Eaha to roto?

Mea nafea te Bibilia i te taeraa mai ia tatou?

Mea nafea te Bibilia i te taeraa mai ia tatou?

Mea nafea te Bibilia i te taeraa mai ia tatou?

A 1 900 matahiti i teie nei te otiraa te Bibilia i te papaihia. E semeio mau i tae roa mai ai te Bibilia ia tatou nei i teie mahana. E rave rahi hoi enemi tei imi i te faaore roa i teie buka, te mau tia faatere anei aore ra te mau aratai haapaoraa. Ua papai-atoa-hia te reira na roto i te reo ta te rahiraa o tatou e ore e taa ra, e i nia i te mau taoˈa o te pê, mai te môˈu e te iri animara.

MEA nafea teie buka tei papaihia i tahito roa ra i tae mai ai ia tatou e i riro ai o te buka matau-roa-hia? Teie e piti aˈe manaˈo.

Ua papai-rahi-hia te Bibilia

I tahito ra, tei te mau Iseraela ra te mau otaro tumu o te Bibilia, na ratou te hopoia e faaherehere i te reira. Ei hiˈoraa, i faauehia na i te mau arii no Iseraela ia “papai . . . i roto i te hoê buka i teie Ture, e vai ra i te tahuˈa ati Levi.” (Deuteronomi 17:18) Ta ratou iho â i rave, ua faaherehere maite te ati Iseraela i te mau otaro tumu o te Bibilia e ua papai-faahou-hia te reira e rave rahi taime.

Mea au na te ati Iseraela e taio i te mau Papai no to ratou fariiraa o te Parau a te Atua te reira. No reira, na te mau papai parau tei matau maitai i to ratou toroa e papai faahou i te reira ma te haapao maitai. O Ezera hoê o ratou. E taata mǎtaˈu i te Atua oia, e te parauhia ra no ˈna “e papai parau ite i te ture a Mose i ho-mai-hia mai e te Atua o Iseraela e Iehova.” (Ezera 7:6) Na te hoê pǔpǔ taata, parauhia Masoreta, i papai faahou i te mau Papai Hebera, aore ra “Faufaa Tahito,” mai te senekele pae e tae atu i te senekele ahuru. No te haapapu e aita ratou i hape a papai ai i te reira, e taio ratou i te rahiraa reta. Maoti ïa teie ravea i ore ai i noaa i te enemi ia faaore i te Parau a te Atua.

Ei hiˈoraa, i te matahiti 168, ua tamata te faatere no Suria o Antiochus IV i te faaore i te mau otaro atoa o te mau Papai Hebera ta ˈna e ite mai na te fenua Paretetina. Te na ô ra te hoê taata tuatapapa ati Iuda: “E pahaehia e e taninahia te mau otaro atoa o te ture.” E te na ô ra te hoê buka maiti: “Ua haapao maitai te mau tia faehau i teie faaueraa . . . E faautua-pohe-hia . . . te taata e buka moˈa ta ˈna.” (The Jewish Encyclopedia) Aita râ te mau papai o te Bibilia i faaore-roa-hia i rotopu i te ati Iuda i Paretetina e te tahi atu mau fenua.

I te otiraa iho â te papairaahia te mau Papai Heleni Kerisetiano, aore ra “Faufaa Apî,” ua papai-faahou-hia te reira a parare atu ai. Ei hiˈoraa, ua papai o Ioane i ta ˈna faatiaraa o te Evanelia i Ephesia aore ra na pihai iho. Ua itehia mai râ te hoê papai e faatia ra i te Evanelia a Ioane i te fenua Aiphiti, e hanere ïa kilometera i te atea ia Ephesia. Ua haapapu te mau aivanaa e ua papaihia te reira e 50 noa matahiti i muri aˈe i te Evanelia a Ioane. Te auraa, ua fanaˈo oioi te mau Kerisetiano o te mau fenua atea i te mau papai arataihia e te Atua i te otiraa iho â te reira i te papaihia.

E 200 hanere matahiti i muri aˈe, i te 23 no Fepuare 303, ua hinaaro te Emepera Roma o Dioclétien e faaore i te haapiiraa a te mau Kerisetiano ma te faaore i ta ratou mau papai moˈa. Tono atura ïa oia i ta ˈna mau faehau e vavahi i te uputa o te hoê fare pure a tomo atu ai i roto no te tanina i te mau papai o te Bibilia. I te poipoi aˈe, ua faaue oia ia taninahia te mau Bibilia atoa e itehia na te hau Roma i mua i te taata. Aita râ i noaa ia ˈna ia faaore i te mau papai atoa, e ua papai-faahou-hia te mau papai o te Bibilia. Inaha, e piti Bibilia reo Heleni no te tau o Dioclétien tei tae roa mai ia tatou i teie mahana. Te vai ra hoê i Roma, e te tahi atu, i te British Library i Lonedona i te fenua Beretane.

