Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

Ximodo beeda gápanu Biblia

Ximodo beeda gápanu Biblia

Ximodo beeda gápanu Biblia

Ti milagru nabé naroʼbaʼ nga nápanu Biblia ne qué huadxaa diʼ gastiʼ ni cá luni. Gucuá guidubi Biblia raca jma de ti mil gaʼ gayuaa iza, ne biquiiñecabe material ni nagueenda raca feu para gucaacabe ni casi papiro ne pergamino ne gucuani lu caadxi idioma ni huaxiéʼ riníʼ binni tiempu riʼ. Laaca guyuu hombre ni napa stale poder casi emperador ne xaíque yuʼduʼ ni gucalaʼdxiʼ nunitilú guidubi Biblia.

¿XIÑEE qué ñanda nunitilú binni Biblia ne yanna nácani tobi de ca libru ni jma ruundaʼ binni? Guidúʼyanu chupa razón.

Guca stale copia para cadi niniti ni cá lu Biblia

Ca israelita ni gucuaa ca primé textu zeeda lu Biblia, gúpacabe ca rollo original ne bíʼnicaʼ stale rollo stícani. Ne ora guzulú guni mandar ti rey ndaaniʼ guidxi Israel, napa xidé gucaa lu ti libru guidubi ley ni napa ca levita (Deuteronomio 17:18).

Biindaʼ stale israelita ca Escrituras purtiʼ para laacaʼ casi ñaca cayuundacaʼ Stiidxaʼ Dios. Ngue runi, bicaa chaahuiʼ ca escriba guiráʼ ni cá luni. Tobi de laacabe nga Esdras, ti hombre ni bidxibi Dios, bicaabe Ley stiʼ Moisés ni bidii Dios ca israelita (Esdras 7:6). Ne ca masoreta, ni bicaa ca Escrituras Hebreas (Antiguo Testamento) entre siglu VI hasta X, bigábacaʼ ca letra stícani ti cadi gucheecaʼ. Pur modo bicaacabe ni, gucaneni para cadi guidxaa ni cá luni ne zacá maʼ qué ñanda nunitilú binni Biblia.

Lu iza 168 de ca dxi stinu, gucalaʼdxiʼ rey siriu Antíoco IV nunitilú guiráʼ ca copia stiʼ ca Escrituras Hebreas ni guyuu Palestina. Historia stiʼ ca judíu ruzeeteʼ: «Bichézacaʼ ne bicaaguicaʼ guiráʼ ca rollo stiʼ Ley ni bidxélacaʼ». The Jewish Encyclopedia ná: «Ca oficial ni gucuaa orden riʼ, qué ñacaʼ binni. Biiticaʼ binni ni napa ca Escrituras Hebreas ra lidxi». Neca gucalaʼdxiʼ binni nunitilú ca copia stiʼ ca Escrituras, stale judíu ni nabeza Palestina ne ni nuu sti guidxi bicaachicaʼ stale de laacani.

Ti tiempu despué de gucuá Escrituras Griegas Cristianas (Nuevo Testamento), bíʼnicabe stale copia sti ca carta, ca profecía ne ca historia zeeda luni. Guzéʼtenu ti ejemplu, bicaa apóstol Juan Evangeliu stiʼ ndaaniʼ guidxi Éfeso o gaxha de raqué, peru zitu de raqué bidxélacabe ti copia stini ndaaniʼ guidxi Egipto ne según ca expertu ca la? bicaacabe copia riʼ cincuenta iza despué de bicaa Juan Evangeliu riʼ. Pur ni bidxélacabe riʼ rusihuinni gupa stale xpinni Cristu ca copia stiʼ ca Escrituras Griegas Cristianas ni nacubi gucuá.

Pur modo bireeche Stiidxaʼ Dios, gucaneni para cadi niniti ni stale siglu despué de Cristu. Guzéʼtenu ni bizaaca 23 de febrero iza 303, dxi ca, biseendaʼ emperador Romano Diocleciano caadxi soldadu chuʼcaʼ ndaaniʼ ti yuʼduʼ ne guzaaquicaʼ guiráʼ ca copia stiʼ Stiidxaʼ Dios ni guidxélacaʼ. Cumu gucalaʼdxiʼ hombre riʼ nunitilú guiráʼ ca xpinni Cristu, guleebe ti ley ni ná guzaaquiʼ binni guiráʼ ca Biblia ni napa. Neca zacá bilá stale Biblia ne bíʼnicabe stale copia stícani. Ne tiempu riʼ, nápanu caadxi copia stiʼ chupa Biblia lu diidxaʼ griegu ni zándaca bicaacabe caadxi iza despué de guzananda Diocleciano ca binni ni napa Biblia. Tobi de laani nuuni Roma ne stobi ca nuuni British Library ndaaniʼ guidxi Londres.

