Ir al contenido

Chi dawaraurãba dachi aiɗabadaa kĩrajʉʉbiɗai baita

Chi dawaraurãba dachi aiɗabadaa kĩrajʉʉbiɗai baita

“Machi aiɗa kʉ̃ria panuu kĩrajʉʉ panaɗamera” (2 COR. 1:24, Biblia Chamí, WPS.).

1. ¿Kãare ũrisaa Pabloba ichi kĩrajʉʉɗa baɗa cristianorã Corintoɗebena?

 AÑO 55ɗe Jesús kaaɗe, apóstol Pablo barco neebadaumaa kuɓuu, chi puuru Troas abadauɗaa, ichia ida kuɓuuwẽa kʉ̃risia kuɓuu chi ãbarã Corintoɗebena. Ichi preokupa koɓoosii ũriɗa basii bẽrã ãchi chiya pelea duanuu. Jari akõre preocupabarii ichi warrarã kakua, ara jãka kʉ̃risiasii ɓʉyua karta ãchi consejakuayua (1 Cor. 1:11; 4:15). Maabae wiɗisii ichi amiko Titomaa ichi ochiabiyua, maabae unuɗayu asii Troasɗe, jãkaburu kuitaai basii saka panuu Corintoɗe. Jãabea Pabloba espera kuɓuu Tito neeruu, ichia kawa kʉ̃ria kuɓuu kãareɗebena jara neeburuu. Maka ɓumina ¡miachuburi! Tito akawa neebasia. ¿Kãare aseiba Pablo? Barcoɗe ʉtʉ wãsii Macedoniaɗaa wãyua. Aria unusiɗau kĩrajʉʉ ãrĩã Tito baara, ichia jaraburuu chi biʼia ɓee: chi ãbarã Corintoɗebenaba kĩrajʉʉ ãrĩã ijãasiɗau chi Pablo consejo, maabae ichi waya unu kʉ̃ria panuu. Pabloba jãka ũrisiiɗeeba kĩrajʉʉ ãrĩã sentisii (2 Cor. 2:12, 13; 7:5-9).

2. (1) ¿Kãare ɓʉsaa Pabloba Corintoɗebenarãmaa ijãaɗapeɗa kĩrajʉʉ panaɗayu ʉ̃rʉbena? (2) ¿Iɗi kãare ʉ̃rʉbena beɗeaɗaiba?

2 Maaɗakare, Pabloba ɓʉsii maucha karta Corintiorã baita, jãma aria naka jarasia: “Daiba jara panuu kĩra waubiaɗaabai machiba Cristoɗe ãrea ijãa panuuɗeeba. Bari machi aiɗa kʉ̃ria panuu kĩrajʉʉ panaɗamera” (2 Cor. 1:24, Biblia Chamí, WPS.). ¿Kãare jara kʉ̃ria ɓoosaa? Mauɗe iɗibea dawaraurãba, ¿kãare kawaɗai panua chi ichia jaraɗa baɗa ʉ̃rʉbena?

DACHI IJÃA DUANUU MAUƊE KĨRAJɄɄ DUANABARII

3. (1) ¿Kãare jara kʉ̃ria ɓoosaa Pabloba naka ɓʉsiiɗe: “Daiba jara panuu kĩra waubiaɗaabai machiba Cristoɗe ãrea ijãa panuuɗeeba”? (2) ¿Iɗiiɗaa biɗa saka dawaraurãba Pablochaa nurea?

