Ir al contenido

Saka corazonmaa neeyu chi deɗabenarã Jeowa kawa adua nureerãmaa

Saka corazonmaa neeyu chi deɗabenarã Jeowa kawa adua nureerãmaa

JESUSBA mukĩra ichi kaaɗe tʉa kʉ̃ria nibasiimaa naka jaraɗa baɗa: “Deeɗaa wãpeɗa bichi ẽbẽrarãmaa jarase Dachi Mechiuba bichi ome ne ãrea wauɗa. Maarãmaa nebʉrʉse saka ichiba bichi ãrea kĩra chuburiasii”. Jesús Gadara puuru kaita nibasii kaɓuu, mau sureste mar de Galileaɗe ɓuu. Jesusba jaraɗaba unubi ɓuu ichia kuitaa ɓuu joma dachi ẽbẽrarãba nesita duanuu: dachi deɗabenarãmaa jara kʉ̃ria panuu joma chi biʼia ɓuuɗebena (Mar. 5:19, Biblia Chamí, WPS.).

Iɗibea biɗa chi ẽbẽra ara jãu kĩra nurea, chi nuree junebena aude. Jãuɗeeba, chi nii traja koɓeeruubʉrã chi biawãrabena nii Dachi Akõre, Jeowa baita, ichia jara kʉ̃ria nii deɗabenarãmaa chi ichia ijãa kuɓuuɗebena. ¿Mau saka asei ɓua? ¿Saka neei ɓua chi corazonɗe chi deɗabenarãmaa junebena religión baraa nureerã maebʉrã Dachi Akõre ijãaɗakaurãmaa? Bibliaba biʼia jara ɓua saka aseɗayu.

“DAIBA UNUSIƊAU DACHI AKÕREBA DACHI KARIBABARII DEAI JARAƊA”

Yataɗe basii, Andrés máturu basia chi naeɗebena chi unusiɗaurã Jesusdu chi Mesías. ¿Maabae ichia kaimaa jaraɗaba ara mauɗe? “Naa ichi ãba Simón jʉrʉɗe wãsii. Unusiiɗe jarasii: —Daiba unusiɗau Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa. Maabae Andresba Simón Jesusmaa, adoesii”. Makaburu aiɗasii Jesús kaaɗe tʉayua (Juan 1:35-42, Biblia Chamí, WPS.).

Seis años baɗakare, Pedro —puuru Jope abadauɗe kuɓuuɗe⁠— norteɗaa wãyu invitasiɗau, Cesareaɗaa, oficial ejército deeɗaa chi trʉ̃ Cornelio. ¿Kairã unuɗaba aria neesiiɗe? Bibliaba jara ɓuu: “Cornelioba ichi deɗebenarã mauɗe ichi kõpaerorã biarã iusiiɗeeba ichi deɗe eseɗau panasiɗau [Pedro mauɗe ichi baare wãbudaurã]”. Makaburu, Cornelioba ichi deɗabena aiɗasii Pedro ũriɗayua, maabea ara ãchi du aɓa kʉ̃risiaɗayua mau biawãrabena ɓoosii (Hech. 10:22-33, Biblia Chamí, WPS.).

¿Kãare kawaɗai ɓua saka Andresba mauɗe Cornelioba ãchi deɗabenarã aiɗapeɗaaɗa?

Omeerãba berekasiɗau ãchi deɗabenaba kawaɗayua. Andresba berekaɗa baɗa ichi ãbaba unuyua Jesús, mauɗe Cornelioba chibʉrʉbiaɗa ichi deɗabena Pedro ũriɗai baita. Ãchi omeerãba jaraɗaabasii ãchi deɗabenarãmaa cristiano baɗai baita. ¿Kãare kawaɗaiba jãuɗebena? ¿Mauɗe saka nibaɗaiba jãarã kĩra? Beɗeaɗai ɓua dachi deɗabenarãmaa chi biʼia ɓuuɗebena, berekaɗai ɓua kawabiɗayua chi Bibliaba jara ɓuuɗebena, maabae unubiyu dachi ãbaɗebenarã. Maka ɓumina respetaɗayua ãchia kʉ̃risia panuuɗebena mauɗe jaraabayua machi jãka nureaɗayua, ãchi kachirua sentibiɗaamaaba. Kuitaa nibayua saka aiɗaɗayu, unuɗaika kãare pasaɗa: Jürgen mauɗe Petra baara, ãchi kimabaraa niɗau Alemaniaɗebena.

