Eaha to roto?

Mose e taata mau anei aore ra e aai noa?

Mose e taata mau anei aore ra e aai noa?

MEA atâta roa te tau i fanauhia ˈi Mose. Ua faaea na teie nunaa i raro aˈe i te fare ie a haere ai ratou i Aiphiti e o Iakoba, aore ra Iseraela, ia ora mai ratou i te oˈe. E rave rahi matahiti to ratou faaea-hau-raa e to Aiphiti. Aita râ i vai noa mai tera, te faahiti ra te hoê aamu: “Tia maira i Aiphiti te hoê arii apî . . . Parau maira ïa oia i to ˈna nunaa: ‘A hiˈo na! Mea rahi aˈe e mea puai aˈe te nunaa o Iseraela ia tatou. E rave anaˈe i te tahi mea i nia ia ratou. Aita anaˈe, e rahi noa mai ratou.’” Te fa? Ia faatîtîhia e ia faahepohia te ati Iseraela ia rave i te ohipa teimaha e ia faauehia i te vahine faafanau Hebera ia haapohe i te mau tamaroa. (Exodo 1:8-10, 13, 14) Ma te itoito aita te mau vahine faafanau i auraro i te faaueraa, e rahi mai ra te mau Iseraela. Ua faaue ïa te arii: ‘Ia taora-pauroa-hia te tamaiti fanau-apî-hia i roto i te anavai Nile.’—Exodo 1:22.

Aita Amerama e Iokebeda, na feia faaipoipo Iseraela, “i mǎtaˈu i te faaueraa a te arii.” (Hebera 11:23) Ua fanau mai o Iokebeda i te hoê tamaroa, o tei parauhia i muri iho “mea nehenehe oia i te aro o te Atua.” a (Ohipa 7:20) Peneiaˈe ua ite raua e ua farii maitai te Atua i teie tamarii. Aita ïa raua i vaiiho ia haapohehia ta raua aiû. E ua faaoti raua e tapuni ia ˈna noa ˈtu e pohe raua.

Toru avaˈe i muri iho, aita te mau metua o Mose e nehenehe faahou e tapuni ia ˈna. E no te mea aita e ravea, ua tuu Iokebeda i te aiû i roto i te ete môˈu a vaiiho atu ai ia ˈna i nia i te anavai Nile. E mai tera te haamataraa te aamu o Mose!—Exodo 2:3, 4.

Mea mau anei te mau tupuraa?

E rave rahi aivanaa o te patoi ra i teie aamu. Te parau ra te Christianity Today: “Aita hoê aˈe haapapuraa i te pae o te ihipǎpǎ no nia i [te mau matahiti] i tupu ai teie ohipa i Aiphiti.” E noa ˈtu mea iti te mau haapapuraa e nehenehe e ite-roa-hia, te vai ra râ te tahi mau haapapuraa i roto i te Bibilia o te nehenehe e tiaturihia. Te parau ra te aivanaa James Hoffmeier i roto i te buka Iseraela i Aiphiti (Beretane): “Te faaite papu ra te mau haapapuraa i te pae o te ihipǎpǎ, e ratere pinepine te feia no te pae hitia o te râ no Mediteranea i Aiphiti no te mau fifi iho â ra i te pae o te ahuaraˈi o tei faatupu i te paˈurâ . . . No reira, mai 1800 tae atu i 1540 hou te tau o Iesu, e ratere na te feia no te pae tooa o te râ no Asia i Aiphiti.”

Hau atu â, ua haapapuhia e rave rahi matahiti e ua tano te tatararaa a te Bibilia no nia i te faatîtîraa i Aiphiti. Te faaite ra te buka Mose—Hoê oraraa (Beretane): “Na te hoê hohoˈa peni o te hoê menema i Aiphiti i haapapu i te aamu Bibilia no nia i te haavîraahia te mau Iseraela ma te faahepo ia ratou ia hamani i te ofai araea.”

Mea mau te tatararaa a te Bibilia no nia i te ete môˈu ta Iokebeda i faaohipa. Te faahiti ra te Bibilia e ua ravehia te môˈu no te hamani i te reira e mea matauhia i to Aiphiti i te faaohipa i te môˈu no te hamani i te poti mâmâ e te vitiviti i te tere, o ta Cook atoa ïa i parau.