3 Apóstol Pabloba jaraɗa baɗa omeɗebena nesta panuu Dachi Akõre adoraɗai baita: ijãaɗapeɗa kĩrajʉʉ panaɗayu. Dachia ijãa panuu ʉ̃rʉbena, naka ɓʉsia: “Daiba jara panuu kĩra waubiaɗaabai machiba Cristoɗe ãrea ijãa panuuɗeeba”. Pabloba jaraɗa chi cristianorã Corintoɗebenarã jipa nureasii ãchia ijãa nureasiiɗeeba Dachi Akõreɗe, ichi kuendaɗewãe, makawẽebʉrã junebenaɗeeba. Ichia ijãabii kʉ̃riawẽebasii jari ichia kʉ̃ria ɓoosii kĩra, ichia kawa ɓoosii ãchia chi jipa ɓuu aseɗa kʉ̃ria panasii (2 Cor. 2:3). Chi dawaraurã cristianorã iɗiiɗaa biɗa Pablo kĩraka ase nurea, ãchia kuitaa panuu chi ãbarã fe bara nuree mauɗe biawãrabena kʉ̃ria panuu Dachi Akõre baitaburu trajaɗayu (2 Tes. 3:4). Bari ãchia orden deaɗapeɗa makawẽebʉrã bʉeɗayua chi orden deai kãyabãra, asebadaa chi Bibliaɗe ɓʉ kuɓuu kĩraka mauɗe chi organización Jeowaɗeeba jara kuɓuu kĩra. Ãchi chibariwẽe chi fe waabenarãɗe (1 Ped. 5:2, 3).

4. (1) ¿Sakayua Pabloba “machi aiɗa kʉ̃ria panuu kĩrajʉʉ panaɗamera” a jara ɓoosaa? (2) Pabloba ase ɓoosii kĩra, ¿iɗibea kãare ase kʉ̃ria panuu chi dawaraurãba?

4 Pabloba naka asii: “Machi aiɗa kʉ̃ria panuu kĩrajʉʉ panaɗamera”. Ichia jãu jaramaa ɓoosiiɗe jarasii ichiɗebena mauɗe ichi amikorãɗe siɗa, ¿mau saka kuitaa panua? Ara jãu kartaɗe jarasii omeerãɗebena. Ichia ɓʉɗa basia: “Silvanoba, Timoteoba mauɗe mʉa biɗa machimaa Dachi Akõre Warr Jesucristo ʉ̃rʉbena jaradea panasiɗau” (2 Cor. 1:19, Biblia Chamí, WPS.). Pabloba jaraɗa ichi ome traja panuuɗe, mau jarasiiɗe ichi amikorã chi ome kaita nuree ãbua jaraɗaa, Apolos, Áquila, Prisca, Timoteo maebʉrã Tito (Rom. 16:3, 21; 1 Cor. 3:6-9; 2 Cor. 8:23). Ichia jarasiiɗe “machi aiɗa kʉ̃ria panuu kĩrajʉʉ panaɗamera” jaraɗa baɗa chi ãbarã Corintoɗebenamaa, ichi mauɗe ichi amikorã baara joma ase kʉ̃ria ɓoosii junebenarã congregacionɗebena kĩrajʉʉbiɗayua. Ara jãka aseɗa kʉ̃ria panua chi dawaraurã iɗibeabena: joma aseɗa kʉ̃ria panua Jeowa baita trajabiɗayua “kĩrajʉʉ ãrĩã” (Sal. 100:2; Filip. 1:25).

5. ¿Iɗi kãare kawaɗaiba mauɗe kãareɗe kʉ̃risiabaraaɗai?

5 Ara nauɗe wiɗisiɗau ãbarã cha nau iujãaɗebena jomaurãmaa: “¿Kãare jarapeɗa ase ɓoosaa dawarauba bichi aude kĩrajʉʉbi baita?”. Kawabudaumisa joma chi ãchia jarapeɗaaɗa baɗa, kʉ̃risiaɗaika kãare jaraɗai basii dachirãba mauɗe kʉ̃risiaɗaika kãare aseɗayu congregacionɗe joma kĩrajʉʉ duanaɗayua. a

“SALUDOS DEABA DAI KɄ̃RIA NIƊAU PERSIDAMAA”

6, 7. (1) ¿Dawaraurãba saka biʼia aseɗai ɓua Jesús, Pablo mauɗe junebena Jeowa baita traja nureerãba asesiɗau kĩra? (2) ¿Sakayua dachi ãbarã kĩrajʉʉ kopaneebadaa ãchimaa ãchi trʉ̃ɗeeba jarabudauɗe?

