Eaha to roto?

Tapura tumu parau

AAMU

Ua itehia mai ia ˈu te hau mau ma te tiaturi ia Iehova

Ua itehia mai ia ˈu te hau mau ma te tiaturi ia Iehova

IA UIUI mai te taata no nia i to ˈu oraraa, e parau atu vau: “E au vau i te afata taˈitaˈi ahu i roto i te rima o Iehova!” Te auraa, mai ta ˈu e afai nei i ta ˈu afata taˈitaˈi ahu i te mau vahi atoa ta ˈu e hinaaro, e vaiiho vau ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa ia tono ia ˈu i te vahi faataahia. Ua farii au i te tahi mau hopoia i faaruru ai au i te tamataraa e te tupuraa atâta. Ua haapii râ vau e ia tiaturi noa vau ia Iehova, e itehia mai ia ˈu te hau mau.

TO ˈU MATAURAA IA IEHOVA E TO ˈU TIATURIRAA IA ˈNA

Ua fanauhia vau i 1948 i roto i te hoê oire iti i te pae apatoa tooa o te râ o Nigéria. I tera area tau, ua bapetizohia Moustapha, te taeae hopea o to ˈu papa, ei Ite no Iehova. I muri mai, o Wahabi, to ˈu taeae matahiapo, tei bapetizohia. I te ivaraa o to ˈu matahiti, ua pohe to ˈu papa. Ua oti roa vau i te oto. Ua parau mai Wahabi e e nehenehe matou e farerei faahou ia papa i te tia-faahou-raa. Na teie manaˈo mahanahana i turai ia ˈu ia haapii i te Bibilia e bapetizohia ˈtura vau i 1963. I muri aˈe, ua bapetizo-atoa-hia to ˈu na taeae e toru.

I 1965, ua haere au i to ˈu tuaana ra o Wilson i Lagos e ua amuimui au i te tahi atu mau pionie tamau o te amuiraa no Igbobi. No to ratou oaoa e to ratou itoito rahi, riro roa ˈtura vau ei pionie tamau i Tenuare 1968.

I te hoê mahana, ua faanaho Albert Olugbebi, te hoê taeae e tavini ra i te Betela, i te hoê farereiraa taa ê e te mau pionie apî. Ua faaite mai o ˈna e te hinaarohia ra te pionie taa ê i te pae apatoerau o Nigéria. Te mau noa ra ia ˈu te reo o taeae Olugbebi i te piiraa ia matou: “Mea apî outou, e nehenehe outou e faaohipa i to outou taime e itoito no Iehova. Mea rahi te ohipa i roto i te taviniraa!” Ua hinaaro vau e pee i te hoê â itoito rahi e to Isaia, ua faaî ïa vau i ta ˈu aniraa no te riro ei pionie taa ê.—Isa. 6:8.

I Me 1968, ua tonohia vau ei pionie taa ê i te oire o Kano, i te pae apatoerau o Nigéria. I tera taime, te tupu ra te tamaˈi piihia “Guerre du Biafra” (1967-1970). Mea rahi te ohipa ino i tupu e e rave rahi taata tei pohe. I muri mai, aita faahou te tamaˈi i te pae apatoerau, ua tupu râ i te pae hitia o te râ o Nigéria. No to ˈna hinaaro e paruru ia ˈu, ua taparu mai te hoê taeae eiaha e haere. Ua pahono râ vau ia ˈna: “Mauruuru no to oe haapeapearaa no ˈu. Tera râ, ia hinaaro Iehova ia tavini au ia ˈna i tera vahi, papu ia ˈu e eita o ˈna e faarue mai.”

