Ir al contenido

¿Saka neesaa Biblia dairãmaa?

¿Saka neesaa Biblia dairãmaa?

¿Saka neesaa Biblia dairãmaa?

Milagro ɓua dairã baita chi Biblia ara jãka ichi asepeɗaaɗa kĩra ɓuu, dai juamaa neeɗaɗeeba. Nau ɓʉsiɗau joma 1.900 año basia. Maabea chi naarãra papiro bakuru ɓuuɗebena mauba asesiɗaa mauɗe pergamino ãnimara eɗebena nee kuɓuuɗe, chi naarã ɓeraabadaurã basia. Maabea beɗearã ɓaʼãraburu beɗeabadaurãɗeburu ɓʉ ɓoosia. Maubapeɗa, ẽbẽrarã biʼia ãrĩãburu jarabadaurãba emperadorna, pastor chi religionaɗe aude mandabadaurãba berekasiɗaa isa chi nau akabaɗai baita.

¿Saka chi nau kĩrawãrea ãrĩã asepeɗaaɗabaɗaba ãrĩãdu choroasaa maabea libro aude biʼia ãrĩã ɓuu bayu baita? Jãabea jarabudaa ome ichi ʉ̃rʉbena jara ɓuu.

Copiarã ãrĩãdu ira duanasia chi Biblia nabenaɗebena

Chi israelitarãba ãchi juaɗe chi Biblia nabenaɗebena ira panuu ãrĩãdu kawa ochiasiɗaa chi rolloɗe ɓʉ koɓeerã mamabena ãrĩãdu copiarã sakasiɗaa. Chi reyrãmaa, libro ɓuuɗe ɓʉbibachiɗaa chi copia leyɗebena chi jãma eɗa ɓʉ kuɓuu sacerdoterãba jarapeɗaaɗabaɗa, levitarãɗeeba (Deuteronomio 17:18).

Israelitarã ãrĩãrãmaa leaɗayu bustabachiɗaa Biblia, ãchia naarã Dachi Akõre beɗea a jarabachiɗaa; mauɗeeburu jãu ẽbẽrarã kauwa kuitaa nureerãba ɓʉpeɗaaɗabasia. Esdrasba Dachi Akõre ãrĩãdu kʉ̃ria nibasia, “ichira biʼia ãrĩãdu ɓʉbarii chi ley Moisesɗe” unu panasia, “jãu Jeowa chi Dios Israelɗebenaba deaɗabaɗa” (Esdras 7:6). Chi masoretarã, ãchirãba chi Hebreoɗe Ɓʉ koɓeerã ɓʉ panasia (chi Antiguo Testamento abadau) chi siglo 6 mauɗe 10ɗe, maarãba kauwa juasibachiɗaa chi letrarã error aɓa biɗa bueɗaamaaba. Ãchia naka kauwa ochia panuuba ãrĩãdu aiɗasia chi nau ɓʉpeɗaaɗabaɗa biʼia ɓooyua. Maka chi Biblia chi ãrĩãdu isa bereka duanuu chi Biblia baataɗayua maarã juaɗebena oɗoeɗayua.

Chi año 168 J.N. chi rey sirio Antíoco cuartoba berekasia chi copiarã chi Hebreoɗe Ɓʉbarii ɓee terakuayua Palestinaɗe duanuu. Judiorã nebʉrʉba jara ɓua: “Chi rollorã joma koekuaɗapeɗa baakuasiɗaa chi leyɗebena joma unubudau”. The Jewish Encyclopedia, jãuba jara ɓua: “Chi oficialna ãchimaa jarapeɗaaɗa nau orden jipa aseɗayua [...]. Libro nau kĩra kĩrawãrea ãrĩã ɓuu juaɗe uru ɓeeruubʉrã [...] beaduuba kastikabachiɗaa”. Bariara nau ase duanuu juare, ãrĩãdu copiarã chi ɓʉpeɗaaɗarãbaɗa judiorã Palestinaɗe mauɗe waabenarã druarã nau iujãaɗebenaɗe duaneesia chi copiarã.

Mau kaaɗe chi naarã Cristo ʉ̃rʉbena Ɓʉ ɓee Griego beɗeaɗe (Nuevo Testamento) joma terminapeɗaaɗakare, chi copiarã ãrĩãdu baraasia kartarãɗebena, profeciarã mauɗe nebʉrʉsiɗaa jãu ʉ̃rʉbena. Chi apóstol Juanba ɓʉɗabasia ichi Evangelio Efesoɗe o maebʉrã mau kaita. Maamina, kilometrorã ãrĩãɗe, Egiptoɗe, unupeɗaaɗabasia jãuɗebena copia ɓaʼãra kiruu, naarã chi kauwa kuitaa nureerãba nau copia asesiɗaa 50 año kaaɗe Juanba nau ɓʉɗakare. Chi nau unupeɗaaɗaba jara panasia cristianorã puuru choromarã ãibenarãbara copiarã ua duanuu mau diaɗe naarã testorã Dachi Akõreba ʉ̃raburu ɓʉbiɗabasia.