6 Ãbarã ãrĩã́turu kĩrajʉʉ ãrĩã duanabadaa dawaraurãba ãrĩã ua nureeɗeeba. Dawaraurãba jãka asebadau, David, Elihú mauɗe Jesús omeeba nibasiɗau kĩra (2 Samuel 9:6; Job 33:1 mauɗe Lucas 19:5 leas). Cha naarã õbeauba jarasiɗaa waabenarã trʉ̃. Pablo biɗa acordapeɗa jarabachia chi ãbarã trʉ̃. Acaba ɓʉburuuɗe ichi karta jaraɗa baɗa chi ãbarã Romaɗebenamaa, saludos deebʉepeɗa nawekaurã chi ãbarãmaa maabae ãchi trʉ̃ jaraɗa baɗa. Ichia jarasia: “Saludos deaba dai kʉ̃ria niɗau Persidamaa” (Rom. 16:3-15).

7 Chi nuree dawaraurãba acordaɗakau chi trʉ̃ ãbarãɗe congregacionɗebenaɗe. Chi ãbarãba bereka acordabadau chi trʉ̃ ãbarãɗe, ãchia chi kʉ̃ria ãrĩã unubibadaa (Éx. 33:17). Chi dawaraurã ãrĩã chi kĩrajʉʉbadau acordabudauɗe chi trʉ̃ ãbarãɗe comentario jarabiɗayua reuniorãɗe (Juan 10:3 ome ochias).

“MAUBA DACHI MECHIU BAITA BIʼIA WAU ƁUU”

8. Jeowa Jesús omeeba asesiɗau kĩra, ¿saka Pabloba ase ɓoosaa?

8 Maucha beɗea mipitaa beɗeayu baita ãbarãmaa ãchi ãrĩã sentibiɗayua. Jãu unusiɗaa chi karta Corintoɗebenarãɗe, ichia ɓʉsia: “Machi kakua mʉ kĩrajʉʉ ɓuu” (2 Cor. 7:4, Biblia Chamí, WPS.). Cha nau beɗea mipitaa ãrĩã ɓuuba biʼia sentibiasia chi ãbarã Corintioɗebenamaa mauɗe Pablo biɗa jãka jaraɗa basia waabenarã congregacionɗebenamaa (Rom. 1:8; Filip. 1:3-5; 1 Tes. 1:8). Chi karta ɓʉsiiɗe chi ãbarã Romaɗebenarãmaa naka asii Pérsida ʉ̃rʉbena: “Mauba Dachi Mechiu baita biʼia wau ɓuu” (Rom. 16:12, Biblia Chamí, WPS.). Nau nawekau ãrĩã́turu kĩrajʉʉ ɓeesia. Pabloba mipitaa ãrĩã beɗeasia ãbarãmaa, ara jari Jesús chi Akõre omeeba jarapeɗaaɗa kĩra (Marcos 1:9-11 mauɗe Juan 1:47 leas; Ap. 2:2, 13, 19).

9. ¿Sakayua dachi congregacionɗe kĩrajʉʉ duanaɗaiba biʼia dachi chiya beɗea panuuɗe?

