Ir al contenido

¿Biʼia ɓubaaka chi deporte dachi biuɗai ɓua?

¿Biʼia ɓubaaka chi deporte dachi biuɗai ɓua?

Chi Bibliaba jara kuɓuu

¿Biʼia ɓubaaka chi deporte dachi biuɗai ɓua?

“IƊIBAE ẼBẼRARÃBA ÃRĨÃ BUSTA NUREA AVIONƊEEBA JĨDRU ƁAEƊAYU, EA AKAWA MOKARA NUƁUUƊEEBA JɄ̃KARAƊEEBA EƊAA URUBADAU, DO EƊAA ƁAE JIRANUUƊEEBA JÃBA ƁIƊĨIKA ƁUUƊEEBA EƊAA ƁAEBADAU MAUƊE ƁEDA CHOROMA TIBURÓN ABADAU BARAUMARE ŨUƊE WÃBADAU” (PERIÓDICO THE WILLOW GLEN RESIDENT JÃUƊEBENA ADAUPEƊAAƊA ƁUU).

JÃU periodicoba jara ɓuu kĩra, jãka ase bara ɓua chi deporte ẽbẽrarã ãrĩãba. Parapente abadau avión kĩra nii ẽbẽra aɓaburu jiranabariiɗeebiɗa ataubadau, mauɗe hielo ãrĩã chaarea kuɓuuɗeebiɗa ʉtaa wãbadau, ʉtʉ kaitawẽe kuɓuuɗeeba a eɗaa jĩdru ɓaebadaa, nau joma asebadau peligro ãrĩã ɓuu adua. Mauɗe ãrĩã pirabadaa tabla ʉ̃rʉ biɗa, chi hielo kuɓuu ʉ̃rʉ, mauɗe bicicletaɗeebiɗa ʉtʉ jĩdru ãdabadau, mauɗe patineta abadauɗeebiɗa jĩdrubadaa, mauɗeebiɗa audeara jĩdrubadaa. Ara jari revista Timeɗe jara ɓuu kĩraka, iɗibae nau deporte naka ɓee ase nureerã bariara peligro ãrĩã ɓuu adua, “chi nureerã deportistarã kuitaa ɓuu nuree, mauɗe chi nureerãwãema, nau deporte ase nuree jãarã corazón akawa ãrĩã jĩdru nureeba, chi ãchia asebadauɗeebiɗa aseɗayua”.

Nau deporte ase nureeba ãrĩãdu puʼuabadaa. Ewariiruucha deporte dachi biuɗai ɓuuwẽe adua, ãrĩã puʼuabadaa. Año 1997ɗe, aude odoe bara ɓeeɗa ẽbẽra hospitalɗaa ãrĩã puʼuasiɗauɗeeba, patinetaɗe jĩdru nureeba 33% aude odoe bara ɓeeɗa, chi nuree tablaɗe jĩdru nureeɗeeba 31% aude odoe bara ɓeeɗa, chi nuree eaɗe ʉtaa wãbadauɗeeba 20% aude odoe bara ɓeeɗa. Mauɗe chi nuree bari puʼuaɗawẽa, biubadauɗeeba, deporte peligro ãrĩã ɓee ase nureeɗeeba. Bariara kuitaa nuree siɗa ãchi biuɗai ɓuu waaburu ase nureabaria. Mukĩra patinetaɗe hielo koɓeeɗe nibabariiba jaraɗa: “Mʉa kuitaa ɓuu mʉ biui ɓuu”. Mauɗe aɓa nieve ʉ̃rʉ ãdabarii niiba jaraɗa: “Puʼuawẽa niibʉrã, mara maucha asewẽa niiɗeeburua”.

¿Saka kʉ̃risiabadaa Jeowa ɗebena Jaranũrẽrãba naarã deporterãɗebena? ¿Saka aiɗai ɓua chi Bibliaba kawai baita dachi siɗa jãu deporte ase nibai ɓuu? Nauɗebena kawayua, kawaɗai baraa Dachi Akõreba saka kʉ̃risia ɓuu dachi chokae niiɗebena.

Dachi Akõreba saka kʉ̃risia ɓua dachi chokae niiɗebena

Bibliaba jara ɓua Jeowaburu dachi “chokae nibabi ɓua” (Salmo 36:9). Ichia ẽbẽrarã waukaɗa baɗa, maubapeɗa dachimaa joma deaɗa baɗa kĩrajʉʉ nureaɗai baita (Salmo 139:14; Hechos 14:16,17; 17:24-28). Mauɗeeburu, ichi sõbiaɗeeba deaɗa baɗa dachi cuida nureaɗayua. Dachi Akõreba jaraɗa baɗa israelitarãmaa jãuba dachi aiɗa ɓua kawai baita nauɗebena.