Chi aribiadu nau Dachi Akõre beɗeaɗebena jara panuu ũkuru bariara Cristo siglo ãrĩã ba ɓoosii biuɗabaɗa waaburu jara panasia nau ʉ̃rʉbena. Jarabadau 23 febreroɗebena ewarimaa chi 303ɗebena añoɗe, emperador romano Diocleciano ochia ɓoosia saka ichi kokororãba poroa iglesiaɗebena teratamaa panuu mauɗe baamaa duanuu chi copiarã Ɓʉpeɗaaɗarãɗebena. Ichia kĩrabara kauwa kuɓuu kĩra chi cristianismoɗebena joma jaretayu ichia chi librorã sagrado keɗeerã terakuapeɗa. Mauba norema ɓʉ kuɓusia chi biblia baakuai baita chi ichi imperioɗe. Mau adua, chi ɓee salbakuapeɗa, maarãɗebena waaburu ɓʉpeɗaaɗabasia. Maubapeɗa, dachirãmaa imisiɗaa ome jãu Bibliaɗebenarã aribiadu ɓee, maarã griegoɗe asepeɗaaɗabaɗa chi Dioclecianoba ne joma aseɗabaɗa kaaɗe neepeɗaaɗarã. Aɓa Romaɗe ɓua mauɗe chi aɓabena British Library Londresɗe.

Bariara ariɗe jara panuu ara maka chi naa ɓʉpeɗaaɗabaɗa unuɗawẽa panuumina, ara maka duanua chi copiarã testo joma ɓʉpeɗaaɗaɗebena o maebʉrã chi ɓee parteɗebena. Chi maarãɗebena ãrĩãdu chõra keɗea. ¿Kambiasee chi eɗa ɓʉ koɓee chi naa ɓʉpeɗaaɗarãɗe ãchia waya ɓʉsiɗauɗaa? Chi Hebreoɗe Ɓʉ koɓee ʉ̃rʉbena chi kauwa kuitaa nii W.H. Greenba jarasia: “Waweawẽa jarai ɓua chi nau nabẽrarãeɗa ɓʉpeɗaaɗabaɗa jãka jipa ãrĩã ɓʉ ɓuu”. Nauɗebena chi Griegoɗe Ɓʉpeɗaaɗarãɗebena, Sir Frederic Kenyonba, ichira ẽbẽra importante ãrĩã niiba chi Bibliaɗebena ɓʉpeɗaaɗa naka ɓʉsia: “Chi nau ɓʉpeɗaaɗarãɗebena mauɗe chi pruebarã aude chõra ãrĩã ɓeerã baara, chi tiempo jãuɗe ara ɓaʼãraburu neesia. Mau kakua ara jãuɗeburu kʉ̃risia duaneeɗaabayua, mauɗe chi dachi kʉ̃risiaɗe ua duanuu iɗibea dachirãba neepeɗa uru panuuwẽ chi ichiaraɗebena, jãu kʉ̃risiaɗebena bʉeɗayua awara mauɗe chi jãuɗe ijãa duanuuɗe panaɗawẽa. Dachirãba ariɗe kuitaa duanaɗayua chi librorã Nuevo Testamentoɗebena Bibliaɗebena jipa duanua mauɗe jãuɗe ijãaɗai ɓuu”. Mauɗe ichia jara ɓua: “Importante ãrĩã ɓua jarayu chi Biblia ãrĩãdu ijãaɗai ɓuu. [...] Dachirãba poyaa junebena libroɗebena ara jãka jaraɗaabi ɓua bariara sore ãrĩã ɓuu nau iujãaɗe”.

Aɓa ɓuuɗebena beɗea junebena beɗeaɗaa ɓʉɗayu

Chi punto ome jara ɓuu chi Biblia libro aude unubadau jomaurãba beɗearã ãrĩãrãɗe ɓʉbarii ɓuu. Nau Dachi Akõreba kʉ̃ria ɓuu ome wã ɓua, ichia kʉ̃ria ɓuu chi joma puuruɗebenarãba ichi ʉ̃rʉbena kawaɗapeɗa kʉ̃riaɗayua “ichi Jauriɗeeba mauɗe biawãra kuitaa panuuɗeeba” (Juan 4:23, 24, Biblia Chamí, WPS.; Miqueas 4:2).

