Pe e Iai Sou Agaga e Lē Mafai Ona Oti?

PE E iai se olaga i tala atu o le oti? Ua faitau meleniuma e lē o mautonu pea le fanau a tagata i lena fesili. I le gasologa mai o taimi, ua fefulisaʻia ai e tagata i sosaiete uma lenei mataupu ma latou aumaia ai ni talitonuga eseese.

I le lalolagi atoa, e aofia ai le itulagi o le Pasefika i le atu Polenisia, Melanesia, ma Maikoronesia, e toʻatele tagata e talitonu e ola pea le “agaga” pe a maliu le tagata. Pe e iai moni ea se mea i totonu o le tagata e alu ese mai le tino pe a maliu ma faaauau pea ona ola? O le ā le agaga o loo i totonu o le tagata ola? O le ā e tupu i le agaga pe a tatou feoti? Ua aumaia e le Afioga faagaeeina a le Atua, le Tusi Paia, ia tali saʻo ma le faamalieloto i nei fesili.

O le ā le Agaga?

I le Tusi Paia, o le uiga faavae o upu o loo faaliliuina i le “agaga,” o le “mānava.” Peitaʻi, e tele mea e aofia ai na i lo le na ona mānava. O se faaaʻoaʻoga, na taʻua e le tusitala o le Tusi Paia o Iakopo e faapea: “O le tino ua oti ia pe a teʻa le agaga.” (Iakopo 2:26) O lona uiga la, o le agaga lea e faagaoioia ai le tino.

O lenei malosi e faagaoioi ai e lē mafai ona uiga atu i na o le mānava lava, po o le ʻea, lea e alu atu i māmā. Aiseā ua lē mafai ai? Auā pe a tō le mānava, e iai pea le ola i sela o le tino mo sina taimi puupuu—“mo ni nai minute,” e tusa ai ma le World Book Encyclopedia. O le māfuaaga lena e mafai ai ona manuia i nisi taimi taumafaiga ina ia toe faamānava se tasi, ma e mafai foʻi ona faia se taotoga e avatu ai se totoga mai le tasi tagata i le isi. Peitaʻi, o le taimi lava e tineia ai le malosi o le ola i sela o le tino, o le a lē taulau ai so o se taumafaiga e toe faaola mai ai. E te fiu e toe mānava i ai e lē toe ola e oo lava i se sela se tasi. O le agaga la,  o le malosi o le ola lea e lē vaaia—le malosi e manaʻomia ina ia ola ai—lea e faaauau ai ona ola sela. E faatumauina lenei malosi o le ola e ala i le mānava.—Iopu 34:14, 15.

Pe na o tagata e gaoioi ai lena agaga? Ua fesoasoani mai le Tusi Paia ina ia tatou maua se tali saʻo i lenei mataupu. Na tusia e le tupu atamai o Solomona e faapea: “O ai se na te iloa le agaga o le tagata e alu ae i lugā? po o le agaga o le manu e alu ifo i lalo i le eleele?” (Failauga 3:21) O loo taʻua iinei manu atoa ai ma tagata e faapea e iai so latou agaga. E faapefea ona moni lena mea?

O le agaga, po o le malosi o le ola, e mafai ona faatusaina i le malosi faaeletise lea e fegasoloaʻi i se masini po o se meafaigaluega e alu i le uila. O le eletise lea e lē vaaia e mata, e ono faaaogā e faagaoioi ai ni mea se tele, e faalagolago i le ituaiga o meafaigaluega o loo fafaga atu i ai le eletise. O se faaaʻoaʻoga, e mafai ona faaaasa ai se ogaumu, e mafai ai e se komepiuta ona faia faamaumauga o faamatalaga ma le faavasegaina o numera, ma e mafai ai e se televise ona maua mai ai ni ata ma leo. Peitaʻi, e lē mafai e le malosi faaeletise ona faatinoina mea ua faia e nei meafaigaluega lea o loo faaolaolaina e le eletise. E tumau pea ona avea ua na o se malosiaga. E faapena foʻi la, ona lē mafai e le malosi o le ola ona faatino so o se gaoioiga ia o loo faia e tagata po o manu lea o loo faaolaolaina e le malosi o le ola. E leai ni uiga totino, po o se tomai faalemafaufau o le malosi o le ola po o le agaga. E tutusa tagata ma manu e “tasi uma lava lo latou agaga.” (Failauga 3:19, NW ) O lea la, pe a oti se tagata, e lē faaauau ai pea ona iai lona agaga i se isi nofoaga e avea o se foafoaga agaga.

O le ā la le tulaga o ē ua maliliu? O le ā e tupu i le agaga pe a maliu se tagata?

 “E te Toe Foi Atu Lava i le Efuefu”

Ina ua lē usiusitai ma le loto i ai le uluaʻi tagata o Atamu i le poloaʻiga a le Atua, na fetalai atu Ieova iā te ia: “E te ʻai foi au mea e ʻai ma le afu o ou mata, seia e toe foi atu i le eleele; auā na faiina aʻi lava oe; auā o le efuefu oe, e te toe foi atu lava i le efuefu.” (Kenese 3:19) O fea sa iai Atamu a o leʻi foafoaina o ia e Ieova mai le efuefu? O le mea moni lava, sa leai se Atamu! O le taimi lea e leʻi foafoaina o ia. Ina ua fetalai atu la Ieova le Atua iā Atamu o le a “toe foi atu i le eleele,” sa uiga lana fetalaiga faapea o le a oti Atamu. Sa lē faapea o le a siitia atu Atamu i le nofoaga o agaga. I lona oti la, o le a toe foʻi lava i le tulaga o le leai o se ola, ua lē toe iai o ia. O lona faasalaga o le oti—ua leai se ola—ae lē o le siitia atu i se isi nofoaga.—Roma 6:23.

