Eaha to roto?

“Tuaro atâta”: E tamata anei oe?

“Tuaro atâta”: E tamata anei oe?

Ia au i te Bibilia

“Tuaro atâta”: E tamata anei oe?

I TEIE MAHANA EITA TATOU E MATAITAI NOA, E HINAARO ROA RA TATOU E OUˈA E TE AMARARA NA NIA I TE MANUREVA, E POU NA NIA MAI I TE MOUA MA TE FAAOHIPA I TE TAURA, E FAAHEE NA NIA I TE TAHORA PAPE E TE VAA INITIA E E HOPU I TE VAHI MEA RAHI TE MAO.”—Ia au i te vea papai WILLOW GLEN RESIDENT.

TIA au i teie vea, mea au roa na te rahiraa i te ohipa tuaro e i te tahi taime ua tae roa i te faito e mea atâta roa no to ratou ora. I roto ihoa râ i te tuaro mai te ouˈaraa i roto i te aore, te paumaraa na nia i te toparaa pape paari, te parapente e te base jumping. * E i roto i te mau tuaro mai te snowboard, te VTT, te skateboard e te roller, e tamata te taata i te turai roa i to ratou otia i te hopea ma te imi i te mau vahi atâta. Mai ta te vea Times e haapapu ra, te uˈanaraa o teie mau tuaro, te faaiteraa ïa i te hiaairaa o e mirioni taata e “faaû i te pohe ma te faaohipa i te atâta, te riaria e te aravihi, eiaha noa no te mau maona tera ta ratou ohipa, no te feia atoa râ e ohipa faaanaanataeraa noa te tuaro no ratou.“

Tera râ, rahi noa atu â te taata e anaanatae i tera mau tuaro e rahi noa atoa ˈtu â te feia e roohia i te fifi, no te mau tuaro atoa e ere i te mea atâta roa. I 1997 i Marite, ua maraa i nia i te faito 33 i nia i te hanere te mau ati no te skateboard, 31 i nia te hanere no te snowboard e 20 i nia i te hanere no te paumaraa i nia i te mouˈa. I roto i te tahi atu mau tuaro, mea ino roa ˈtu, inaha te itehia ra ua maraa te numera o te feia e pohe nei. Ua ite hoi te rahiraa e mea atâta tera mau tuaro. Te na ô ra te hoê vahine o te rave ra i te ohipa tuaro atâta: “E hoi noa mai tera manaˈo, e pohe au.” Te parau atoa ra te hoê aito tuaro: “Mai te peu aita oe i pepe, aita ïa oe i turai roa ia oe iho i te hopea.”

Ia au i te mau tupuraa i faahitihia aˈenei, eaha te manaˈo o te hoê Kerisetiano no nia i tera mau tuaro? Nafea te Bibilia e tauturu ai ia tatou e rave anei aore ra eita i te tuaro atâta? E hio mai tatou te manaˈo o te Atua i nia i te ora, o te tauturu mai i te pahono i teie mau uiraa.

Te manaˈo o te Atua i nia i te ora

Te parau ra te Bibilia ‘tei ia Iehova ra te ora.’ (Salamo 36:9) Ia ˈna i poiete i te huitaata, ua horoa atoa mai oia i te mau mea atoa e hinaarohia ia oaoa tatou. (Salamo 139:14; Ohipa 14:16, 17; 17:24-28) Mea ohie roa ïa ia taa e te titau ra Iehova ia tatou ia haapao maitai i te ora ta ˈna i horoa mai. E ite-maitai-hia tera manaˈo i roto i te mau ture e faaueraa Bibilia i horoahia i te nunaa Iseraela.