Tera râ, mea fifi anei ia tiaturi e ua faaue hoê arii e ia haapohehia te aiû? Te haamanaˈo mai ra te aivanaa o George Rawlinson: “Te haapoheraa i te tamarii . . . e peu matauhia i te mau vahi e tau atoa.” Aita e faufaa ia imi atea, i to tatou noa tau te tupu atoa ra teie ohipa hairiiri. E faahuru ê mai paha te aamu Bibilia, mea mau râ te reira.

Faaamuhia na te utuafare o Pharao

Aita Iokebeda i vaiiho i ta ˈna aiû mai tera noa. “Tuu ihora oia i te aiû i roto [i te ete môˈu] e vaiiho atura i rotopu i te mau opaero o te hiti anavai Nile.” I te hoê vahi ta ˈna e tiaturi e itehia te reira, te vahi paha i reira e hopu pinepine ai te tamahine a Pharao. bExodo 2:2-4.

Ua ite-oioi-hia mai te ete môˈu. “I to [te tamahine a Pharao] tatararaa i te reira, ite ihora oia i te aiû, e te taˈi ra te tamaroa. Aroha ihora oia ia ˈna, ua parau râ oia: ‘E tamarii Hebera teie.’” Faaoti atura ïa te tamahine a Pharao i te faaamu ia ˈna. Noa ˈtu ua moˈehia te iˈoa horoahia na to ˈna na metua i te omuaraa no ˈna, i teie mahana ua matauhia o ˈna na te ao nei e te iˈoa horoahia na to ˈna mama faaamu oia hoi Mose. cExodo 2:5-10.

E ere anei ra i te mea huru ê ia manaˈo e ua faaamu te hoê tamahine huiarii i te hoê tamarii? Aita, te haapii ra te haapaoraa a to Aiphiti mea titauhia ia rave i te ohipa maitai no te haere i te raˈi. No te faaamuraa, te faahiti ra te aivanaa Joyce Tyldesley: “Hoê â tiaraa to te vahine e tane Aiphiti. Hoê â faanahoraa i te pae o te ture e te faufaa, ia au noa râ i tei parauhia, e . . . e nehenehe te mau vahine e faaamu i te mau tamarii.” Te faaite ra te hoê papai môˈu tahito no nia i te faaamuraa, i ta te hoê vahine Aiphiti i rave no ta ˈna mau tîtî. No te mama o Mose ei vahine hii, te parau ra The Anchor Bible Dictionary: “No te aufauraa i te mama o Mose tei hii ia ˈna . . . ua itehia i roto i te mau parau haamana no te faaamu i te tamarii no Mesopotamia.”

I teie nei ua faaamuhia Mose, e hunahia anei e Hebera o ˈna? Ua na reira te tahi mau taata tei taviri i te hohoˈa teata. Aita râ te mau papai i na reira. Ua faanaho maite Miriama to ˈna tuahine, e na to ˈna iho mama Iokebeda e hii ia Mose. Mea papu aita teie vahine tei mǎtaˈu i te Atua i huna i te parau mau i ta ˈna tamaiti! E no te mea e hiihia na te mau tamarii i tahito ra e rave rahi matahiti, e taime â to Iokebeda no te haapii ia Mose no nia i ‘te Atua o Aberahama, Isaaka e Iakoba.’ (Exodo 3:6) Ua tauturu teie haapiiraa ia Mose, no te mea a faahoˈihia ˈi oia i te tamahine a Pharao, ‘ua haapiihia oia i te mau parau paari atoa a to Aiphiti.’ Te parau ra Josèphe, e ua tia mai Mose ei raatira i roto i te hoê tamaˈi e Etiopia, aita râ e haapapuraa. Tera râ, te parau ra te Bibilia no Mose ‘e mana rahi to ˈna i te parau e te ohipa.’ dOhipa 7:22.

I te 40raa o to Mose matahiti, ua ineine oia i te riro mai ei aratai i Aiphiti. Ua nehenehe oia e fanaˈo i te mana e te faufaa ahani ua faaea noa oia i pihai iho ia Pharao. Ua tupu râ te tahi ohipa tei taui i to ˈna oraraa.

Horo ê i Midiana

I te tahi mahana, “ite atura [Mose] i te hoê tane Aiphiti e tairi ra i te hoê o to ˈna mau taeae.” E rave rahi matahiti, ua fanaˈo Mose i te mau haamaitairaa ei taata Hebera e oia atoa ei taata Aiphiti. Ua turai râ te tairiraahia i te hoê Iseraela, peneiaˈe no te haapohe roa, ia Mose ia rave i te hoê faaotiraa peapea mau. (Exodo 2:11) Aita Mose ‘i farii, ia parauhia oia te tamaiti a te tamahine a Pharao, ua maiti oia ia rave-ino-hia oia e te nunaa atoa o te Atua.’—Hebera 11:24, 25.