Ae faapefea isi o ē ua maliliu? O loo manino ona faamatala mai le tulaga o ē ua maliliu i le Failauga 9:5, 10, tatou te faitau ai e faapea: “O e ua oti, latou te le iloa se mea; . . . E leai se galuega, po o se mafaufau, po o se iloa, po o se poto i le tuugamau.” O le oti la, o lona uiga ua lē o toe iai. Na tusi le faisalamo e faapea a maliu se tagata, “e alu ese lona agaga, e foi atu i le eleele na i ai o ia; e faaumatia i lea lava aso ona manatunatu.” —Salamo 146:4.

E manino mai, o ē ua maliliu ua lē o toe malamalama, ua lē o toe mafai ona faia se mea. E latou te lē o toe iloa se mea. E lē mafai ona latou vaai mai iā te oe, faalogo mai iā te oe, po o le talanoa mai foʻi iā te oe. E lē mafai ona latou fesoasoani mai po o le faia foʻi o se mea leaga iā te oe. E leai la se mea o le a e mataʻu ai fua i ē ua maliliu. Peitaʻi, e faapefea ona “alu ese” le agaga mai le tagata i le taimi o lona maliu?

E “Toe Foi Atu le Agaga i le Atua”

O loo taʻua i le Tusi Paia e faapea a maliu se tagata, e “toe foi atu le agaga i le Atua o le na foaiina mai ai.” (Failauga 12:7) Po o le uiga ea o lenei mea e alu se malaga a le agaga e ui atu i le vateatea agaʻi i le mea o afio ai le Atua? E leai! O le auala o loo faaaogāina ai e le Tusi Paia le upu “toe foi” e lē manaʻomia ai se gaoioiga moni mai i se tasi nofoaga agaʻi i se isi nofoaga. O se faataʻitaʻiga, na taʻu atu i tagata Isaraelu lē faamaoni: “[Toe] foi mai ia ia te au, ona ou [toe] foi atu ai lea ia te outou, ua fetalai mai ai  Ieova o ʻau.” (Malaki 3:7) O le “toe foi” la o Isaraelu i le Atua sa uiga atu i le liliuese mai i ala sesē ae toe utagia ala amiotonu o le Atua. Ae o le “toe foi” atu o Ieova iā Isaraelu sa uiga i lona toe liliu atu ma lona finagalo malie i ona tagata. I nei tulaga uma o le “toe foi” sa faatatau atu i se uiga faaalia, ae lē o se gaoioiga moni mai i se tasi nofoaga agaʻi i se isi nofoaga.

I se uiga faapena, pe a maliu se tasi, e lē o iai se fegasoloaʻiga moni mai le lalolagi agaʻi atu i le lagi pe a “toe foi” le agaga i le Atua. Ia manatua, o le agaga o le malosi o le ola. O le taimi lava e alu ese ai lena malosi mai se tagata, e na o le Atua e iai le mana e toe faafoʻi atu ai iā te ia. O lea la, e “toe foi atu le agaga i le Atua” i le uiga e faapea, o so o se faamoemoe o le ola i le lumanaʻi mo lena tagata e faalagolago atoatoa i le Atua.

Seʻi iloilo mo se faaaʻoaʻoga, le mea o fai mai ai le Tusi Paia e uiga i le maliu o Iesu. Sa taʻua e le tusitala evagelia o Luka e faapea: “Ona valaau ai lea o Iesu, ua leo tele, ua faapea atu, ‘⁠Loʻu Tamā e, ou te tuuina atu loʻu nei agaga i ou aao!’ Ua na fetalai ia upu, ona to ai lea o lana mānava.” (Luka 23:46) Ina ua alu ese le agaga o Iesu mai iā te ia, e lē faapea na malaga loa Iesu agaʻi i le lagi. Na faatoʻā toe faatūina mai Iesu i le aso lona tolu. E tusa e 40 isi aso na iai, ona faatoʻā afio aʻe ai lea o ia i le lagi. (Galuega 1:3, 9) Ae peitaʻi, i le taimi o lona maliu, na tuuina atu ai ma le mautinoa e Iesu lona agaga i aao o lona Tamā, i lona faatuatua atoatoa i le mana o Ieova e toe faaolaina ai o ia.

Ioe, e na o le Atua lava e mafai ona toe faaolaina le tagata. (Salamo 104:30) Maʻeu se faamoemoe matagofie ua faaavanoaina mai ona o lenei tulaga!

 O le Faamoemoe Mautinoa

Ua faapea mai le Tusi Paia: ‘E oo mai le aso e faalogo ai i le leo o Iesu o i latou uma ua i tuugamau, ma latou o mai ai.’ (Ioane 5:28, 29) Ioe, sa folafola mai e Iesu o le a toe tutū, po o le toe faafoʻisia mai i le ola, i latou uma lava o loo manatua e Ieova. Na i lo o faasilasilaga faanoanoa e faatatau i tagata ua maliliu, o le a iai lipoti olioli e taʻu atu ai tagata ua toe faafoʻisia mai i le ola. Maʻeu se fiafia o le a iai i le faafeiloaʻia o ē pele iā i tatou sa i tuugamau!

Pe e te fia silafia atili le auala e te mauaina ai aogā mai i lenei faamoemoe mai le Atua? Matou te valaauliaina oe e tusi atu i se tuatusi o loo i le pito i lalo mo se kopi o le polosiua Agaga o Ē ua Maliliu—Pe Mafai ona Latou Fesoasoani ia te Oe pe Faaleagaina ai Oe? Pe o Ola Moni i Latou?

Seʻi vaganā ua faaalia, o mau uma o le Tusi Paia e mai le Tusi Paia Samoa, Lomiga 1884.