Petra Jeowaɗebenarã ome Biblia estudiapeɗa bautizaɗa baɗa. Ichi kima oficial ejercitoɗebena basii, naeɗera bustaabasii Petra aseɗa baɗa. Maka ɓumina maaɗakare kawasii chi Jeowaɗebenarãba ariɗeburu jarabadau Bibliaɗebena. Mauɗeeburu comprometeɗa baɗa Jeowa ome, maabae bautizaɗa basii, iɗibea ichi dawarau congregacionɗebena. ¿Ichia kãare jarabaraa dachi deɗabenarã corazonmaa neebiyua junebena religión bara nuree?

Jürgenba jara ɓuu: “Bichia ijãa niiɗebena junebenamaa obligaabayua ijãai baita mauɗe Bibliaɗebena ãrĩã beɗearã́ba. Maka aseeruubʉrã bichi jʉ̃kaabena wãɗayua. Bari ɓiɗĩi ɓiɗĩiaburu beɗeayua, bania aɓaaɓaa diɗi ɓuu kĩra. Mauɗe biʼia ɓua waabenarã ãbarã congregacionɗebena siɗa unubiyu, ara ichi edadɗe nuree maebʉrã ara ichia bustabaríturu busta nuree. Nauba aude kaita nibaɗe wãbii ɓua”.

“Bichia ijãa niiɗebena junebenamaa obligaabayua ijãai baita mauɗe Bibliaɗebena ãrĩã beɗearã́ba, maka aseeruubʉrã bichi jʉ̃kaabena wãɗayua” (Jürgen).

Chi apóstol Pedro mauɗe deɗabena Cornelioɗe ãchira ara Bibliaɗebena ũrisiɗaubara ijãapeɗaaɗa basia. Mauɗe, ẽbẽrarã naeɗeeɗabena ãrĩã demorapeɗaaɗa basia.

CHI JESÚS ÃBARÃ

Jesús nau iujãaɗe kawabia nibasiiɗe, ãrĩã ichi deɗabenarãba ijãapeɗaaɗa basia ichiɗe. Chi apostolna Santiago Juan baara ichi primorã kĩraka ɓoosii mauɗe chi ãchi nawe, Salomé, chi tía kĩraka ɓoosii. Mau aɓa chi wẽrarã kĩra ɓoosii “maarãba Jesús ne kaebea deabachiɗau aiɗaɗai baita” (Luc. 8:1-3, Biblia Chamí, WPS.).

Mauɗe chi nuree deɗabena Jesusɗeba naeɗe ijãaɗaabasii. Año baɗakare ichi bautizaɗa baɗa, ãrĩã ẽbẽrarã chibʉrʉsiɗau ichi ũriɗai baita. Bibliaba jara ɓuu: “Jesús ãbarãba mau kuitaasiɗauɗe ichi adoeɗai baita neesiɗau, ichi kĩranema ɓuu a jarasiɗauɗeeba”. Maaɗakare, chi ãbarã ichi ome beɗeapeɗaaɗakare ichi samaa wãi ɓuu, ara mauɗe ichia jipa panaubaɗaa. ¿Sakãera maka? “Ãchia biɗa ichiɗe ijãaɗawẽa panasiiɗeeba” (Mar. 3:21; Juan 7:5, Biblia Chamí, WPS.).