Aita o Mose i haamarirau: “Haapohe atura oia i te tane Aiphiti e huna ˈtura ia ˈna i roto i te one.” (Exodo 2:12) Aita roa ˈtu teie taata i na reira no te mea noa e “riri hanoa oia,” mai ta te tahi taata i parau na. No to ˈna râ faaroo, noa ˈtu e ere roa ˈtu i te mea tano te huru raveraa, i te parau fafau a te Atua e faaorahia mai te mau Iseraela mai Aiphiti mai. (Genese 15:13, 14) No te iti paha o to Mose ite i manaˈo ai oia maoti ta ˈna i rave e orure hau mai te nunaa. (Ohipa 7:25) Aita râ te reira i tupu, aita to ˈna mau taeae Iseraela i farii ia ˈna mai to ratou aratai. I to Pharao faarooraa e ua pohe te hoê taata Aiphiti, ua titauhia ia Mose ia horo ê. Ua faaea oia i Midiana, e ua faaipoipo ia Zipora, te tamahine a te hoê raatira e faaea ra i raro aˈe i te fare ie o Ietero te iˈoa.

E 40 matahiti te roa i to Mose oraraa ei tiai mamoe, aita ïa e ravea faahou ta ˈna no te riro mai ei faaora. I te hoê râ mahana, ua aratai oia i te nǎnǎ a Ietero i te hoê vahi piri atu i te mouˈa Horeba. I reira, ua fa mai te melahi a Iehova ia Mose i roto i te auahi i ropu i te raau taratara. A feruri na i te tupuraa: Te faaue ra te Atua: “E aratai oe i to ˈu nunaa te ati Iseraela i rapae i Aiphiti.” I to Mose râ pahonoraa, mea taiâ rii, mea mamahu roa: “O vai hoi au e haere ai au ia Pharao, a aratai atu ai i te ati Iseraela i rapae ia Aiphiti?” Ua faaite atoa oia i to ˈna iho mau paruparu ta te tahi mau taata taviri hohoˈa teata i ore i faaite: E fifi to ˈna no te paraparau. Mea taa ê iho â Mose i te mau aito no roto mai i te mau aai! I roto na 40 matahiti haapaoraa i te nǎnǎ, ua haehaa e ua mǎrû mai teie taata. Noa ˈtu mea mamahu roa Mose, ua ite te Atua e ua ineine oia no te riro mai ei aratai!—Exodo 3:1–4:20.

Faaora mai Aiphiti mai

Ua faarue Mose ia Midiana e ua haere i mua ia Pharao, no te ani ia faaorahia mai te nunaa o te Atua. I to te arii patoi etaetaraa, ahuru ati tei tairi ia Aiphiti. I te ahururaa râ o te ati, ua pohe te mau matahiapo atoa i Aiphiti, i reira to Pharao fatiraa e vaiihoraa i te ati Iseraela ia haere ê atu.—Exodo, pene 5-13.

Ua matau maitai te rahiraa i teie mau tupuraa. Mea mau ra anei te reira? Ia au i ta te tahi e parau ra, no te mea aita i itehia i te iˈoa o Pharao e aai noa ïa te reira. e Ua tapao râ Hoffmeier, faahitihia i te omuaraa, pinepine aita te feia papai parau no Aiphiti e faahiti nei i te iˈoa o te mau enemi a Pharao. Te parau ra oia: “Mea papu, aita te mau aivanaa i patoi i te aamu o Thoutmosis III no te tamaˈi i tupu i Megido no te mea noa, aita te iˈoa o te mau arii no Kadesa e Megido i faahitihia.” Te manaˈo ra Hoffmeier, aita i faahitihia i te iˈoa o teie Pharao no te mea e “tumu i te pae o te faaroo.” I te tahi pae, ua na reirahia no te mea te mea faufaa aˈe i roto i teie aamu, o te Atua ïa, e ere o Pharao.

I te tahi atu pae, te patoi nei ratou i te manaˈo e mea rahi te ati Iuda tei faarue ia Aiphiti. Te parau ra te aivanaa Homer Smith, teie rahiraa taata mai teie te huru: “Eita e ore e aamu teie e faaroo-roa-hia na Aiphiti aore ra na Suria roa mai . . . E nehenehe e parau, te aai o te feia tei faarue ia Aiphiti, e aai noa ïa teie no te tahi noa mau Iseraela tei horo ê i Paretetina.”

