Eaha to roto?

TE AURAA O TEIE MAU IRAVA

Numera 6:24-26: “Ia haamaitai mai Iehova ia oe, ia tiai mai ia oe”

Numera 6:24-26: “Ia haamaitai mai Iehova ia oe, ia tiai mai ia oe”

 “Ia haamaitai Iehova ia outou e ia paruru oia ia outou. Ia faaanaana mai Iehova i to ˈna aro i nia ia outou, e ia farii maitai oia ia outou. Ia fariu Iehova i to ˈna aro ia outou e ia horoa ˈtu oia i te hau.”—Numera 6:24-26, Huriraa o te ao apî.

 “Ia haamaitai mai Iehova ia oe, e ia tiai mai ia oe: ia faaanaana mai Iehova i te maramarama o to ˈna mata i nia ia oe, e ia aroha mai ia oe; ia nânâ mai Iehova i ta ˈna mata i nia ia oe, e ia horoa mai i te hau ia oe.”—Numera 6:24-26, Te Bibilia Moˈa ra.

Auraa o te Numera 6:24-26

 Ua matauhia i teie mau parau mai te haamaitairaa a te mau tahuˈa: o Aarona tei riro mai ei tahuˈa rahi matamua o Iseraela. (Exodo 28:1) O Iehova te Tumu o te haamaitairaa. (Numera 6:22, 23) Na ô maira Iehova ia Mose: “A parau ia Aarona e ta ˈna na tamaiti: ‘Mai teie ia haamaitai outou i te nunaa o Iseraela,’” i muri aˈe ua faahiti Iehova te mau parau i roto i te Numera 6:24-26. Ua haapao maitai te mau tahuˈa taiva ore i teie faaueraa a te Atua e ua faahanahana atoa ratou i te iˈoa o te Atua ra, Iehova. a I roto i te irava 27, te taio ra tatou: “E e tuu ratou [te mau tahuˈa] i to ˈu iˈoa i nia i te nunaa o Iseraela, ia haamaitai au ia ratou.”

 “Ia haamaitai Iehova ia outou e ia paruru oia ia outou.” Ua haamaitai Iehova i ta ˈna mau tavini, ma te paruru ia ratou, ma te aratai ia ratou e ma te faaoaoa ia ratou. (Maseli 10:22) Te faaite ra te Numera 6:24-26, e te hinaaro ra te Atua e haamaitai eiaha noa i te nunaa, oia atoa râ te Iseraela tataitahi.

 “Ia faaanaana mai Iehova i to ˈna aro i nia ia outou, e ia farii maitai oia ia outou.” Te aniraa i te Atua “ia faaanaana mai i to ˈna aro i nia” i te hoê taata, e aniraa i te Atua ia faaite i ta ˈna farii maitai i teie taata. b E nehenehe atoa e hurihia: “Ia faaite mai te Atua ia oe i tana mata.” (Numera 6:25, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976) Ua farii maitai Iehova i to ˈna nunaa ma te faaite i te hamani maitai ia ratou, te aumihi e te aroha hamani maitai.—Isaia 30:18.

 “Ia fariu Iehova c i to ˈna aro ia outou e ia horoa ˈtu oia i te hau.” E ‘fariu Iehova i to ˈna aro’ i ta ˈna mau tavini no te haapao ia ratou ma te here e ma te horoa ˈtu i te hau ia ratou. Ia au i te hoê buka, “e ere noa te taˈo Hebera hau (shalom) e aita e fifi i rotopu i teie taata i te tahi atu, mea maitai atoa râ oia i te pae tino e i te pae varua.”

 No te fanaˈo i te haamaitairaa i roto i teie mau irava, ua faaroo te mau Iseraela ia Iehova. (Levitiko 26:3-6, 9) I to ratou na reiraraa, ua tapea o ˈna i ta ˈna parau. Tera tei tupu i te roaraa o te mau faatereraa o te tahi mau arii, mai ia Solomona e Hezekia.—Te mau arii 1, 4:20, 25; Paraleipomeno 2, 31:9, 10.

 Noa ˈtu aita e titauhia i te mau Kerisetiano ia faahiti i teie haamaitairaa, e nehenehe ratou e faaite i to ratou huru aau, ia pure ratou i te Atua no te tahi atu e ia faaitoito i te mau taeae e tuahine. (Tesalonia 1, 5:11, 25) Aita Iehova e taui. E hinaaro noa oia e haamaitai e e paruru i ta ˈna mau tavini taiva ore. E nehenehe te mau Kerisetiano mau e vai hau ma te ite i te farii maitai o te “aro” o Iehova e anaana ra i nia ia ratou.

Irava tapiri o te Numera 6:24-26

 Te vai ra i roto na ahuru pene matamua o te buka Numera i te mau faaueraa ta te Atua i horoa no te Iseraela i to ratou puhaparaa i pihai iho i te mouˈa Sinai, a ratere ai ratou i te Fenua tǎpǔhia. I te roaraa hoê matahiti, ua faanaho Iehova ia ratou ei nunaa e ua horoa ˈtu i te mau ture tei parauhia te faufaa o te Ture a Mose.

 Ua parau atoa Iehova ia Mose, nafea Aarona e ta ˈna mau tamaiti, tei maitihia ei tahuˈa, e haamaitai ai i te mau Iseraela. (Numera 6:22, 23) I muri iho, ua faaohipa o Aarona e ta ˈna huaai i te mau parau o te Numera 6:24-26 no te haamaitai i te nunaa. I muri aˈe, ua riro te reira ei tutuu no te tahuˈa tei faahiti i teie mau haamaitairaa, i muri iho i te tusia hopea o te mahana i te hiero.

 A mataitai i teie video o te faataa poto noa i te buka Numera.

a Te iˈoa Iehova o te huriraa ïa na roto i te reo Tahiti i te iˈoa Hebera o te Atua. No te ite no te aha e rave rahi huriraa Bibilia e faaohipa ˈi te tiaraa iˈoa Fatu, eiaha râ te iˈoa o te Atua, a hiˈo i te tumu parau “O vai o Iehova?

b Tera râ te parau ra te Bibilia, e ua huna Iehova i to ˈna aro i te mau Iseraela no ta ratou ohipa iino.—Isaia 59:2; Mika 3:4.

c Ia au i Te Bibilia Moˈa ra, te faahiti-faahou-raa i te iˈoa o te Atua i roto i tera mau irava no te haafaufaa i te manaˈo o te irava 27. Tera râ, te parau ra te tahi o te turu ra i na irava e toru, e Toru tahi te Atua. E ere râ tera. Te faaite ra te hoê tatararaa Bibilia o te turu ra i te Toru tahi, “e aita te faaohiparaa i te iˈoa o te Atua e toru taime, i turai i te tahuˈa tei horoa aore ra i te nunaa tei fanaˈo i teie haamaitairaa ia manaˈo mai tera. No ratou te parauraa e toru taime i te iˈoa o te Atua, no te faaite ïa mea faahiahia e e mana to teie haamaitairaa.” (The Pulpit Commentary, buka 2, api 52) No te ite hau atu â, a hiˈo i te tumu parau “E Toru tahi anei te Atua?