¿Kãare kawabudaa saka Jesusba trataɗaa ichi deɗabenarã? Ichi kĩruwẽebasii chi nureeba ichi kĩranema ɓuu asiɗauɗe. Ichi beaɗapeɗa mauɗe waya piradruɗakare, beɗeaɗa baɗa ichi deɗabenamaa, ichi ãba Santiagomaa unubiɗa bẽrã. Makaburu basii kaɓuu Santiago mauɗe ichi deɗabenarã biɗa ijãa panasii Jesusdu chi Mesías basii. Chi apostolerã mauɗe chi jipa nureerã siɗa chibʉrʉsiɗauɗe Jerusalén puuruɗe, ãchi siɗa jãma kopanasia, mauɗe adausiɗau chi Jauri Jeowaɗe. Maaɗakare, Santiago mauɗe Judasmaa, mau aɓa chi ãba basii Jesusɗe, ãchimaa trajo biʼia ãrĩã ɓuu deaɗa baɗa (Hech. 1:12-14; 2:1-4; 1 Cor. 15:7).

CHI NUREE ARA MAUƊE IJÃAƊAKAA

“Kĩrukaraawẽa nibayua, mauba ãrĩã aiɗaɗai ɓua” (Roswitha).

Iɗibae ara jari naeɗeeɗabena kĩra, chi nuree dachi deɗabenarã chi o dachi biubai ɓuuɗaa wãi baita ara mama kʉ̃risiaɗakaa. Roswitha, católica ãrĩã nibaɗaa chi kima Jeowa ɗebena Jaranũrẽ basiiɗe, 1978ɗe. Ichia biawãra kuitaa koɓoosii chi ijãa ɓuuɗe, bustaabasii chi kima aseɗa baɗa. Maka ɓumina ɓiɗĩi ɓiɗĩia cambia wãsii. Kawasii chi Jeowaɗebenarãba ariɗe jarabadau ɓuu, mauɗe 2003ɗe bautizaɗa baɗa. ¿Sakãera cambiasaa? Chi kima ichi ome biʼia ãrĩã nibaɗe wãsiiɗeeba: chi wẽraba ichi kachirua aseburuuɗe ichi kĩruka basii, ichia aiɗasii ɓiɗĩi ɓiɗĩia ichi kʉ̃risia cambiayua. ¿Kãare jarabaraa Roswithaba? “Kĩrukaraawẽa nibayua, mauba ãrĩã aiɗaɗai ɓua”.

Monika bautizaɗa baɗa 1974ɗe, maaɗakare chi warrarã ome niɗau Jeowaɗebenarã ba wãsiɗau diez años baɗakare. Chi kima, Hans, akawa jaraabaɗaa ichi religionɗebena, maaɗakareburu bautizaɗa baɗa 2006ɗe. Ãchia, ¿kãare jarabadaa? “Ɓuirã́ba Jeowa, bariara aɓabenaba nau kachirua ɓuu asébaɗa aaduu siɗa ijãarã́ba”. Hans deɗabenaba kʉ̃ria ãrĩã jarakuabachia, jãuba ichi ãrĩã aiɗasia. Ãchia akawa kʉ̃risiaɗaabasii ichi akawa Jeowaɗebena baabayu.

CHI BIBLIA BANIA KĨRA ƁUU MAUBA OBISIABIIMAABA

Ɓes aɓa, Jesusba jaraɗa chi Bibliaɗe eɗa kuɓuu bania kĩra ɓuu. Jãuba dachi chokae nibabi ɓuu biuɗawẽa (Juan 4:13, 14). Dachia biɗa kʉ̃ria panuu dachi deɗabenarãba kawaɗayua ara jari ban chi bia ãrĩã ɓuu dooruu kĩraka. Maka ɓumina kʉ̃riaɗawẽa ãrĩã kawabiɗayu ãchi kachirua kʉ̃risiabiɗaamaaba, dachia biʼia kʉ̃risiaɗai baraa saka jaraɗayu chi dachia ijãa nuree ʉ̃rʉbena. Chi Bibliaba jara ɓuu “ẽbẽra bia niiba kauwa kʉ̃risiabarii beɗeai naeɗe” mauɗe “chi corazón kʉ̃risia choroma ɓuuba biʼia kʉ̃risiabibarii, mauɗe mauba ijãabi ɓuu ichia jaraburuu”. ¿Saka adauɗai ɓua chi Bibliaba consejo dea ɓuuɗebena? (Prov. 15:28; 16:23).

