuɓuɗaabasia chi kopiarã Bibliaɗebena asesiɗauɗe. Dachi Akõreba kʉ̃riaabai dachia biɗa nabẽrarãba asepanasii kĩra, aseɗayu ichia jaraɗabaɗawẽ aseɗai baita (Mateo 15:1-3).

 Chi nureeba añaa jarabadau: Chi Dios trʉ̃ kuɓuubai Bibliaɗe ãchia adua bẽrã arikʉɗe saka jarabachiɗau hebreo beɗeaɗe.

 Chi ariɗe ɓuu: Nauɗe jaraɓuu makãrã, Dachi Akõreba kʉ̃riaɓua jomaurã ẽbẽrarãba dachi beɗeaɗe ichi trʉ̃ ara aɓa ɓuu biʼia jaraɗayua. Maamina Bibliaɗe jaraɓuu chi nabẽrarã trajanureabachirãba trʉ̃rã añaa jarabachiɗau ãchi beɗea añaa ɓeerãɗe.

 Ochiaɗaika saka trʉ̃ abachiɗau chi jues israelita Josué trʉ̃. Kristianorã siklo aɓabenaɗe ãchi hebreoɗe beɗeaduanasiiɗe jãu trʉ̃ “Yeshúa” apanasia. Mauɗe griego beɗeapanasiiba “Iesous” jarabachiɗaa. Chi Bibliaɗe nau tradusipeɗaaɗa griegoɗe ɓua chi trʉ̃ hebreoɗaa nauba unubiɓua makãrã chi kristianorãba trʉ̃rã ãchi beɗeaɗe jarakuabachiɗau (Hechos 7:45; Hebreos 4:8).

 Ara jãka pasaɓua Dachi Akõre trʉ̃ ome biɗa. Chi nauɗe ãrĩãdu importaɓuu, ichi saka trʉ̃ jarabarii o saka beɗeabariirawẽ, bari chi jãu trʉ̃ chi ɓooyumaa ɓoayua Bibliaɗe.

a Juan de Valdesba chi trʉ̃ “Iehova” ɓʉɗabasia. Bikãa chi beɗea kambiakãribaɗe wãsiiɗe, ara mau ɗauchia biɗa chi Dachi Akõre trʉ̃ saka ɓʉyu kambiasia. Chi tradusion Salmos de Bernardino de Rebolledoɗebena 1661ɗe eɗa ɓʉkuɓuu “Jehova”. Chi Biblia de Scío de San Miguelɗebenaɗe, 1791ɗe, naka jaraɓuu “Iehováh” chi waa dore ɓʉkoɓeeɗe. Chi Biblia Torres Amatɗebena 1824ɗe eɗa ɓʉkuɓuu “Jehovah”, mauɗe chi Biblia Reina-Valeraɗebena 1862ɗe eɗa ɓʉkuɓuu “Jehová”

b Chi segunda edición de la New Catholic Encyclopedia, chi 14, pakina 883, 884ɗe: “Chi israelitarã ãchi druaɗebena duabuekapeɗaaɗakare, chi israelitarãba chi trʉ̃ Yahweh jarakopaneesiɗauɗe aude respeto unubisiɗaa, mauɗeeba ãchia ẽpesa kambiasiɗaa chi trʉ̃ Dachi Akõreɗe chi beɗea ADONAIɗeeba maebʉrã ELOHIMɗeeba”.

c Aude kawai baita, ochiase chi apéndice  A-4, “El nombre de Dios en las Escrituras Hebreas nama eɗa La Biblia. Traducción del Nuevo Mundo.

d Ochiaba chi Diccionario Teológico Manual del Antiguo Testamento, tomo I, columnas 970 mauɗe 971.