Eaha to roto?

TUHAA 5

Te parau mau no nia i te peu manamana e te peu tahutahu

Te parau mau no nia i te peu manamana e te peu tahutahu

1. Na te aha e faaite ra mea rahi te tiaturi nei i te peu manamana e te peu tahutahu?

E FAAITE ra te buka African Traditional Religion, i Afirika, mea faufaa ore ia uiui e mana iho â anei to te mau tahuˈa. Te tiaturi nei hoi to Afirika atoa e mana iho â to teie mau tahuˈa. I rotopu te feia e tiaturi nei i te peu manamana e te peu tahutahu, te vai ra te feia o tei ore i ite i te taio, te feia tei haere i te haapiiraa teitei, te mau tia faaroo o te haapaoraa Mahometa, e oia atoa te feia e parau nei te tiaturi ra ratou ia Iesu.

2. Ia au i te tahi tiaturiraa a te taata, nohea mai te puai no te faatupu i te ohipa manamana?

2 Ia au i te tahi tiaturiraa i Afirika, e au ra e te vai râ te hoê puai taa ê ite-ore-hia e te mata taata no ǒ mai i te Atua, e e nehenehe te varua o te feia pohe e faaohipa i tera puai. Te tiaturihia ra e, ua ite atoa vetahi taata e nafea ia fanaˈo e ia faaohipa i te reira no te faatupu i te ohipa manamana o te paruru aore ra o te haamauiui i te taata.

3. No te aha vetahi e rave ai i te peu manamana e eaha ta te taata e manaˈo no nia i te reira?

3 E rave vetahi i te peu manamana no te haamauiui i te enemi. Te tiaturi ra ratou e mana to te tahuˈa no te tono i te iore pererau, te manu, te raˈo aore ra te tahi atu animara. Te manaˈo nei e rave rahi, no te peu manamana e ore ai vetahi e nehenehe e fanau i te tamarii, e na te reira atoa e faatupu i te mau aroraa, i te maˈi, e oia atoa te pohe.

4. Eaha ta e rave rahi taata e tiaturi ra no nia i te feia e rave ra i te peu hiˈohiˈo? Eaha ta te tahi mau taata o tei faarue i te peu hiˈohiˈo i parau?

4 Tei roto te peu hiˈohiˈo i te mau ohipa manamana e faatupuhia no te haamauiui ia vetahi ê. Te parauhia ra e e faarue te feia hiˈohiˈo i to ratou tino i te po no te haere e farerei i te tahi atu feia hiˈohiˈo, aore ra no te tuino mǎrû noa i te oraraa o to ratou enemi. Ua parau vetahi o tei faaea i te peu hiˈohiˈo, ia na reira ratou, e vai noa ïa to ratou tino i nia i te roˈi, e faatiaraa noa râ tera! Ua faahiti te tahi vea i Afirika i te mau parau a vetahi taata o tei faaea i te peu hiˈohiˈo, te rahiraa, e tamahine apî ïa. Teie ta te hoê i parau: “Ua haapohe au 150 taata ma te faatupu i te ati purumu.” Ta te tahi: “Ua haapohe au e pae tamarii ma te ote haapau roa i to ratou toto.” Area te tahi atu, ua na ô ïa: “Ua haapohe au e toru tamaroa no te mea ua faarue ratou ia ˈu!”

5. Eaha te tumu e rave atoa ˈi vetahi i te ohipa manamana e eaha ta ratou peu?

5 Te faatupu atoa nei vetahi i te ohipa manamana no te paruru i te hoê taata. E tapea rima aore ra e fifi rima to te feia e faatupu nei i teie mau ohipa manamana. E inu ratou i te raau aore ra e parai i te reira i nia i to ratou tino. Te tiaturi nei ratou te vai ra te tahi mau mea o te nehenehe e paruru i te taata e e tapuni ratou i te reira i roto i to ratou fare aore ra aua. Mea au roa na ratou te taoˈa manamana tei papaihia i te hoê irava no roto mai i te Bibilia aore ra te mau papai moˈa a te haapaoraa Mahometa.