Chi wẽraba kʉ̃riabʉrã ichi kimamaa jarayu ichia ijãa niiɗebena, makarã “kauwa kʉ̃risiabarii beɗeai naeɗe”, sakaya beɗeayu mauɗe kãare jarayu. Chi wẽraba kawabiibai kimamaa mʉ́turu aude kuitaa nii aabayua. Chi wẽraba mukĩra biʼia iniibʉrã ichia ũri kʉ̃riayua, mauɗe ãchi deeɗa biʼia panaɗayua. Chi wẽra du aɓa nauɗe kʉ̃risiabaraai: “¿Sakaeɗe sĩu noɓoiba mʉ kima ichi ome beɗeai baita? ¿Kãareɗebena beɗeai baita bustai ɓubaaka? ¿Kãareɗebena bustabaraa leai baita? ¿Cienciaɗebena bustabarẽe, maebʉrã politicaɗebena maebʉrã deportes siɗa? ¿Saka asei ɓua ichia bustai baita chi Bibliaba jara ɓuu maka ɓumina kachirua sentibiimaaba ichi diwara kʉ̃risia niiɗeeba?”.

Dachia bari chi Bibliaɗebena jaraabayu dachi deɗabenarãmaa, bari ɓiɗĩi ɓiɗĩia jaraaruu dachia ijãa niiɗebena deabaraaɗai ejemplo biʼia ɓuu. Dachia aseburuu chi Bibliaɗe eɗa kuɓuu ara jãka aseɗayu dachi siɗa.

DACHI BIʼIA KÃRIBAƊAI

Jürgen etea ichi ʉ̃rʉbena beɗeasiɗau, ichia naka jara ɓuu: “Ara chi Bibliaba jara ɓuuka ase nibaba bichi deɗe. Makaburu bichi deɗabenarã Jeowa kereaɗakau nureerãba kawabudaa chi biawãra ɓuuɗebena bichimaa jaraɗawẽmina”. Hans, chi wẽra naa bautiza ɓooɗa, treinta años baɗakare chi mukĩra kaaɗe bautizasia, ichia ara jãka jara ɓuu: “Dachi biʼiaburu kãribaɗai. Makaburu unubiɗai ɓuu dachi deɗabenarã Jeowaɗebena beɗeakaumaa chi Biblia dachirã baita biʼia ãrĩã ɓua”. Dachi deɗabenarãba ochiaɗayua dachia Jeowaɗe kerea nuree bẽe, dachi diwara nurea, biʼia asebadauɗeeburu mauɗe miadaa asebadauɗeebarawẽe.

Dachi biʼiaburu kãribaɗai. Makaburu unubiɗai ɓuu dachi deɗabenarã Jeowa ɗebena beɗeakaumaa chi Biblia dachirã baita biʼia ãrĩã ɓua” (Hans).

Chi apóstol Pedroba naka jaraɗa baɗa chi wẽrarã cristiana nureerã ãchi kima Jeowaɗe kereaɗakau nureerãmaa: “Ara mau dauchia, wẽrarã, machi kimarã beɗea ijã́sturu, makaburu chi ɓeerãɗebena chi beɗea ũrikaubʉrã, beɗeaɗawẽeɗe ãchia ijãaɗai ɓuu chi wẽrarã ase kopanuuɗeeba, chi mukĩrarãba ãchia biʼia ase kopanuu unu panuuɗeeba mauɗe ãrĩã respeto unubi panuuba. Ãchi kakuaɗe ne joma jʉ̃ɗawẽa chi buɗa siɗa ãrĩã kapipia meraa iruɗawẽa nureaɗai, mauɗe alaja paru siɗa ãrĩã iɗibadau jʉ̃ɗaabai, bari chi ichi corazonɗe mipitaa iru kiɗíturu ichi joma jipa inibayu mauɗe kĩrukaraayuwẽeɗeeba, jãdu aude vale ɓua Dachi Akõre baita” (1 Ped. 3:1-4).

