Eaha to roto?

Tapura tumu parau

To oe a muri aˈe: Na oe e faaoti!

To oe a muri aˈe: Na oe e faaoti!

E TIAMÂRAA IHO Â ANEI TO OE NO TE FAAOTI EAHA TO OE A MURI AˈE? Te tiaturi ra vetahi e ua faataa-aˈena-hia to ratou oraraa. E ere na ratou iho e faaoti. Ia ore ratou e raea i te tahi mau fa, e farii noa ratou i tera tupuraa ma te parau: “Ua faataa-aˈena-hia te reira!”

Ua inoino te tahi atu a ite ai aita e ravea i mua i te mau ohipa ino e te parau-tia ore a teie ao. Ua rave paha ratou i te mau tutavaraa ia maitai atu â to ratou oraraa. Aita râ ratou i manuïa no te mea ua tupu te mau ohipa mai te tamaˈi, te ohipa ino, te ati natura e te maˈi. No reira ratou e parau ai: “Faaea vau i te haapeapea!”

Papu maitai e nehenehe te mau tupuraa o te oraraa e ohipa i nia i ta oe mau fa. (Koheleta 9:11) No nia râ i te a muri aˈe mure ore, e tiaraa iho â to oe no te faaoti. Te faaite ra te Bibilia e na ta oe mau faaotiraa e haapapu eaha to oe a muri aˈe. E hiˈopoa anaˈe eaha ta ˈna e parau ra.

A fatata ˈi te nunaa Iseraela i tahito ra i te tomo i roto i te Fenua tǎpǔhia, ua parau to ratou aratai ra, o Mose: “Ua tuu vau i te ora e te pohe, i te maitai e te ino i mua ia oe; e tena na, a rave i te ora ia ora oe e to oe atoa ra huaai: ia hinaaro hoi oe i to Atua ra ia Iehova, e ia faaroo oe i to ˈna reo, e ia ati atu oe ia ˈna.”Deuteronomi 30:15, 19, 20.

“Ua tuu vau i te ora e te pohe, i te maitai e te ino i mua ia oe; e tena na, a rave i te ora.”—Deuteronomi 30:19

Oia mau, ua faatiamâ te Atua i to Iseraela tei faatîtîhia i Aiphiti. Ua horoa ˈtu oia i te tiaturiraa o te hoê oraraa tiamâ e te oaoa i roto i te Fenua tǎpǔhia. Aita râ te reira e tupu noa mai tera. No te fanaˈo i tera mau haamaitairaa, e mea tia ia “rave [ratou] i te ora.” Mea nafea ïa? ‘Ma te here i te Atua, ma te faaroo i to ˈna reo e ma te vai piri ia ˈna ra.’

I teie mahana, hoê â faaotiraa te titauhia ra ia oe ia rave. Na ta oe mau faaotiraa e haapapu eaha to oe a muri aˈe. Ma te faaoti i te here i te Atua, i te faaroo i ta ˈna parau e i te vai piri ia ˈna, te maiti ra oe i te ora mure ore i nia i te hoê fenua faarirohia ei paradaiso. Eaha ïa te auraa o tera faaotiraa taitahi?

A FAAOTI I TE HERE I TE ATUA

O te here te huru maitatai faufaa roa o te Atua. Ua papai hoi te aposetolo Ioane maoti te varua moˈa: “E here te Atua.” (Ioane 1, 4:8) No reira, i te taata tei ani ia ˈna eaha te faaueraa rahi roa ˈˈe, ua pahono Iesu: “Ia here oe ia Iehova to Atua ma to aau atoa e ma to ora atoa e ma to manaˈo atoa.” (Mataio 22:37) No te fanaˈo i te auhoaraa papu e o te Atua ra o Iehova, e mea tia ia niu i te reira i nia i te here, eiaha râ i nia i te riaria aore ra te auraroraa ma te feruri ore. No te aha ïa e titauhia ˈi ia faaoti i te here ia ˈna?

E au te here o Iehova no te huitaata i te here o te mau metua no ta ratou mau tamarii. Noa ˈtu e mau taata tia ore ratou, te horoa ra te mau metua î i te here i te haapiiraa, te faaitoitoraa, te tauturu e te aˈoraa i ta ratou mau tamarii no te mea te hinaaro ra ratou ia oaoa e ia manuïa ratou i roto i te oraraa. Eaha râ ta te mau metua e titau ra i te mau tamarii? Te hinaaro ra ratou ia here te mau tamarii ia ratou e ia haapao maite i te mau haapiiraa atoa ta ratou i horoa ˈtu no to ratou maitai. Mea tano ïa ia titau to tatou Metua tia roa i te raˈi ia faaite atu tatou i te mauruuru e te here no te mau mea atoa ta ˈna i rave no tatou, e ere anei?