Chi nabena junebena beɗeaɗaa ɓʉpeɗaaɗa Bibliaɗebena unu panuu hebreo versión griega basia chi Setentaɗebena o maebʉrã Septuaginta abadaurãɗebena. Judiorã griego beɗea nureerã Palestina awara bibi nureerãba asepeɗaaɗabaɗa, terminasiɗaa nau siglo omeɗe Jesusba nama iujãaɗe jaraɗeai naeɗe. Chi Biblia joma, aude Cristo ʉ̃rʉbena Ɓʉ ɓee Griego beɗea, tradusiɗaa beɗearã ãrĩãrãmaa siglorã ɓʉpeɗaaɗa kaaɗe. Maamina reyrã imisiɗaa mauɗe sacerdoterã siɗa mau joma aseɗai baɗabara chi ẽbẽrarã juaɗe kuɓuuɗayu baɗa ãchi poder basia, makaɗawẽa ãyaaburu asekuasiɗaa: ãchia berekasiɗaa chi ẽbẽrarã nauɗebena ãyaa wãuriɗayua chi ɓʉbarii ɓeeɗebena Dachi Akõre Beɗeaɗebena kawabiaɗaamaaba ãchi beɗea jara kirureeɗe.

Iglesia ome ariɗe kʉ̃risiaɗawẽa panasia mauɗe kobierno ome biɗa, ẽbẽrarã kĩra ʉɓʉarãba ãchi vida deasiɗau chi Biblia ãchi beɗeaɗe ɓʉyua puuruɗebena beɗeaɗe. Por ejemplo, William Tyndale, ichi Inglaterraɗebena basia mauɗe Oxfordɗe estudiaɗabaɗa, ichia 1.530ɗe copia Pentateucoɗebena aseɗabasii (chi naa 5 librorã Hebreo Beɗeaɗe Ɓʉ ɓeebasia). Bariara chi waabenarãba ãrĩãdu berekasiɗau ida trajabiɗaamaaba, ichituru naa ɓoosia chi Biblia hebreoɗebena inglesɗaa ɓʉi baita. Mauɗe chi nabena traductor Inglaterraɗebena basia chi trʉ̃ Jeowaɗe jarayu. Mauɗe bara ɓua dachia jaraɗayu chi ẽbẽra boro bia ãrĩã nibaɗa chi mukĩra Españaɗebena, Casiodoro de Reina abadau, ichia chi nabena Biblia ase ɓuuɗe castellanoɗe, catolicorãba beaɗayua jara u nibapeɗaaɗa basia. Ichia chi aseɗabaɗa oɗoeyua, wãi baracheɗabasia Inglaterra, Francia, Holanda mauɗe Suizaɗaa. *

Chi Biblia waaburu tradusimaa panua beɗearã ãrĩãdu barauɗe, ara maka imprimi duanua ãrĩãdu chi naarãɗebena. Bariara ãrĩãrãba chi Biblia akababiɗa kʉ̃ria panasmina, iɗibea ẽbẽrarãba ãrĩãdu ãchi juaɗe uru duanua naka chi libro aude nau iujãaɗe barau unu panua, jãuba unubi ɓuu Dachi Akõreba Pedromaa ɓʉbiɗabaɗa ariɗe jara ɓua: “Chi sirua bʉʉbaria, mauɗe chi nepono ɓaebarii, maamina Jeowaba jaraɗabaɗara waaburu ɓeebaria” (1 Pedro 1:24, 25).

[Chi dore ɓʉ kuɓuu]

^ par. 14 Chi Reinaɗebena asepeɗaaɗa unusiɗaa 1569ɗe, maabea kauwa ochiasia Cipriano de Valeraba 1602ɗe.

[Chi rekuadro mauɗe poto]

¿SÃU BIBLIA MɄA LEAI ƁUA?

Beɗea ãrĩãrãɗe Biblia didiwaraa ɓee ãrĩã barau. Chi ɓee Bibliarãɗe beɗea chaarea ɓee ɓʉ koɓea; waabenarãɗe chi Biblia nabẽra kĩra jarawẽmina, maka tradusisiɗaa fácil leai baita. Mauɗe junebenarãɗe beɗeacha tradusi panua.