Neca qué huadxélacabe ca manuscritu original stiʼ Biblia, huadxélacabe stale copia ni guca traducir ti ndaa o guidubi ni, ne maʼ napa stale iza de gucuá ca ni. ¿Ñee bidxaa mensaje original stiʼ Biblia biaʼ tiempu guca copiar ni la? Guininu de ca Escrituras Hebreas, erudito W. H. Green guníʼ: «Zanda guininu biaʼsi modo gucuá ca Escrituras Hebreas ne qué nuchaacabe gastiʼ luni». Yanna guininu de ca Escrituras Griegas, Sir Frederic Kenyon, ti hombre ni nanna stale de ca manuscritu stiʼ Biblia guníʼ: «Ti tiempu despué de de gucuá ca textu original stiʼ ca Escrituras Griegas, gucuá ca copia stini ne qué nidxaa gastiʼ lúcani, nga runi zanda guininu biaʼsi modo gucuá ca Escrituras Griegas. Laaca zanda guininu nabé biaʼsi ne jneza modo gucuá ca libru stiʼ Nuevo Testamento». Ne laaca bizeeteʼ hombre riʼ: «Nga runi zanda guʼndaʼ binni Biblia né stale confianza. [...] Ne gástiruʼ sti libru jma galán que laani».

Traducción stiʼ Biblia

Sti cosa ni huayacané para gunibiáʼ binni Biblia nga nuuni lu stale idioma. Ne nga nga própositu stiʼ Jehová, racaláʼdxibe guni adorar binni de guiráʼ nación, tribu, idioma ne guidxi laabe «né espíritu ne ni dxandíʼ» (Juan 4:23, 24; Miqueas 4:2).

Primé traducción stiʼ Biblia hebreu gúcani lu diidxaʼ griegu ne binibiáʼcabe ni casi de los Setenta, o Septuaginta. Caadxi judíu ni riníʼ griegu ni cadi nabeza Palestina biʼniʼ traducírcabe ni ne bilúxecabe ni chupa siglu ante de guni predicar Jesús ndaaniʼ Guidxilayú. Biluxe si gucuá Biblia, stale binni biʼniʼ traducir Escrituras Griegas Cristianas lu stale idioma caadxi siglu despué de biluxe ni. Peru guyuu rey ne xaíque yuʼduʼ ni bicueeza binni para cadi guʼndaʼ Biblia ti cadi guiziidicaʼ ni rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios ne zacá maʼ qué ñaca traducir Biblia lu stiidxaʼ binni.

Guyuu hombre nadxibalú ni qué ñuni ni ná ca xaíque yuʼduʼ ne ni ná gobiernu, ne biʼniʼ traducircaʼ Biblia lu idioma ni riníʼ binni. Tobi de laacabe nga William Tyndale, gulebe Inglaterra ne biʼniʼ estudiarbe ndaaniʼ universidad Oxford, lu iza 1530 biʼniʼ traducirbe Pentateuco (ca primé gaayuʼ libru stiʼ ca Escrituras Hebreas). Neca guyuu binni ni gucalaʼdxiʼ nucueeza dxiiñaʼ ni cayúnibe, laabe nga primé hombre ni biʼniʼ traducir ni cá lu Biblia hebreu lu diidxaʼ inglés ne beeda gácabe primé traductor ni biquiiñeʼ lá Jehová. Sti hombre ni biʼniʼ traducir Biblia nga Casiodoro de Reina, ti erudito de España. Stale católicu gucaláʼdxicaʼ ñuuticaʼ laabe, peru neca zacá, biʼniʼ traducirbe tobi de ca primé Biblia lu diidxastiá. Para gunda binduuxebe tradición stibe gupa xidé guyebe Inglaterra, Francia, Holanda ne Suiza. *

Zeʼ dxi, cayaca traducir Biblia lu stale idioma ne cayaca imprimir stale millón de laani. Neca maʼ xadxí gucuá Biblia, dede yanna ruundaʼ binni ni. Nga runi biaʼsi ni guníʼ apóstol Pedro, nabe: «Riguunduʼ ca guixi ca ne riaba ca guieʼ ca, peru qué ziuu dxi guinitilú stiidxaʼ Jehová» (1 Pedro 1:24, 25).

[Nota]

^ párrafo 14 Lu iza 1569 biluxe traducción stiʼ Reina ne lu iza 1602, Cipriano de Valera biʼniʼ revisar ni.

[Imagen ne cuadru]

¿XI BIBLIA GUʼNDAʼ YAʼ ?