Te titau ra te Ture a Mose i te taata tataitahi ia paruru i te ora o vetahi ê. Te hoê taata tei ore i haapao i tera ture, a pohe noa ˈtu ai te tahi atu, ua riro ïa o ˈna ei taata haamanii toto. Ei hiˈoraa, titauhia te fatu fare ia hamani i te tahi paruru no to ˈna tafare. Ia ore noa ˈtu o ˈna ia na reira e ia topa mai te hoê taata na nia mai i te tafare a pohe roa ˈtu ai, ua riro ïa te fatu fare ei taata haamanii toto. (Deuteronomi 22:8) Ia tui noa ˈtu te hoê puaatoro a pohe roa ˈtu ai te hoê taata, eita te fatu fare e faautuahia. Mai te peu râ ua faaarahia te fatu e puaatoro atâta ta ˈna e aita oia i tapea ia ˈna, e a tui atu ai i te hoê taata a pohe atu ai oia, ua riro ïa te fatu ei taata haamanii toto e e haapohe-atoa-hia o ˈna. (Exodo 21:28, 29) I te mea hoi mea faufaa te ora no Iehova, ua horoa oia i ta ˈna ture no te paruru i tera ô.

Ua taa maitai i te mau tavini taiva ore o te Atua tei roto atoa te mau faaotiraa fifi ta ratou e rave i te mau faaueraa Bibilia. I roto i te Bibilia, ua faaite Davida i to ˈna hinaaro e inu i te pape. I tera taime, tei raro aˈe Betelehema i te faatereraa a to Philiseti. Tomo atura na aito e toru a Davida i roto i te puhapa a to Philiseti, huti mai i te pape e afai atura na Davida. Ua aha o Davida? Aita oia i inu i tera pape, tera râ ua manii i raro i te repo e ua parau: “Eita roa ˈtu ta ˈu e nehenehe e inu i teie pape i mua i to ˈu Atua. Mai te mea ra ïa e te inu ra vau i te toto o teie mau tane o tei faaû i te pohe. Ua faaû hoi ratou i te pohe no te afai mai i tera pape.” (Paraleipomeno 1, 11:17-19) No Davida, e ere i te mea maitai ia faaû i te pohe no to ˈna noa hinaaro.

O ta Iesu atoa ïa i rave. Ua turai te Diabolo ia ˈna ia ouˈa, mai nia mai i te patu o te hiero no te ite e paruru anei te mau melahi ia ˈna ia ore ia pepe. Pahono atura Iesu: “Eiaha oe e aa ia Iehova to oe Atua.” (Mataio 4:5-7) Ua taa ia Davida raua Iesu mea ino i mua i te aro o te Atua ia rave i te mau faaotiraa e nehenehe e haafifi i to tatou ora.

Ma te feruri maitai i teie mau tupuraa, e ui anaˈe ia tatou: Teihea te otia i rotopu i te hoê tuaro au noa e te hoê tuaro atâta? Noa ˈtu e ere te tahi mau faaanaanataeraa i te mea atâta ia hiˈohia ˈtu, nafea tatou ia faaoti teihea te otia?

Mea faufaa anei ia turai i te hopea?

Na te feruri-maite-raa i nia i te tuaro ta tatou e hinaaro e rave, e tauturu ia tatou ia rave i te faaotiraa tano. E ui anaˈe ia tatou iho: Eaha mau na te faito o te ati i roto i teie tuaro? Ua ineine anei au, aore ra e mauhaa paruru anei ta ˈu, ia ore au ia pepe? Eaha te tupu ia topa vau, aore ra ua ino anaˈe te mauhaa paruru? E fifi haihai noa anei te nehenehe e tupu, aore ra e nehenehe au e pepe ino roa, aore ra e pohe roa?

E nehenehe te auhoaraa o te hoê Kerisetiano e o Iehova, e ino roa ia rave o ˈna i te faaotiraa tano ore i roto i te mau faaanaanataeraa, e tae roa i te oreraa e fanaˈo i te mau hopoia taa ê i roto i te amuiraa. (Timoteo 1, 3:2, 8-10; 4:12; Tito 2:6-8) Mea maramarama maitai, hou a faaô ai i roto i te tahi faaanaanataeraa, e tia i te mau Kerisetiano ia feruri maitai i te manaˈo o te Atua, no nia i te ô faufaa mau o te ora.

[Nota i raro i te api]

^ par. 4 E ouˈa te hoê taata e te amarara mai te fare tahua teitei, te pou, te ea turu e te mato. No te atâta o teie tuaro i opani-roa-hia ˈi te mau vahi mataitairaa tuiroo i Marite.