Noa ˈtu aita e papai no ǒ mai ia Aiphiti no nia i teie tupuraa. E nehenehe râ e parau, e tauiui to Aiphiti i te mau papai tahito ia ore te parau mau e faaitehia, ia ore ratou e haama aore ra ia ore ratou e fifihia i te pae poritita. I to Thoutmosis III riroraa ei arii, ua tamata oia i te faaore roa te parau o te arii vahine o Hatshepsout. Te parau ra te aivanaa John Ray: “Ua faaore-roa-hia te parau no nia ia ˈna, ua faatiahia te patu ati aˈe ta ˈna mau pou, e ua moˈe roa ta ˈna mau paturaa rarahi. Aita to ˈna iˈoa i faahitihia i roto i te mau buka tuatapaparaa.” E ere i te mea maere, te taui aore ra te hunahia ra te mau tupuraa i to tatou atoa tau.

E no te navai ore te haapapuraa i te pae o te ihipǎpǎ no te aamu i te medebara, ia haamanaˈo ïa tatou e feia e faaea ra i raro aˈe i te fare ie te ati Iuda. Aita ratou i patu i te oire e i faaapu. Ua vaiiho noa ratou i to ratou taahiraa avae. Ua itehia râ i roto i te Bibilia te haapapuraa mau o to ratou tere. Ua faahitihia teie tere, i te roaraa o teie buka moˈa. (Samuela 1, 4:8; Salamo 78; Salamo 95; Salamo 106; Korinetia 1, 10:1-5) Te mea faufaa atoa, ua haapapu Iesu Mesia i te mau tupuraa i te medebara.—Ioane 3:14.

E nehenehe ïa e parau, mea mau te aamu Bibilia o Mose. Noa ˈtu râ ua ora maoro oia. Eaha ta Mose e haapii mai i teie mahana?

a O “nehenehe no te Atua” te auraa na roto i te reo Heleni. Ia au i te Faataaraa i te mau parau Bibilia (Beretane), e ere noa teie parau no te nehenehe o te aiû, no to ˈna atoa râ “mau huru maitatai.”

b Te parau ra Cook: “E peu matauhia te hopuraa i roto i te Nile i Aiphiti. Ua haamorihia te Nile mai te hauˈa ra . . . o te atua Osiris e ua parauhia e puai taa ê to teie pape o te horoa i te ora e te puai fanauraa.”

c Te aimârô ra te mau aivanaa no nia i teie iˈoa. O “Ravehia mai; faaorahia mai i te pape” te auraa o Mose na roto i te reo Hebera. No te aivanaa Flavius Josèphe, e piti taˈo o te iˈoa o Mose e te auraa na roto i te reo no Aiphiti o “pape” e “faaorahia.” I teie mahana, no te rahiraa o te mau aivanaa, no Aiphiti mai iho â teie iˈoa e no ratou o “Tamaiti” te auraa. Ua niuhia râ teie manaˈo, i nia i te tuearaa o te taˈo Mose e te tahi atu mau iˈoa no Aiphiti. E no te mea aita i papu maitai mea nafea ia parau na roto i te reo Hebera e te reo no Aiphiti ua riro te reira ei manaˈo hamani-noa-hia.

d Te parau ra te buka Iseraela i Aiphiti (Beretane): “Te manaˈo o te faataa ra e tiaraa to Mose i te aorai o Aiphiti, e au ra e e aai noa te reira. Ia hiˈo-maitai-hia râ, te faaite ra te faanahoraa o te faatereraa arii apî, e ere roa ˈtu te reira i te aai. Na Thoutmosis III . . . i rave i te reira ma te afai tîtî roa mai na tooa o te râ no Asia i Aiphiti i te huiarii no te haapii atu i te peu o Aiphiti . . . E ere ïa i te mea huru ê ia itehia te huiarii ê i te aorai i Aiphiti.”

e Te parau ra te tahi mau aivanaa, te Pharao i roto i te Exodo o Thoutmosis III ïa. Te manaˈo ra te tahi atu, o Amenhotep II, Ramsès II e te vai râ ˈtu â. No te mea aita i papu roa te tuatapaparaa tau no to Aiphiti, aita e haapapuraa no te ite o vai mau na teie Pharao.