AAMU
Ua itehia mai ia ˈu te hau mau ma te tiaturi ia Iehova
IA UIUI mai te taata no nia i to ˈu oraraa, e parau atu vau: “E au vau i te afata taˈitaˈi ahu i roto i te rima o Iehova!” Te auraa, mai ta ˈu e afai nei i ta ˈu afata taˈitaˈi ahu i te mau vahi atoa ta ˈu e hinaaro, e vaiiho vau ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa ia tono ia ˈu i te vahi faataahia. Ua farii au i te tahi mau hopoia i faaruru ai au i te tamataraa e te tupuraa atâta. Ua haapii râ vau e ia tiaturi noa vau ia Iehova, e itehia mai ia ˈu te hau mau.
TO ˈU MATAURAA IA IEHOVA E TO ˈU TIATURIRAA IA ˈNA
Ua fanauhia vau i 1948 i roto i te hoê oire iti i te pae apatoa tooa o te râ o Nigéria. I tera area tau, ua bapetizohia Moustapha, te taeae hopea o to ˈu papa, ei Ite no Iehova. I muri mai, o Wahabi, to ˈu taeae matahiapo, tei bapetizohia. I te ivaraa o to ˈu matahiti, ua pohe to ˈu papa. Ua oti roa vau i te oto. Ua parau mai Wahabi e e nehenehe matou e farerei faahou ia papa i te tia-faahou-raa. Na teie manaˈo mahanahana i turai ia ˈu ia haapii i te Bibilia e bapetizohia ˈtura vau i 1963. I muri aˈe, ua bapetizo-atoa-hia to ˈu na taeae e toru.
I 1965, ua haere au i to ˈu tuaana ra o Wilson i Lagos e ua amuimui au i te tahi atu mau pionie tamau o te amuiraa no Igbobi. No to ratou oaoa e to ratou itoito rahi, riro roa ˈtura vau ei pionie tamau i Tenuare 1968.
I te hoê mahana, ua faanaho Albert Olugbebi, te hoê taeae e tavini ra i te Betela, i te hoê farereiraa taa ê e te mau pionie apî. Ua faaite mai o ˈna e te hinaarohia ra te pionie taa ê i te pae apatoerau o Nigéria. Te mau noa ra ia ˈu te reo o taeae Olugbebi i te piiraa ia matou: “Mea apî outou, e nehenehe outou e faaohipa i to outou taime e itoito no Iehova. Mea rahi te ohipa i roto i te taviniraa!” Ua hinaaro vau e pee i te hoê â itoito rahi e to Isaia, ua faaî ïa vau i ta ˈu aniraa no te riro ei pionie taa ê.—Isa. 6:8.
I Me 1968, ua tonohia vau ei pionie taa ê i te oire o Kano, i te pae apatoerau o Nigéria. I tera taime, te tupu ra te tamaˈi piihia
“Guerre du Biafra” (1967-1970). Mea rahi te ohipa ino i tupu e e rave rahi taata tei pohe. I muri mai, aita faahou te tamaˈi i te pae apatoerau, ua tupu râ i te pae hitia o te râ o Nigéria. No to ˈna hinaaro e paruru ia ˈu, ua taparu mai te hoê taeae eiaha e haere. Ua pahono râ vau ia ˈna: “Mauruuru no to oe haapeapearaa no ˈu. Tera râ, ia hinaaro Iehova ia tavini au ia ˈna i tera vahi, papu ia ˈu e eita o ˈna e faarue mai.”UA TIATURI AU IA IEHOVA I TE HOÊ VAHI TEI INO ROA NO TE TAMAˈI
Ua horuhoru roa vau i to ˈu iteraa i te oire o Kano. Ua ino roa teie oire rahi no te tamaˈi. I roto i te pororaa, e ite matou i te tino pohe o te feia tei taparahihia i roto i te tamaˈi. Noa ˈtu mea rahi te amuiraa i Kano, ua horo ê te rahiraa o te mau taeae e tuahine. E 15 noa paha taata poro i faaea mai, ua mehameha roa ratou e te toaruaru. Ua oaoa roa ïa ratou i te taeraa mai e ono pionie taa ê. Ua au roa ratou i te mau faaitoitoraa ta matou i horoa ˈtu. Ua tauturu matou ia ratou ia faanaho faahou i te putuputuraa e te pororaa e ia hapono i te amaa ra i ta ratou mau tapura taviniraa e te poroi aniraa no te mau papai.