UA TIATURI AU IA IEHOVA I TE HOÊ VAHI TEI INO ROA NO TE TAMAˈI

Ua horuhoru roa vau i to ˈu iteraa i te oire o Kano. Ua ino roa teie oire rahi no te tamaˈi. I roto i te pororaa, e ite matou i te tino pohe o te feia tei taparahihia i roto i te tamaˈi. Noa ˈtu mea rahi te amuiraa i Kano, ua horo ê te rahiraa o te mau taeae e tuahine. E 15 noa paha taata poro i faaea mai, ua mehameha roa ratou e te toaruaru. Ua oaoa roa ïa ratou i te taeraa mai e ono pionie taa ê. Ua au roa ratou i te mau faaitoitoraa ta matou i horoa ˈtu. Ua tauturu matou ia ratou ia faanaho faahou i te putuputuraa e te pororaa e ia hapono i te amaa ra i ta ratou mau tapura taviniraa e te poroi aniraa no te mau papai.

Ua haamata matou te mau pionie taa ê i te haapii i te reo Hausa. I te faarooraa te taata i te poroi o te Faatereraa arii na roto i to ratou reo, e rave rahi tei farii mai. Aita râ te mau mero o te haapaoraa rahi i mauruuru ia matou no te pororaa, e tia ïa ia matou ia vai ara. I te hoê mahana, ua aˈuaˈuhia mâua to ˈu hoa pororaa e te hoê taata e tipi ta ˈna i roto i te rima. Auaˈe mea horo aˈe mâua ia ˈna, aita ïa mâua i noaahia! Noa ˈtu te atâta, ua haaparahi Iehova ia matou “ma te ati ore,” e ua rahi atura te taata poro i reira. (Sal. 4:8) I teie mahana, e 500 taata poro o te tavini nei i roto 11 amuiraa i Kano.

UA FAARURU VAU I TE PATOIRAA I NIGER

Ei pionie taa ê i Niamey, i Niger

I Atete 1968, a tau avaˈe noa ïa to ˈu faaearaa i Kano, ua tonohia vau e e piti pionie taa ê i Niamey, te oire pu o te Repupirita no Niger. Na mua roa, ua ite oioi matou e mea veavea roa i Niger, i Afirika tooa o te râ. Ua haamatau matou i to matou tino i te veavea rahi e ua haapii atoa matou i te reo haamanahia, oia hoi te reo Farani. Noa ˈtu e ere i te mea ohie, ua tiaturi noa matou ia Iehova e ua poro matou i te oire pu na muri i te feia poro. Aita i maoro, fatata pauroa to Niamey tei fanaˈo i te buka haapii Bibilia Te parau mau e aratai i te ora mure ore ra. Te tahi taime, na te taata e tii roa mai i ta ratou buka ia matou ra!

I muri roa to matou iteraa e aita te feia mana e au ra i te mau Ite no Iehova. I Tiurai 1969, e 20 matou tei putuputu no te tairururaa haaati matamua i faatupuhia i tera fenua. Ua tiai ru matou i tera taime, inaha e bapetizohia e piti taata poro apî. Tera râ, i te mahana matamua o te tairururaa, haere mai nei te mau mutoi e tapea i te tairururaa. Ua afai ratou i te mau pionie taa ê e te tiaau haaati i ta ratou pu. Uiui maira ratou ia matou e faaue maira ia hoˈi mai ananahi aˈe. Taa ihora ia matou e haafifihia ta matou ohipa, faanaho atura matou e rave huna i te oreroraa parau no te bapetizoraa i te hoê fare e e bapetizo i na taata poro i roto i te anavai.

Tau hebedoma i muri mai, ua tiahihia vau e e pae atu â pionie taa ê e te Faatereraa hau o roto. Ua vaiiho ratou e 48 hora ia faarue matou i te fenua, e na matou noa iho â e faanaho i to matou tere. Ua auraro matou e ua tere matou i te Betela no Nigéria, i reira matou i te iteraa ihea matou e tonohia ˈi.

Ua tonohia vau i te hoê oire iti no Nigéria o Orisunbare te iˈoa. Ua au roa vau i te taviniraa i ǒ na muri i te mau taata poro. E ono râ avaˈe i muri mai, ua titau te amaa ia ˈu ia hoˈi faahou i Niger. Noa ˈtu ua hitimahuta vau i te haamataraa, aita vau i taiâ aˈe, ua oaoa roa vau i te farerei faahou i te mau taeae i Niger!