9 Iɗibea biɗa chi dawaraurãba kʉ̃ria ãrĩã́turu beɗeabadaa ãbarã kĩrajʉʉ ãrĩãbiyua (Prov. 3:27; 15:23). Jãka beɗeabudauɗe, chi dawaraurãba biʼia ochiabadaa chi ãbarã congregacionɗebenarã ase duanuu. Chi ãbarãba jãkaburu nesita panua. Nawekau aɓa 55 años nii naka asii: “Chi trajoɗe jãka mipitaa beɗeaɗakau, chi ɓee parteɗe jãka biʼia ãrĩã beɗeaɗakau, ãchi kakawaaburu nuree. Jãuɗeeba mʉ kĩrajʉʉ ãrĩã nii chi dawarau niiba mʉ biʼia traja ɓuu aburuuɗe. ¡Jãuba mʉ chaareabipeɗa biʼia ãrĩã nibabibaria! Mʉ kʉ̃risiamaa Akõre ʉtʉ ɓuuba mʉ kʉ̃ria nii”. Dawarau aɓa niiba akõre niimaa mipitaa ãrĩã jarasii. Ichia wẽra wãʼãe niiba chi warrarã ochia niiɗeeba. ¿Ichi saka koɓeesaa? Mau akõreba naka jara ɓuu: “Chi ichia mʉʉmaa jaraɗa baɗaba mʉ kĩrajʉʉbisia”. Beɗea mipitaa ãbarãmaa jaraburuuba kĩrajʉʉ ãrĩãbibaria. Jãkaburu ãchi chaareabibaria naa tʉaɗai baita, mʉ poyaawẽe ayuwẽa (Is. 40:31).

CUIDAƊAYUA DACHI AKÕRE OEJARÃ

10, 11. (1) ¿Saka chi dawaraurãba Nehemías kĩra aseɗai ɓua? (2) ¿Dawaraurãba saka aiɗaɗai ɓua ãbarãmaa ochiaɗe wãaruuɗe ãchi fe chaareabiɗayua?

10 ¿Saka chi dawaraurãba kuitaa ochiaɗaiba chi ãbarã kĩrajʉʉbiɗayua? Nomaa ɓeemaa wãɗayua chaareabiɗayua (Hechos 20:28 leas). Jãka asebudaubʉrã, chi dawaraurã nabẽraeɗebenaɗe kĩraka nurea. Ochiábaɗa saka asesii chi dawarau Nehemiasba, ichia kuitaasii chi fe ãbarãɗe eɗaa wã kãriɗau. Bibliaba jara ɓuu ichi ʉtaa bari noɓeepeɗa, beɗea koɓeaɗa baɗa chaareabikuayua (Neh. 4:14). Dawaraurã iɗibeabenarã ara maka ase duanua: ʉtaa bari noɓeebadau, jaraibʉrã, ãchidu naa bara ɓua chi ãbarã fe chaareabiɗayua. Jãuɗéburu ãchi deemaa ochiaɗe wã kopanua, poyaai ɓuubʉrã, ãchi “karr chaarea nureaɗai” baita (Rom. 1:11). ¿Kãare aseɗai chi dawaraurã ãbarã chaareabii baita ochiaɗe wãbudauɗe?

11 Chi dawaraurãba ãbarã ochiaɗe wãɗai naeɗe, kʉ̃risiaɗayu chi ãba ãchi beɗeabudau ome. Kʉ̃risiaɗai ɓua nauɗe: “¿Kãare problema bara ɓua chi ãba? ¿Kãareɗebena jaraɗai ɓua biʼia sentibiɗayua? ¿Kãare texto Bibliaɗebenaba aiɗaɗai ɓua? ¿Sãu ẽbẽra Bibliaɗebenaba aiɗai ɓua?”. Naka kʉ̃risiaburuubʉrã beɗeai naeɗe chi ãba ome, chi beɗeaburuu biʼia ãrĩã ɓooyua. Chi dawaraurãba chi ãba ochiaɗe wãbudauɗe, chi ãba ida beɗeabibadaa maabae kauwa ũribadaa (Sant. 1:19). Nawekau aɓa niiba naka jaraɗa: “¡Dawara niiba kauwa ũriburuuɗe dachi kĩrajʉʉ ãrĩã sentibaria!” (Luc. 8:18).

Dawaraurãba ãbarã ochiaɗe wãi naeɗe, biʼia kʉ̃risiabudau ãchi fe chaareabiayua.