Ua haamata matou te mau pionie taa ê i te haapii i te reo Hausa. I te faarooraa te taata i te poroi o te Faatereraa arii na roto i to ratou reo, e rave rahi tei farii mai. Aita râ te mau mero o te haapaoraa rahi i mauruuru ia matou no te pororaa, e tia ïa ia matou ia vai ara. I te hoê mahana, ua aˈuaˈuhia mâua to ˈu hoa pororaa e te hoê taata e tipi ta ˈna i roto i te rima. Auaˈe mea horo aˈe mâua ia ˈna, aita ïa mâua i noaahia! Noa ˈtu te atâta, ua haaparahi Iehova ia matou “ma te ati ore,” e ua rahi atura te taata poro i reira. (Sal. 4:8) I teie mahana, e 500 taata poro o te tavini nei i roto 11 amuiraa i Kano.
UA FAARURU VAU I TE PATOIRAA I NIGER
I Atete 1968, a tau avaˈe noa ïa to ˈu faaearaa i Kano, ua tonohia vau e e piti pionie taa ê i Niamey, te oire pu o te Repupirita
no Niger. Na mua roa, ua ite oioi matou e mea veavea roa i Niger, i Afirika tooa o te râ. Ua haamatau matou i to matou tino i te veavea rahi e ua haapii atoa matou i te reo haamanahia, oia hoi te reo Farani. Noa ˈtu e ere i te mea ohie, ua tiaturi noa matou ia Iehova e ua poro matou i te oire pu na muri i te feia poro. Aita i maoro, fatata pauroa to Niamey tei fanaˈo i te buka haapii Bibilia Te parau mau e aratai i te ora mure ore ra. Te tahi taime, na te taata e tii roa mai i ta ratou buka ia matou ra!I muri roa to matou iteraa e aita te feia mana e au ra i te mau Ite no Iehova. I Tiurai 1969, e 20 matou tei putuputu no te tairururaa haaati matamua i faatupuhia i tera fenua. Ua tiai ru matou i tera taime, inaha e bapetizohia e piti taata poro apî. Tera râ, i te mahana matamua o te tairururaa, haere mai nei te mau mutoi e tapea i te tairururaa. Ua afai ratou i te mau pionie taa ê e te tiaau haaati i ta ratou pu. Uiui maira ratou ia matou e faaue maira ia hoˈi mai ananahi aˈe. Taa ihora ia matou e haafifihia ta matou ohipa, faanaho atura matou e rave huna i te oreroraa parau no te bapetizoraa i te hoê fare e e bapetizo i na taata poro i roto i te anavai.
Tau hebedoma i muri mai, ua tiahihia vau e e pae atu â pionie taa ê e te Faatereraa hau o roto. Ua vaiiho ratou e 48 hora ia faarue matou i te fenua, e na matou noa iho â e faanaho i to matou tere. Ua auraro matou e ua tere matou i te Betela no Nigéria, i reira matou i te iteraa ihea matou e tonohia ˈi.
Ua tonohia vau i te hoê oire iti no Nigéria o Orisunbare te iˈoa. Ua au roa vau i te taviniraa i ǒ na muri i te mau taata poro. E ono râ avaˈe i muri mai, ua titau te amaa ia ˈu ia hoˈi faahou i Niger. Noa ˈtu ua hitimahuta vau i te haamataraa, aita vau i taiâ aˈe, ua oaoa roa vau i te farerei faahou i te mau taeae i Niger!
Hoˈi atura vau i Niamey. Ia ˈu i tae atu, ua farerei te hoê ona no Nigéria ia ˈu. Ua ite o ˈna e Ite no Iehova vau, ua tuu mai ïa o ˈna e rave rahi uiraa no nia i te Bibilia. Haapii atura mâua i te Bibilia, faaea ihora o ˈna i te pupuhi i te avaava e i te inu hua i te ava e bapetizohia ˈtura oia. I muri aˈe, ua tavini au i roto e rave rahi tuhaa fenua no Nigéria. Ua mairi te tau e ua farii mǎrû te taata i te parau mau i reira. Ia ˈu i haere atu no te taime matamua, e 31 Ite no Iehova i tera fenua. I to ˈu râ faarueraa, e 69 ïa ratou.