Haapiiraa hape e ravea no te haavare

6. Eaha ta Satani e ta te mau demoni i rave i tahito ra, e eaha to tatou manaˈo i to ratou puai?

6 Parau mau, e enemi Satani e te mau demoni no te taata. E nehenehe ratou e faaturori i te feruriraa e e haafifi i te oraraa o te taata. I tahito ra, ua uruhia te mau taata e animara e te mau demoni. (Mataio 12:43-45) Eiaha tatou ia manaˈo e ere ratou i te mea puai, eiaha atoa râ tatou ia parau o ratou te mea puai roa ˈˈe.

7. Eaha ta Satani e hinaaro ia tiaturi tatou e eaha te tahi hiˈoraa o te faaite ra i ta Satani huru raveraa no te haavare i te taata?

7 Mea aravihi roa Satani no te haavare ia manaˈo te taata o ˈna te mea puai roa ˈˈe. E au ta Satani raveraa i ta te mau faehau o te tahi aroraa i te hoê tuhaa fenua i Afirika. Ua faaohipa ratou i te haruharuraa o te taˈi pupuhi e te tahi atu mauhaa tamaˈi no te haamǎtaˈu i te enemi ia manaˈohia e nuu rahi e te puai tera e haere mai ra. Te hinaaro ra te Diabolo ia tiaturi te taata o ˈna te mea puai roa ˈˈe. Ta ˈna fa, ia mǎtaˈu te taata e ia rave ratou i to ˈna hinaaro, eiaha râ to Iehova. E hiˈopoa anaˈe e toru parau haavare ta Satani e haaparare ra.

8. Eaha te tahi parau haavare a Satani?

8 Te tahi parau haavare a Satani, teie ïa: Ia tupu te hoê ati, na te tahi taata i faaohipa i te hoê puai taa ê no te faatupu i tera ati. Ei hiˈoraa, ia roohia te hoê tamarii i te maˈi malaria, noa ˈtu ua ite te mama na te naonao e faatupu i teie maˈi, e tiaturi atoa râ o ˈna ua haere te hoê taata e farerei i te tahuˈa no te tono mai i te naonao ia patia i ta ˈna tamarii!

Eita te feia hiˈohiˈo e nehenehe e faarue i to ratou tino

9. Ia au i te Bibilia, o Satani anei te tumu o te mau fifi atoa? A faataa.

9 Parau mau e mana to Satani no te faatupu i te fifi, mea hape râ ia manaˈo o ˈna te tumu o te mau ati atoa. Te na ô ra hoi te Bibilia: “Aore roa e taata i ite i ta ˈna e roohia mai . . . to te taata ïa fifiraa i te anotau ino ra, ia uˈana noa mai te pohe i nia ia ratou.” (Koheleta 9:12) A feruri na i roto i te hoê hororaa, mea horo vitiviti aˈe paha te tahi maona i te tahi atu, e ere râ paha o ˈna te upootia. Ua farerei paha oia i te tahi tupuraa manaˈo-ore-hia, peneiaˈe, ua topa, ua maˈihia aore ra ua etaeta roa te uaua avae. E nehenehe teie mau mea e tupu i nia i te mau huru taata atoa! E ere na Satani aore ra na te tahuˈa i faatupu i te reira!

10-11. (1) Eaha te faatiahia ra no te feia hiˈohiˈo? (2) Eaha te haapapu ra eita te feia hiˈohiˈo e nehenehe e faarue i to ratou tino, e te tiaturi ra anei oe i teie parau?

10 Teie te tahi atu parau haavare a Satani: E faarue te feia hiˈohiˈo i to ratou tino i te po no te haere e farerei i te tahi atu feia hiˈohiˈo aore ra no te tuino i te oraraa o te taata. A feruri na, mai te peu tera iho â, eaha ïa te mea o tei faarue i te tino?

I te tahi taime, e tupu te ati i te taime manaˈo-ore-hia

11 Mai ta tatou i hiˈopoa mai, aita te taata i hamanihia e te hoê varua i roto ia ˈna o te nehenehe e taa ê atu i to ˈna tino. Aita e varua i roto ia tatou o te nehenehe e faarue i te tino no te haere e rave i te hoê ohipa maitai aore ra ino. Mea hape ïa ia parau e nehenehe te feia hiˈohiˈo e faarue i to ratou tino i te po! Aita te feia hiˈohiˈo e rave mau ra i te mau mea ta ratou e faatia ra!