12. ¿Kairãmaa biʼia beɗeaɗaiba mauɗe sakayua?

12 ¿Kaiba nesita ɓubaama chi dawaraurã ochiaɗe wãi baita? Pabloba dawaraurãmaa naka jarasia: “Dachi akõreɗe ijãabadaurã joma  [cuida] panásturu”. Jomaurã chi congregacionɗebenarãba nesita panuu beɗeaɗayua kĩrajʉʉbiɗai baita, bariara publicadorna, precursorna, aribia babudau jaradeɗeka nureerã. ¿Sakãera chaa naarã ãbarã jipa nureapeɗa chaarea nureerãba dawaraurãba ãchi aiɗai baita nesita panuu? Ãchirã siɗa nomaa duanaɗai ɓuu problema bara panuubʉrã. Ɓesɗe rey Davidba nesita ɓoosii amiko niiba ichi aiɗaɗai baita. Iɗibea biɗa jãka nesita panuuɗeeba ãba jipa nii biɗa nesitabarii aɓauba ichi kĩrajʉʉbii baita.

“ABISAI [...] ICHI AIƊAƊE NEESIA”

13. (1) Isbí-benob chĩoɗe neesiiɗe ara makaeɗe, ¿David saka sentisaa? (2) ¿Sakayua Abisai ara jãuɗe aiɗaɗe neesaa David?

13 David ichi jʉrʉpeɗaaɗakare rey babiɗayua Israelɗebena, chĩosia Goliat ome, ichi refaimɗebenarã basia, ãchi mechibena deseroa nureerã. Maka ɓumina David chaarea nibasia mauɗeeba beaɗa (1 Sam. 17:4, 48-51; 1 Crón. 20:5, 8). Maaɗakare, ãrĩã baburuuɗe filisteorã ome chĩoɗa basii, maabae David maucha unusia, refaimna ome, ichi siɗa mechibena niiɗeeba. Isbí-benob trʉ̃asia (2 Sam. 21:16; chi dore ɓʉ kuɓuu). Maka ɓumina cha nii ẽbẽra choromaba David beai basia. ¿Sakãera naka pasaɗaba? David ichi chaarea ɓoosia, maka ɓumina, poyaawẽa kãribaɗe wãsia. Bibliaba jara ɓuu, ichi poyaawẽebai koɓeeɗa, Isbí-benobba David poyaawẽ unuɗakare, maabeaburu, ichi beata kʉ̃ria basia. Ichi nau ẽbẽra choromaba beataburuu unusiiɗe ara mauɗe, “Abisai, Zeruyá warr, ichi aiɗaɗe neesia, maabae chi filisteo jeeɗa ɓaebipeɗa beatasia” (2 Sam. 21:15-17). ¡Beakausii! David kĩrajʉʉ ãrĩã koɓoosia Abisai ome, ara ichi baara ãbua koɓoosii, maabae aiɗasiiɗeeba, bera beakausiɗauɗe. ¿Kãare kawaɗai ɓua nauɗebena?

14. (1) ¿Problema mechibena Goliat kĩra neeruuɗe saka dachia biʼia choroaɗayua? (2) ¿Saka dawaraurãba aiɗaburuuba waya dachi choroabiɗapeɗa kĩraj?? nibayua? Ejemploɗeeba jaras.