Tiempu riʼ, huayaca traducir Biblia lu stale idioma. Caadxi de laacani huaxiéʼ riene binni ni cá luni ne xcaadxi rudiicaʼ ti explicación stiʼ Biblia, nga runi cadi biaʼsi peʼ ni cá lúcani, ne xcaadxi Biblia nabé literal ca ni purtiʼ raca traducir ca ni diidxaʼ pur diidxaʼ.

Biʼniʼ traducir ca testigu stiʼ Jehová Traducción del Nuevo Mundo de las Santas Escrituras, lu diidxaʼ inglés ne qué riete lá ca binni ni bicaani. Biʼniʼ traducírcabe ni lu idioma original stiʼ Biblia. Cumu gucuá sicaríʼ la? huaquiiñeʼ traducción riʼ para huayaca traducir Biblia lu jma de 60 idioma, runi ca traductor ca stipa gucaa ca ni literal para cadi guiniti sentidu stini. Racalaʼdxiʼ ca traductor ca guiene binni de tiempu riʼ Biblia cásica biene ca binni ni biʼndaʼ ni dxiqué.

Caadxi lingüista maʼ bíʼndacaʼ Biblia de tiempu riʼ para gúʼyacaʼ paraa cadi jneza cá xiixa, ne tobi de ca Biblia ni maʼ bíʼndacabe nga Traducción del Nuevo Mundo lu diidxaʼ inglés. Tobi de ca hombre riʼ nga Jason David BeDuhn, ti profesor ni rudii clase de Estudios Religiosos de la Northern Arizona University, Estados Unidos, lu iza 2003 bicaabe ti libru de 200 yaza ra caniʼbe de gaʼ «Biblia ni jma ruundaʼ binni lu diidxaʼ inglés». * Bíʼndabe ca relatu stiʼ Biblia ni jma raca nagana para binni guiene, ¿xiñee yaʼ? Purtiʼ racaláʼdxibe gúʼyabe pa bichaacabe xiixa lu ca traducción stiʼ Biblia. Nga runi bichaaga hombre riʼ ca textu griegu ni gucuá dxiqué né ca versión stiʼ Biblia ni gucuá lu diidxaʼ inglés. ¿Xi guleendube yaʼ?

The Bible in Today’s English Version ne King James Version.

BeDuhn guníʼ nuu binni ne hombre ni nanna stale de Biblia nacaʼ cadi biaʼsi gucuá Traducción del Nuevo Mundo purtiʼ biʼniʼ defender ca traductor ni bicaani ni runi crecaʼ. Peru hombre riʼ guníʼ: «Nabé biaʼsi modo bicaacabe traducción riʼ, ne qué nucaacabe gastiʼ luni». Neca nuu cosa ni rábibe cadi jneza modo gucuá lu Traducción del Nuevo Mundo, guniʼbe biaʼsi modo guca traducirni ne galán biaanani.

Doctor ni láʼ Benjamin Kedar, ni nanna diidxaʼ hebreu, lu iza 1989 bidii ti comentariu stiʼ Traducción del Nuevo Mundo, sicaríʼ guniʼbe: «Ca binni ni bicaa Biblia riʼ, qué nuchaacaʼ gastiʼ ni cá lu textu original ne qué huayuu dxi guʼyaʼ xiixa ni cadi jneza luni».

Guníʼ ique ndiʼ: «¿Xiñee cayuundaʼ Biblia pue? ¿Ñee racalaʼdxeʼ guʼndaʼ ti Biblia neca cadi biaʼsi ni la? ¿O racalaʼdxeʼ guʼndaʼ ti Biblia ni nabé biaʼsi modo bicaacabe?» (2 Pedro 1:20, 21). Pa racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ jma de Biblia, gulí tobi ni jma gacané lii.

[Nota]

^ párrafo 22 Tobi de ca Biblia ca nga Traducción del Nuevo Mundo, lu diidxaʼ inglés, peru ndiʼ nga ca xcaadxi Biblia The Amplified New Testament, The Living Bible, The New American Bible With Revised New Testament, New American Standard Bible, The Holy BibleNew International Version, The New Revised Standard Version,

[Imagen]

Maʼ guca traducir Traducción del Nuevo Mundo de las Santas Escrituras lu stale idioma

[Imagen]

Manuscritos masoréticos

[Imagen]

Caadxi diidxaʼ ni zeeda lu Lucas 12:7: «Jma risácatu que stale gorrión»

[Ra zeeda lá cani bidii o bisigaʼdeʼ imagen ]

Ni rihuinni primé: Biblioteca Nacional de Rusia (San Petersburgo); ni rihuinni despué: Bibelmuseum, Münster; ni rihuinni de últimu: © The Trustees of the Chester Beatty Library (Dublín)