Chi Ley Jeowaba deaɗa baɗa israelitarãmaa jara ɓoosii dachia cuidayu chi chokae nii waabenarãɗe siɗa. Chi niiba mau Ley cumpliibʉrã, mauɗe aɓa biuruubʉrã, ichíturu culpa ɓoosia. Chi ẽbẽraba de wauburuu ʉtʉ chi ʉtʉbenaɗe ɓaebiimaaba, aɗu ka kuɓui basia. Mau asewẽa ɓuuɗe, aɓa ɓaeruubʉrã, chi de chibaridu culpa ɓoosia maka aɓa biuruuɗebena (Deuteronomio 22:8). Toroba aɓa chi kachuba sutaaruubʉrã, chi animara chibarimaa culpaabayua. Chibariba kuitaa niibʉrã chi animara miosia ãrĩã nii, chi niiba jara ɓoosiibʉrã chibarimaa jãu animaraba kachuba aɓa suuruubʉrã, mauɗe ichia ochiawẽa ɓoosiibʉrã jãuɗebena, chi toroba kachuba aɓa suuruuɗe biuburuubʉrã, chibaridu culpa ɓoosii mauɗeeba chibari siɗa biui basia (Éxodo 21:28, 29). Jeowa baita dachi chokae nii ãrĩã vale nia, mauɗeeba jaraɗa baɗa dachi chokae nii ãrĩã cuidai baita.

Jeowa baita traja nureerãba kuitaa nureasii jãu Ley biɗa kʉ̃risiabibachii ãchia aseɗaabai ɓoosii biuɗai ɓuu. Bibliaba jara ɓuu David obisia niiɗeeba baniadu kʉ̃ria ɓoosii “Belenɗe bania ju nuɓuuɗebena”. Mau puuru chi filisteorãba ochiabachiɗau. Soldaorã õbea niɗauba, kawapeɗaaɗa Davidba bania do kʉ̃ria ɓooɗa, peligro ɓuu adua, chi filisteorã tãeɗe wãɗapeɗa, beakuapeɗaaɗa bania jueɗe wãɗayua, maabea David odoepeɗaaɗa. ¿Sãaɗaba David? Chi bania do kʉ̃riabasii, bari eatapeɗa naka jaraɗaa: “¡Mʉa kuitaa ɓuu Dachi Akõreba naka bustakau, mʉa naka poyaa aseebayua! ¿Mʉa saka doiba chi oa naarã mukĩrarãɗe ãchi biukausiɗau nau bania uneesiɗauba?” (1 Crónicas 11:17-19). Davidba jãu bania do kʉ̃riabasii ãchi biukausiɗau jãu bania uneesiɗauɗeeba.

Jesús siɗa jãkaɗa basia David kĩra. Satanasba bereka asesiiɗe ichi kachirua asebiyua, daumaa unubisii kĩraka ɓuu, jaraɗa baɗa ʉtʉ temploɗeeba duɗu ɓaebiyua, chi angelerãba jidauɗayu puʼuabiɗaamaaba kawayua. Jesusba panauɗa basia: “Ne barikia waurã́se Dachi Mechiuba bichi karibai kuitaa” (Mateo 4:5-7, Biblia Chamí WPS.). Davidba Jesús omeeba kuitaa panasii poyaa akawa aseɗaabai ɓoosii biuɗayu barikia ɓuuɗeeba.

“¿Iɗibae saka kawaɗai ɓua chi deporte peligro ɓuu makawãe ɓuu? Chi niiba deporte asei ɓua peligrowãe ɓuu, maka ɓumina ɓiɗĩi ɓiɗĩia jãka ɓee deporte peligro ɓooi ɓua. ¿Saka kawaɗaiba dachia biɗa?”.

¿Biʼia ɓubaaka jãu aseyu peligro ɓuu adua?

Jãu kawayua kauwa kʉ̃risiaɗayua chi deporte aseburuuɗebena. Naka kʉ̃risiaɗai ɓua: “¿Jãu deporteɗe ẽbẽra ãrĩã puʼua panubaaka? ¿Mʉa ase kawabarẽe jãu deporte, mʉa jʉ̃i ɓuẽ casco, õdarrɗe mauɗe juaɗe biɗa puʼuaamaaba? ¿Mʉ ɓaeruubʉrã kãare pasai ɓua? ¿Mʉ biʼia jĩdruwẽebʉrã, maka kuɓuu casco ɓaeruubʉrã mauɗe chi jʉ̃ niiɗebena siɗa ẽe wãaruubʉrã, mʉ kãare pasai ɓubaama? ¿Makarã mʉ bari drʉtapeɗa, ara máturu bayuẽ, makawẽebʉrã mʉ mechibena puʼuatabaaka, mauba mʉ biui ɓubaaka?”.

Jeowa ɗebena Jarabarii nii, deporte aseburuuba biui ɓuuɗebena, Jeowaba bustawẽeɗeeba ichiɗebena awara wãi ɓua, mauɗe ichi precursor, dawarau, jãka ɓee nibasii maabera poyaa nibaabayu (1 Timoteo 3:2, 8-10; 4:12; Tito 2:6-8). Mauɗeeba, Jeowa ɗebena Jarabarii nii deporte ɓee aseburuubʉrã, kuitaa nibai baraa saka kʉ̃risia ɓuu Dachi Waukaɗa baɗaba dachi chokae niiɗebena.

[Nota]

a Chi nuree edificioɗeebiɗa jĩdru ɓaebadau, torreɗeeba, ea akawa mokara nuɓuuɗeeba maebʉrã panaɗeeba. Chi Servicio de Parques Naturales de Estados Unidosba jara ɓuu jãka jĩdru ɓaebayu jãka ɓeeɗeeba, mau peligro ãrĩã ɓuuɗeeba.