Aita hoê otaro tumu o te Bibilia i tae roa mai ia tatou, e tuhaa noa râ o te Bibilia tei papai-faahou-hia aore ra te taatoaraa. Mea tahito roa vetahi. E ui ïa tatou: Tei papaihia i roto ra, tera atoa anei tei papaihia i roto i te mau otaro tumu? Te faataa ra te aivanaa ra o William Green no nia i te mau Papai Hebera: “E nehenehe e haapapu e aita ˈtu e buka no tahito ra tei tae roa mai ia tatou ra ma te tano maitai.” Ua papai Frederic Kenyon no nia i te mau Papai Heleni Kerisetiano, e aivanaa tuiroo i te pae o te mau papai Bibilia: “Te mau otaro tumu e te mau papai o te Bibilia tei tae roa mai ia tatou, fatata roa ua papaihia i te hoê â taime, aore ra tau matahiti noa i muri aˈe. No reira, eita tatou e nehenehe e feaa no nia i te tanoraa o te Bibilia e tera iho â anei tei papaihia i roto i te mau otaro tumu. Papu roa ïa ia tatou e mea mau ta tatou e nehenehe e taio i roto i te Faufaa Apî e ua tae pauroa mai ia tatou ra, aita hoê tuhaa i moˈe.” Ua parau atoa oia: “E nehenehe e haapapu maitai e aita te poroi tumu o te Bibilia i faahuru-ê-hia. . . . E ere ïa mai te tahi atu mau buka no tahito ra.”

Te huriraa i te Bibilia

Te piti o te tumu i riro ai te Bibilia o te buka matau-roa-hia e te taata, oia hoi ua hurihia te reira na roto e rave rahi reo. Ua tupu ïa te opuaraa a te Atua ia matau te taata o te mau nunaa e reo atoa ia ˈna e ia haamori ia ˈna “ma te varua e te parau mau.”—Ioane 4:23, 24; Mika 4:2.

O te Septante te huriraa matamua o te Bibilia. E huriraa Heleni no te mau ati Iuda reo Heleni e ora ra i rapae i Paretetina. Ua ineine teie huriraa e piti matahiti hou Iesu a haere mai ai i te fenua nei. I te otiraa te Bibilia i te papaihia, ua hurihia te reira, oia atoa te mau Papai Heleni Kerisetiano tau hanere noa matahiti i muri aˈe. I te tanoraa, na te arii e te mau tahuˈa e imi i te ravea ia fanaˈo te nunaa i te Bibilia. Aita râ, ua tamata ratou i te tapea i huriraa o te Bibilia na roto i te mau reo ta te taata e paraparau ia vai noa ratou i roto i te poiri pae varua.

E rave rahi taata itoito tei faaruru i te pohe no te huri i te Bibilia na roto i te reo ta te taata e paraparau ra no te mea aita ratou i auraro i te faaueraa a te Ekalesia e a te hau. Ei hiˈoraa, i te matahiti 1530, ua huri te taata Beretane ra o William Tyndale, tei haapiihia i Oxford, i na buka matamua e pae o te Papai Hebera. Noa ˈtu te patoiraa, o ˈna te taata matamua tei huri i te Bibilia na roto i te reo Beretane ma te faaohipa i te papai reo Hebera. O Tyndale te taata huri matamua tei faahiti i te iˈoa Iehova na roto i te reo Beretane. I imi na te mau Katolika e haapohe ia Casiodoro de Reina, te hoê aivanaa Bibilia Paniora, tei huri hoê o te mau Bibilia Paniora matamua. No te faaoti i ta ˈna huriraa, ua tere oia i te fenua Beretane, Heremani, Farani, Holane e Helevetia eiaha o ˈna ia noaahia. *

I teie atoa mahana, te huri-noa-hia nei te Bibilia na roto e rave rahi atu â reo e te neneihia ra e mirioni Bibilia. No te mea no tahito roa mai teie buka i te taeraa mai ia tatou, te haapapu ra te reira i ta te aposetolo Petero i parau a arataihia ˈi oia e te varua o te Atua: “E mǎrô te aihere, e e topa te tiare, area te parau a Iehova, e vai ïa e a muri noa ˈtu.”—Petero 1, 1:24, 25.

[Nota i raro i te api]

^ par. 14 Ua piahia te huriraa a Reina i te matahiti 1569 e ua faaapîhia e Cipriano de Valera i te matahiti 1602.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa]

TEIHEA HURIRAA TA ˈU E TAIO?

I roto i te tahi mau reo, mea rahi ta ratou mau huriraa Bibilia. Te vai ra vetahi e mea fifi roa ia taa, no te mau taˈo tahito paha te faaohipahia ra i roto. I roto i te tahi mau Bibilia, ua hurihia tera e tera taˈo no roto mai i te reo tumu, area te tahi atu ra, ua huri-noa-hia te manaˈo ma te faataa roa i te auraa, e ere faahou ïa te mau manaˈo e vai ra i roto i te reo tumu.