14 Satanás mauɗe ichi baara nureerãba, dachi idaarabikau jaradeai baita. Mauɗe dachi Jeowaɗebenarã bẽrã, ara jãka jara nureaɗayu joma nau iujãaɗe. Ɓesɗe ɓoobaria problema choroma Goliat kĩraka, Jeowaɗe ijãa nureerã bẽrã, choroabadau. Ɓesɗe dachi ãrĩã cansapeɗa poyaabai koɓeebaria problema ãrĩã bara ɓuuba. Dachi jãka kuɓuumare, ãrĩã surebari koɓeebaria, dachi jãkaburuumare, dachia asei baɗa, poyaa asewẽa, naeɗe dachia aguanta nibaɗa, jãabera poyaa aguantaabai ɓua. Jãka kuɓuuɗe chi dawarauba aiɗaburuuba dachi kĩrajʉʉ waya sentibipeɗa choroabii ɓua. Precursora 65 años niiba jara ɓuu: “Ara nauɗe mʉ biʼia sentiibasii jaradeaɗe wãburuu cansa koɓeeɗa. Chi dawarau aɓa niiba kawapeɗa mʉʉmaa wiɗisii kãare pasa ɓuu. Biʼia beɗeasiɗau chi Bibliaba nebʉrʉ ɓuuɗebena. Mauɗe ichia jãka jarasiiba mʉ biʼia wãɗa basia. ¡Mʉa ara kiruma ai ichia kawapeɗa jãka aiɗasiiba mʉ biʼia sentisii!”. Jãuɗeeba biʼia ɓua dawarau kaita ɓooyu dachi kakua preokupa nureeɗeeba, Abisaiba aseɗa kĩraka dachi karebaɗa kʉ̃ria panua.

“MAU MAARÃ KUITAAƊAMERA MɄɄBA MACHI BIAWÃRA KɄ̃RIA ƁUU”

15, 16. (1) ¿Sakayua ãbarãba ãrĩã kʉ̃riasiɗau Pablo? (2) ¿Sakayua dachia dawaraurã ãrĩã kʉ̃ria panaa?

15 Chi ãbarã cuidayu congregacionɗebena jãu trajo ãrĩã ɓua. Ɓesɗe, ɓoobaria chi dawaraurã kãiɗawẽe joma ẽsebuɗe, ʉtaa wiɗii duanuuba ãba chekerã kakua aiɗaɗai baita Jeowa kaita duanaɗayua (2 Cor. 11:27, 28). Ãchi trajo ãchi corazonɗeeba aseɗapeɗa biʼia ãrĩã asebudauba kĩrajʉʉ ãrĩã duanabadaa. Jãka asebadaa Pablo kĩra, ichia ɓʉɗa baɗa ãbarã Corintoɗebenarã kakua: “Ara mʉ mauɗe joma mʉʉba uru ɓuu kĩrajʉʉ deai machi aiɗai baita” (2 Cor. 12:15, Biblia Chamí, WPS.). Ichia ãbarã ãrĩã kʉ̃ria ini baɗa bẽrã ãrĩã aiɗasii, chaareabiɗayua (2 Corintios 2:4 leas; Filip. 2:17; 1 Tes. 2:8). ¡Jãuɗéburu chi ãbarãba Pablo kʉ̃ria ãrĩã inibachiɗaa! (Hech. 20:31-38).

16 Iɗibea Dachi Akõre baita traja nuree, chi dawaraurã kʉ̃ria ãrĩã nurea, mauɗe ʉtaa wiɗibudauɗe ara kiruma abadaa ãchi kakua. Cha naarã mukĩrarãba dachi aiɗa nureeɗeeba kĩrajʉʉ ãrĩã sentibadaa mauɗe ãchia dachi ochia neebudauba aude chaareabiabadaa. Mauɗeeba kĩrajʉʉ ãrĩã sentibadaa ãchia dachi ochiaɗapeɗa ãrĩã aiɗabadauba dachi aburri kuɓuuɗe problemarã kakua. Jãuɗeeba ãchia “aiɗa kʉ̃ria panuu kĩrajʉʉ panaɗamera”.

a Cha naarã ãbarãmaa biɗa nau wiɗipeɗaaɗaa: “¿Kãaredu aude busta nia chi dawaraurãɗe?”. Jomaurãba jarasiɗau: “Dai ũriɗaidu bustabadaa”. Mawãarebena Chi Kartaba jãuɗe beɗeaɗayua mau biʼia kiruuɗebena.