Hoˈi atura vau i Niamey. Ia ˈu i tae atu, ua farerei te hoê ona no Nigéria ia ˈu. Ua ite o ˈna e Ite no Iehova vau, ua tuu mai ïa o ˈna e rave rahi uiraa no nia i te Bibilia. Haapii atura mâua i te Bibilia, faaea ihora o ˈna i te pupuhi i te avaava e i te inu hua i te ava e bapetizohia ˈtura oia. I muri aˈe, ua tavini au i roto e rave rahi tuhaa fenua no Nigéria. Ua mairi te tau e ua farii mǎrû te taata i te parau mau i reira. Ia ˈu i haere atu no te taime matamua, e 31 Ite no Iehova i tera fenua. I to ˈu râ faarueraa, e 69 ïa ratou.

“AITA MATOU I PAPU EAHA TE HURU O TE MAU TAEAE I GUINÉE”

I Titema 1977, ua hoˈi au i Nigéria no te hoê faaineineraa e toru hebedoma te maoro. I te otiraa ta ˈu faaineineraa, taio mai nei te tiaau o te Tomite amaa, o Malcolm Vigo, i te hoê rata no te amaa no Sierra Leone. Te imi ra ratou i te hoê taeae faaea taa noa, te oraora maitai e tei ite i te reo Beretane e Farani no te tavini ei tiaau haaati i Guinée. Faaite mai nei taeae Vigo e no reira vau i fanaˈo ai i tera faaineineraa. Ua haapapu maitai o ˈna e ere i te hoê taviniraa ohie. Ua parau mai o ˈna ia feruri maitai na mua e farii ai. I reira noa, ua pahono atu vau: “Inaha o Iehova tera e tono ra ia ˈu, e haere au.”

Reva ˈtura ïa vau i Sierra Leone e farerei atura vau i te mau taeae o te amaa. Ua parau mai hoê mero o te Tomite amaa ia ˈu: “Aita matou i papu eaha te huru o te mau taeae i Guinée.” Noa ˈtu na te amaa no Sier⁠ra Leone e tiaau i te ohipa pororaa na te fenua Guinée, aita rea e parau apî ta ratou no te mau taata poro i reira no te fifi i te pae poritita. Ua tamata pinepine ratou i te tono atu i te hoê tia o te amaa, aita râ i faatiahia. No reira, ua ani ratou ia ˈu ia tere i Conakry, te oire pu o Guinée, no te ani i te hoê parau nohoraa.

“Inaha o Iehova tera e tono ra ia ˈu, e haere au”

Ia ˈu i tae i Conakry, ua haere au e farerei i te tiahau no Nigéria. Ua faaite au ia ˈna i to ˈu hinaaro e poro i Guinée. Ua parau maitai o ˈna ia ˈu e eiaha e faaea mai, a mau hoi au i te fare auri aore ra a hamani-ino-hia vau. Na ô mai nei o ˈna: “A hoˈi a poro i Nigéria.” Pahono atura vau: “Ua faaoti papu vau e faaea mai.” Papai ihora oia no te ani i te Faatereraa hau o roto no Guinée ia tauturu ia ˈu, ua farii maitai ïa te Faatereraa hau ia ˈu.

I muri iho, hoˈi atura vau i te Betela no Sierra Leone no te faaara i te mau taeae eaha ta te Faatereraa hau i faaoti. Umere ihora ratou ma te oaoa i to ratou faarooraa mea nafea Iehova i te haamaitairaa i to ˈu tere. Ua noaa mai ta ˈu parau nohoraa!

I roto i te tuhaa haaati i Sierra Leone

Mai 1978 tae atu i 1989, ua tavini au ei tiaau haaati i Guinée e i Sierra Leone e ei mono tiaau haaati i Libéria. I te haamataraa, pinepine au i te maˈihia. Mai tera iho â i te mau vahi moˈemoˈe. E faaitoito noa râ te mau taeae i te afai ia ˈu i te fare maˈi.