Chi edición inglés beɗeaɗe chi Traducción del Nuevo Mundo de las Santas Escrituras, Jeowa ɗebena jara nureerãba nau tradusipeɗaaɗabasia, ẽbẽrarã ãbua duanuu trʉ̃ jaraɗawẽrãba asesiɗaa hebreo mauɗe griego beɗeaɗeeba. Nau versionɗebena 60 beɗearãɗaa waaburu tradusisiɗaa, nau aseɗai baita ãchia naa ochiasiɗaa chi beɗearã naeɗe ɓʉ koɓeerã ãchira unukuasiɗaa. Nau tradusiɗayua beɗeacha aseɗai baita mauɗe chi eɗa jara ɓuu ara jãka eɗa ɓeeyua. Ãchia kʉ̃ria panuura chi ẽbẽraba nau leaburuuɗe ariɗe kawaɗayu baita chi Bibliaba jara ɓuu.

Biblia iɗibenarã jari Traducción del Nuevo Mundo inglés beɗeaɗe, chi nuree lingüistarãba ãrĩãdu ochia panua kawaɗayua chi jãu ariɗe ɓʉ kuɓuu. Aɓa ãchiɗebena, Jason David BeDuhn, mau profesor religionɗebena, Northern Arizona University, Estados Unidosɗebena, 2003ɗe ichia 200 paginarã ɓʉsia chi 9 Biblia ʉ̃rʉbena, jãarã “Bibliarã aude chi inglesnaba lea duanuu”.  * Chi ɓʉpeɗaaɗaɗebena ichia aɓa biʼia ãrĩãdu ochiasia chi Bibliaɗebena mama aria ichi ariɗe mau ome kʉ̃risiaabasia, biʼia jãma ãrĩãburu ãchi baita chi tradusi duanuu baita ariɗe ãrĩã ɓua kambiayu, chi nabẽrarãba ɓʉpeɗaaɗabaɗa nau kawayua ariɗe tradusisiɗauɗebena, BeDuhnba kauwa ochiasia chi 9 Bibliarãɗebena chi naa ɓʉpeɗaaɗa inglesɗebena ome. ¿Kãare kʉ̃risia koɓeesaa?

BeDuhnba naka asia, ẽbẽrarã ãrĩãrãba kʉ̃risiabadau chi Traducción del Nuevo Mundo ãyaa ɓoobarii, maamina maarã ãchi religión aɓa aɓaa jua duanuurã traductornaba mauɗeeburua. Maamina BeDuhnba kʉ̃risia ɓuu: “Chi ɓee testorãɗe diwara jara ɓea, chi nau jipaburu tradusipeɗaaɗeeba”. Ichia kʉ̃risia ɓua chi ɓee testorã Traducción del Nuevo Mundo ɗe añaa ɓeemina, ichia jara ɓuu “nadu chi aude jipa ɓuu waabenarã Bibliarã kãyabara” mauɗe ichia jara ɓuu nadu chi aude biʼia kirua.

Chi doctor Benjamin Kedar, ichia hebreorã ʉ̃rʉbena ãrĩã kuitaa nii, ichia jãu kĩra ɓuu 1989ɗe jaraɗabasia, ichia Traducción del Nuevo Mundo ɗebena jarasiiɗe: “Nau libroba unubi ɓua trajo aribiadu ãrĩã ɓuu asepeɗaaɗabaɗa ãchia chi testoɗe koɓee biʼia jipa kawaɗayua. [...] Jãuɗe unuɗaabasia chi eɗa wãʼãe testoɗe, eɗa bʉekaɗayu”.

Nauɗe kʉ̃risiachãu: “¿Kãare baita mʉa Biblia lea ɓua? ¿Mʉa aɓa aude fácil ɓuu leayue bariara ariɗe jara ɓuu wẽe adua? ¿Mʉa leayue aɓa Dachi Akõreba ara ichia jaraɗaka ɓʉbiɗabaɗaɗe?” (2 Pedro 1:20, 21). Bichia jʉrʉ aui Biblia chi bichia kawa kʉ̃ria ɓuu.

[Chi dore ɓʉ kuɓuu]

^ par. 22 Traducción del Nuevo Mundo inglés beɗeaɗe, jãu awara naarã basia: The Amplified New Testament, The Living Bible, The New American Bible With Revised New Testament, New American Standard Bible, The Holy Bible—New International Version, The New Revised Standard Version, The Bible in Todayʼs English Version y la King James Version.

[Poto]

Chi “Traducción del Nuevo Mundo de las Santas Escrituras” beɗea ãrĩãrãɗe kuɓua

[Poto]

Masoretarãba juaba ɓʉpeɗaaɗarã

[Poto]

Ɓaʼãra ɓuuɗe Lucas 12:7ɗe naka jara ɓuu, “... Dachi Akõre baita machi ibana ãrea audeara biʼia nureeɗeeba wapeaɗawẽa panásturu.”

[Chi waupeɗaaɗa]

Foreground page: National Library of Russia, St. Petersburg; second and third: Bibelmuseum, Münster; background: © The Trustees of the Chester Beatty Library, Dublin