A FAAROO I TA ˈNA PARAU

I roto i te mau reo tumu o te Bibilia, e faaohipahia te taˈo “faaroo” no te parau o te “auraroraa.” Tera hoi ta tatou e titau ra i te tamarii a parau atu ai: “A faaroo i to oe na metua.” No te faaroo i ta te Atua reo, e titauhia ia haapii e ia auraro i ta ˈna mau parau atoa. Aita tatou e nehenehe e faaroo i te reo a te Atua. E nehenehe râ tatou e faaroo i ta ˈna parau ma te taio e ma te pee i tei papaihia i roto i te Bibilia, oia hoi te Parau a te Atua.—Ioane 1, 5:3.

No te faaite i te faufaaraa ia faaroo i te Atua, ua parau Iesu i te hoê taime: “E ore te taata e ora i te maa anaˈe, i te mau parau atoa râ no ǒ mai ia Iehova ra.” (Mataio 4:4) Mea faufaa ia tamaa tatou. Mea faufaa roa ˈtu â râ ia taa i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua. No te aha? Te faataa ra te arii î i te paari, o Solomona: “E haapuraa hoi tei te paari, e haapuraa tei te moni, teie râ te maitai o te paari ia noaa, na te reira e horoa mai i te ora i te feia fatu ra.” (Koheleta 7:12) E nehenehe te haapiiraa e te paari no ǒ mai i te Atua e paruru ia tatou i teie mahana. E tauturu atoa te reira ia tatou ia rave i te mau faaotiraa î i te paari o te aratai ia tatou i te ora mure ore a muri aˈe.

A VAI PIRI IA ˈNA

A haamanaˈo na i te faahohoˈaraa a Iesu ta tatou i hiˈopoa i to mua ˈtu tumu parau. Ua parau oia: “Mea pirihao . . . te uputa e mea ôaôa te eˈa e tae atu ai i te ora, e aita i rahi te taata o te ite atu i taua eˈa ra.” (Mataio 7:13, 14) I nia i te hoê eˈa mai te reira ra te huru, e faufaahia tatou ia pee e ia vai piri i te hoê aratai aravihi mai te peu te hinaaro ra tatou e raea i ta tatou fa, oia hoi te ora mure ore. E mea tano ïa ia vai piri i te Atua. (Salamo 16:8) E nafea ïa tatou?

I te mau mahana atoa, e rave rahi ohipa te titauhia ia rave. E rave rahi atu â ta tatou e hinaaro e rave. No te ohipa rahi roa, mea iti te taime faataahia no te feruri i nia i ta te Atua e titau ra ia tatou. Aore ra aita tatou e rave faahou ra i te taime no te na reira. No reira te Bibilia e haamanaˈo ai: “A haapao maite i to outou haerea, e ia au hoi i to te feia feruriraa paari eiaha râ i to te maamaa, ma te faaohipa maitai i to outou taime, e tau ino mau hoi ta tatou e ora nei.” (Ephesia 5:15, 16) E vai piri tatou i te Atua ma te faariro i to tatou auhoaraa e o ˈna ei mea faufaa roa ˈˈe i roto i to tatou oraraa.—Mataio 6:33.

NA OE E FAAOTI

Aita oe e nehenehe e taui i ta oe i rave na mua ˈtu. E nehenehe râ oe e rave i te faaotiraa tano no te fanaˈo i te a muri aˈe maitai no oe e te feia herehia. Te faataa ra te Bibilia te here rahi nei te Atua ra o Iehova, to tatou Metua i te raˈi, ia tatou e te faaite ra oia eaha ta ˈna e titau ra ia tatou. A tapao na i teie mau parau a te peropheta Mika:

“Ua faaite mai oia ia oe, e te taata na, i te mea maitai; e eaha ta Iehova hinaaro ia oe ra maori râ o te rave i te parau-tia, e ia hinaaro hoi i te aroha, e te haere ma te haehaa i te aro o to Atua?”Mika 6:8.

E farii anei oe i ta Iehova titau-manihini-raa ia pee ia ˈna e ia fanaˈo i te mau haamaitairaa mure ore ta ˈna e horoa i te feia e faaroo ra ia ˈna? Na oe e faaoti!