I te hoê mahana, ua peehia vau i te maˈi malaria, e maˈi ino roa e ua î to ˈu aau i te tuˈa. Ia ˈu i ora mai, ua faaroo vau e ua aparau te mau taeae ihea vau e hunahia ˈi! Noa ˈtu teie mau tupuraa ino mau, aita vau i manaˈo aˈenei e faarue i ta ˈu taviniraa. E ua papu noa ia ˈu e e fanaˈo vau i te hau mau i te Atua ra o te nehenehe e faatia mai i te feia pohe.

UA TIATURI MÂUA TA ˈU VAHINE IA IEHOVA

To mâua faaipoiporaa i 1988

I 1988, ua farerei au ia Dorcas, te hoê pionie haapao maitai e te haehaa roa. Faaipoipo ihora mâua e tavini atura mâua i roto i te tuhaa haaati. Ua riro Dorcas ei vahine faaipoipo here e te tauturu mau. Ia faarue mâua i te hoê amuiraa, e haere mâua e 25 kilometera na raro no te haere i te tahi atu amuiraa ma te amo i ta mâua taihaa. Mai te peu e mea atea ˈtu â, e imi mâua i te hoê faurao no te tere mǎrû na nia i te purumu vari e te apoopoo.

Mea itoito roa Dorcas. Ei hiˈoraa, i te tahi taime, e haere mâua i te tahi atu pae o te mau anavai tei î i te moo taehae. I te hoê taime, ua tere mâua e pae mahana, tanohia ˈtura mâua i te hoê anavai ua parari te eˈaturu, na nia ˈtura ïa mâua i te vaa. I te tiaraa Dorcas no te faarue i te vaa, topa ihora o ˈna i te vahi hohonu. Aita mâua i ite i te ˈau e e moo taehae to roto i te anavai. Auaˈe râ ua ouˈa ˈtu te tahi mau tane apî no te haere e tii ia ˈna. E haamanaˈo noa na mâua i tera tupuraa peapea, aita roa ˈtu râ mâua i faarue noa ˈˈe i ta mâua taviniraa.

Ta mâua na tamarii, Jahgift e Eric, tei riro ei ô pae varua na mâua

I 1992, ua oaoa roa mâua i te iteraa e ua hapû o Dorcas. E faaea anei râ mâua i ta mâua taviniraa taime taatoa? Feruri ihora mâua: “E ô ta Iehova i pûpû na mâua!” Topa ihora mâua i ta mâua tamahine i te iˈoa o Jahgift. E maha matahiti i muri mai, fanauhia mai nei o Eric. Ua riro ta mâua na tamarii ei ô pae varua na mâua. Ua tavini na Jahgift tau taime i roto i te hoê piha ohipa huriraa i Conakry e e tavini tauturu o Eric.

Noa ˈtu ua faaea Dorcas i te tavini ei pionie taa ê, ua rave o ˈna i te taviniraa pionie tamau a haapao noa ˈi i ta mâua tamarii. Maoti te tauturu a Iehova, ua tamau noa vau i roto i te taviniraa taa ê. I te paariraa mai ta mâua na tamarii, ua tavini faahou Dorcas ei pionie taa ê. I teie mahana, te tavini nei mâua ei mitionare i Conakry.

TE TUMU O TE HAU MAU

Ua haere noa vau i te mau vahi atoa ta Iehova i tono ia ˈu. Pinepine mâua ta ˈu vahine i te ite i ta ˈna parururaa e haamaitairaa. No te mea ua tiaturi mâua ia Iehova, aita mâua i roohia i te fifi e farereihia nei e te feia taoˈa rahi. Ua haapii mâua Dorcas e o Iehova te Tumu o te hau e o ˈna “to [tatou] faaora.” (Par. 1, 16:35) Papu ia ˈu e te taata atoa e tiaturi ra ia ˈna, ‘e paruru Iehova i to ratou ora mai te mea ra ua puohuhia i roto i te hoê pute.’—Sam. 1, 25:29.