No te faaineine i te Huriraa o te ao apî o te mau Papai moˈa na roto i te reo Beretane, tei piahia e te mau Ite no Iehova, ua haamauhia te hoê tomite huriraa, te hoê pǔpǔ taata tei ore i faaite i to ratou mau iˈoa. Ua faaohipa ratou i te mau papai na roto i te reo tumu no te huri i te reira na roto i te reo Beretane. Tera ˈtura ïa te huriraa tei faaohipahia no te huri i te Bibilia na roto hau i te 60 reo ê atu. Tera râ, ia papu i te feia huri e ua tano ta ratou huriraa, pinepine ratou i te faaau i ta ratou mau huriraa i tei papaihia na roto i te reo tumu. Ua hurihia te Huriraa o te ao apî tera e tera taˈo ia nehenehe, mai te peu aita te reira e haapoiri ra i te auraa. Ta ratou fa, ia taa-maitai-hia ta ratou huriraa mai tei taahia na i te tau a papaihia ˈi te Bibilia.

Ua hiˈopoa te tahi mau aivanaa i te tahi mau huriraa Bibilia o teie tau, oia atoa te Huriraa o te ao apî, ia ite mai ia ratou te tahi mau huriraa aita e tano roa ra, oia hoi tei faahuru-ê-hia te auraa. O Jason David BeDuhn hoê o ratou, e aivanaa i te pae o te mau haapaoraa e e orometua haapii i te hoê fare haapiiraa teitei i Marite. I te matahiti 2003, ua pia oia i te hoê buka o to ˈna hiˈopoaraa i “na iva huriraa Bibilia faaohipa-roa-hia na roto i te reo Beretane.” * I roto i taua buka ra, te hiˈopoa ra oia i te mau vahi mârô-roa-hia, ia au i ta ˈna parau, “i reira e itehia ˈi te mau manaˈo ua faahuru-ê-hia te huriraa.” Ua faaau oia i te mau huriraa tataitahi i te mau papai na roto i te reo tumu, a itehia mai ai ia ˈna te mau vahi i faahuru-ê-hia ˈi te auraa. Eaha ta ˈna i ite mai?

Te parau ra BeDuhn e te parau ra te taata atoa, oia atoa te mau aivanaa Bibilia, ia taa ê te Huriraa o te ao apî, na te feia huri ïa i faatano i ta ratou huriraa i ta ratou mau tiaturiraa. Te faataa nei râ oia: “Pinepine ia taa ê te Huriraa o te ao apî, ta ˈna te huriraa tano roa ˈˈe o te horoa ra i te manaˈo e vai ra i roto i te mau otaro tumu.” Parau mau, aita te manaˈo o BeDuhn e tu ra i te tahi mau tuhaa o te Huriraa o te ao apî, te parau nei râ oia “o te huriraa tano roa ˈˈe teie ia faaauhia i te tahi atu.” Ua parau oia “e huriraa maitai roa” te Huriraa o te ao apî.

Tera atoa te manaˈo o Benjamin Kedar, e aivanaa Hebera i Iseraela, no te Huriraa o te ao apî. I te matahiti 1989, ua parau oia: “Te itehia ra i roto i teie Bibilia e ua tutava te feia huri i te huri i te manaˈo e vai ra na roto i te reo tumu. . . . Aita vau i ite aˈenei i roto i te Huriraa o te ao apî i te tahi mau tuhaa tei faahuru-ê-hia te auraa.”

A ui ia oe iho: ‘Ia taio vau i te Bibilia, eaha ta ˈu e hinaaro? Te hinaaro ra anei au ia ohie te taioraa noa ˈtu aita e tano roa ra te huriraa? Aore ra te hinaaro ra vau e taio i te mau manaˈo e vai ra na roto i te reo tumu?’ (Petero 2, 1:20, 21) I reira oe e nehenehe ai e maiti i te hoê huriraa e tano no oe.

[Nota i raro i te api]

^ par. 22 Taa ê atu i te Huriraa o te ao apî, ua hiˈopoa atoa oia i te The Amplified New Testament, te The Living Bible, te The New American Bible With Revised New Testament, te The New American Standard Bible, te The Holy BibleNew International Version, te The New Revised Standard Version, te The Bible in Today’s English Version, e te King James Version.

[Hohoˈa]

Te vai ra te “Huriraa o te ao apî o te mau Papai moˈa” na roto e rave rahi reo

[Hohoˈa]

Otaro a te mau Masoreta

[Hohoˈa]

E tuhaa ua papaihia te Luka 12:7 i nia iho, “. . . Eiaha e mǎtaˈu. Mea faufaa aˈe outou i te manu rii e rave rahi”

[Faaiteraa i te fatu o te hohoʼa]

Hohoˈa: National Library of Russia, St. Petersburg; muri: Bibelmuseum, Münster; mua: © The Trustees of the Chester Beatty Library, Dublin