12. Eaha te ravea ta Satani e faaohipa nei no te faatiaturi i te taata ua rave iho â ratou i te hoê ohipa?

12 No te aha ïa teie feia e faatia ˈi i te mau parau mai tera? E nehenehe Satani e turai i te taata ia manaˈo ua rave iho â ratou i te hoê mea. Na roto i te moemoeâ, e faatiaturi Satani i teie feia hiˈohiˈo ua ite, ua faaroo e ua rave iho â ratou i te mau ohipa ta ratou e faatia ra. Te hinaaro ra oia ia atea ê te taata ia Iehova e ia manaˈo ratou mea hape ta te Bibilia e parau ra.

13. (1) Te vai ra anei te vahi maitai i roto i te mau ohipa manamana? (2) Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te peu manamana?

13 Teie te tahi atu parau haavare a Satani: Te vai ra te vahi maitai i roto i te mau ohipa manamana. Ia au râ i te Bibilia, noa ˈtu e ravehia te peu manamana no te paruru i te taata, mea ino te reira. A hiˈo na i te mau ture ta Iehova i horoa i te nunaa Iseraela no nia i te peu manamana e te feia atoa o te rave i te reira:

  • “Eiaha hoi outou e hiˈohiˈo, e te hiˈo i te ata.”—Levitiko 19:26.

  • “Te taata hiˈohiˈo, e pohe roa ïa.”—Levitiko 20:27.

  • “Eiaha roa te hoê i roto ia outou . . . eiaha hoi ei pifao, e te hiˈo ata, e tei imi i te tapao, e te hiˈohiˈo, e te hebere, e te feia imi i te varua ino.”—Deuteronomi 18:10-14.

14. No te aha Iehova i horoa ˈi i te ture no nia i te peu manamana?

14 Te faaite maitai ra teie mau ture aita te Atua e hinaaro ra ia rave to ˈna nunaa i te peu manamana. Ua horoa Iehova i teie mau ture no to ˈna here ia ratou, e eiaha ratou ia mǎtaˈu e ia tiaturi i te mau parau haavare. Aita Iehova i hinaaro ia haamauiui te mau demoni ia ratou.

15. Ia au i te Bibilia, na te aha e haapapu ra o Iehova te mea puai roa ˈˈe?

15 Aita te Bibilia e faaite pauroa ra i ta te mau demoni e nehenehe e rave e e ore e nehenehe e rave. Te mea papu râ, o Iehova te mea puai roa ˈˈe, e ere râ o Satani e te mau demoni! Na te aha e haapapu ra? Na Iehova i faaue ia hurihia mai Satani i raro i te fenua nei. (Apokalupo 12:9) A tapao atoa na, ua ani Satani te parau faatia no te tamata ia Ioba e ua faaroo atoa o ˈna i ta te Atua faaararaa ia ore e rave i te ora o Ioba.—Ioba 2:4-6.

16. E imi tatou i te parururaa ia vai?

16 Mea maitai aˈe ia imi i te parururaa ia Iehova ra. Te na ô ra hoi te Maseli 18:10: “Te iˈoa o Iehova ra, e pare etaeta ïa; te horo nei te parau-tia i reira e ua ora ihora.” Eita ïa te mau tavini o te Atua e rave i te taoˈa manamana aore ra i te raau no te paruru ia ratou i mua ia Satani e te mau demoni. Eita atoa ratou e mǎtaˈu i te mau parau a te mau tahuˈa, te tiaturi nei te mau tavini o te Atua i teie mau parau a te Bibilia: “Te hiˈo nei te mata o Iehova i to te ao atoa nei, ia horoa mai oia i te etaeta i te feia i tia te aau ia ˈna.”—Paraleipomeno 2, 16:9.

17. Eaha te haapapuraa e horoahia ra i roto i te Iakobo 4:7, eaha râ te titauhia ia tatou ia rave?

17 Te na ô ra te Iakobo 4:7: “No reira, a auraro i te Atua. A patoi râ i te Diabolo, e e horo ê oia ia outou.” Mai te peu e tavini oe i te Atua mau ra o Iehova e e auraro oe ia ˈna, mea papu e paruru o ˈna ia oe!