Pedroba jaraɗa baɗa chi wẽra cristiana niiba ãchi kimamaa ijãabiɗai ɓuu ichi biʼia aseburuuba. Cha ɓuu biʼia Jeowaba ɓʉbiɗa baɗa kʉ̃risiaɗe ira kuɓuuɗe, nawekau chi trʉ̃ Christa, ichia ãrĩã berekabarii ichi kima corazonmaa neeyua, ichi bautizaɗaɗeeɗebena, 1972ɗe. Ichia Jeowa ɗebena Jaranũrẽrã ome estudiabarimina, abiɗa kʉ̃risiawẽe Jeowa baita trajayua. Reunión congregacionɗebena wãbarii mauɗe ãbarã ome biʼia meraabarii, ãchia respeta panuu chi ichia asei kʉ̃risia kuɓuuɗebena. ¿Saka Christaba bereka ɓua ichi corazonmaa neeyua?

Ichia naka panau ɓuu: “Mʉa apii kʉ̃risiabaria Jeowaba chi o mʉʉmaa unubi kuɓuuɗe kãribai baita. Ara mau dauchia, mʉa mʉ kimamaa ijãabi kʉ̃ria ɓuu mʉ biʼia aseburuuba, ‘ichimaa beɗeawẽminaʼ. Ichia mʉʉmaa naka aseɗa aburuuɗe Bibliaba mau aserã́baɗe awẽebʉrã, mʉa ichi kĩrajʉʉbii baita mau asebaria. Mauɗe, mʉa ãrĩã respeta nia ichia asei baita kʉ̃risia kuɓuu mauɗe joma Jeowa juaɗeburu ɓuibaria”.

Christa pasa kuɓuuba dachimaa kawabi ɓua dachia biʼia kʉ̃risiabaraaɗai. Ichi ãrĩã Jeowa baita trajabarii, jari reunionɗaa wãpeɗa, waabenarãmaa jaradeɗekaɗe wãbarimina, ichi kimaɗe biɗa ãrĩã kʉ̃risiabaria. Ichia kuitaa kuɓuu ichi derecho baraa nibabarii ichi kʉ̃riapeɗa mauɗe tiempo sacayu ichi ome nibai baita. Jomaurãba kauwa biʼia kʉ̃risiabaraaɗai mauɗe biʼia nibaɗayua dachi deɗabenarã Jeowa ɗebena Jaranũrẽrãwãe. Bibliaba jara kuɓua, “ewari ɓua joma baita”. Mauɗeeba meraaɗai ɓuu dachi deɗabenarã Jeowa ɗebena Jaranũrẽrãwãe ome, dachi kima ome aude. Ãchi ome meraabudauba ãrĩã beɗeaɗai ɓuu, makaburu ãchi dastu sentiɗaabai ɓuu, ãchi ɓuikasii kʉ̃risiaɗaabayua makawẽebʉrã ãchi celosowẽa nibaɗai (Ecl. 3:1).

KɄ̃RISIAYUA BICHI DEƊABENARÃ ARA BICHI KĨRAKA JEOWAƊEBENA JARA NIBABARII BAYUA

Holger deɗabenarã naa bautizapeɗaaɗa, veinte años baɗakare, chi akõre kaaɗe bautizasia. Holgerba naka jara ɓuu: “Ãrĩã importante ɓuu dachi deɗabenarãmaa kuitaabiɗayu ãchi kʉ̃ria panuu mauɗe ichi ʉ̃rʉbena ʉtaa wiɗi panua”. Mauɗe Christaba naka a ɓuu: “Mʉa apii kʉ̃risiabaria mʉ kima maaɗakare ichia biɗa kerea nibayua chi biawãra kuɓuuɗebena maabea Jeowa jʉ̃kaa nibayu”. Dachia makaburu kʉ̃risia panaɗai dachi deɗabenarã ãchi siɗa Jeowa ɗebena Jaranũrẽ baɗai ɓuu. Ara maka berekaɗayua.

Dachi deɗabenarã ome biʼia kĩrajatua nibaɗai, berekaɗai ãchimaa biɗa kawabiɗai baita chi biawãra ɓuuɗebena mauɗe ãchi corazonmaa neeɗayua Bibliaɗebena jara kuɓuuba. Mauɗeeburu, “kĩrukaraaɗayuwẽe panauɗayua mauɗe respeto iɗaa” (1 Ped. 3:15).