“AITA MATOU I PAPU EAHA TE HURU O TE MAU TAEAE I GUINÉE”
I Titema 1977, ua hoˈi au i Nigéria no te hoê faaineineraa e toru hebedoma te maoro. I te otiraa ta ˈu faaineineraa, taio mai nei te tiaau o te Tomite amaa, o Malcolm Vigo,
i te hoê rata no te amaa no Sierra Leone. Te imi ra ratou i te hoê taeae faaea taa noa, te oraora maitai e tei ite i te reo Beretane e Farani no te tavini ei tiaau haaati i Guinée. Faaite mai nei taeae Vigo e no reira vau i fanaˈo ai i tera faaineineraa. Ua haapapu maitai o ˈna e ere i te hoê taviniraa ohie. Ua parau mai o ˈna ia feruri maitai na mua e farii ai. I reira noa, ua pahono atu vau: “Inaha o Iehova tera e tono ra ia ˈu, e haere au.”Reva ˈtura ïa vau i Sierra Leone e farerei atura vau i te mau taeae o te amaa. Ua parau mai hoê mero o te Tomite amaa ia ˈu: “Aita matou i papu eaha te huru o te mau taeae i Guinée.” Noa ˈtu na te amaa no Sierra Leone e tiaau i te ohipa pororaa na te fenua Guinée, aita rea e parau apî ta ratou no te mau taata poro i reira no te fifi i te pae poritita. Ua tamata pinepine ratou i te tono atu i te hoê tia o te amaa, aita râ i faatiahia. No reira, ua ani ratou ia ˈu ia tere i Conakry, te oire pu o Guinée, no te ani i te hoê parau nohoraa.
“Inaha o Iehova tera e tono ra ia ˈu, e haere au”
Ia ˈu i tae i Conakry, ua haere au e farerei i te tiahau no Nigéria. Ua faaite au ia ˈna i to ˈu hinaaro e poro i Guinée. Ua parau maitai o ˈna ia ˈu e eiaha e faaea mai, a mau hoi au i te fare auri aore ra a hamani-ino-hia vau. Na ô mai nei o ˈna: “A hoˈi a poro i Nigéria.” Pahono atura vau: “Ua faaoti papu vau e faaea mai.” Papai ihora oia no te ani i te Faatereraa hau o roto no Guinée ia tauturu ia ˈu, ua farii maitai ïa te Faatereraa hau ia ˈu.
I muri iho, hoˈi atura vau i te Betela no Sierra Leone no te faaara i te mau taeae eaha ta te Faatereraa hau i faaoti. Umere ihora ratou ma te oaoa i to ratou faarooraa mea nafea Iehova i te haamaitairaa i to ˈu tere. Ua noaa mai ta ˈu parau nohoraa!
Mai 1978 tae atu i 1989, ua tavini au ei tiaau haaati i Guinée e i Sierra Leone e ei mono tiaau haaati i Libéria. I te haamataraa, pinepine au i te maˈihia. Mai tera iho â i te mau vahi moˈemoˈe. E faaitoito noa râ te mau taeae i te afai ia ˈu i te fare maˈi.
I te hoê mahana, ua peehia vau i te maˈi malaria, e maˈi ino roa e ua î to ˈu aau i te tuˈa. Ia ˈu i ora mai, ua faaroo vau e ua aparau te mau taeae ihea vau e hunahia ˈi! Noa ˈtu teie mau tupuraa ino mau, aita vau i manaˈo aˈenei e faarue i ta ˈu taviniraa. E ua papu noa ia ˈu e e fanaˈo vau i te hau mau i te Atua ra o te nehenehe e faatia mai i te feia pohe.
UA TIATURI MÂUA TA ˈU VAHINE IA IEHOVA
I 1988, ua farerei au ia Dorcas, te hoê pionie haapao maitai e te haehaa roa. Faaipoipo ihora mâua e tavini atura mâua i roto i te tuhaa haaati. Ua riro Dorcas ei vahine faaipoipo here e te tauturu mau. Ia faarue mâua i te hoê amuiraa, e haere mâua e 25 kilometera na raro no te haere i te tahi atu amuiraa ma te amo i ta mâua taihaa. Mai te peu e mea atea ˈtu â, e imi mâua i te
hoê faurao no te tere mǎrû na nia i te purumu vari e te apoopoo.Mea itoito roa Dorcas. Ei hiˈoraa, i te tahi taime, e haere mâua i te tahi atu pae o te mau anavai tei î i te moo taehae. I te hoê taime, ua tere mâua e pae mahana, tanohia ˈtura mâua i te hoê anavai ua parari te eˈaturu, na nia ˈtura ïa mâua i te vaa. I te tiaraa Dorcas no te faarue i te vaa, topa ihora o ˈna i te vahi hohonu. Aita mâua i ite i te ˈau e e moo taehae to roto i te anavai. Auaˈe râ ua ouˈa ˈtu te tahi mau tane apî no te haere e tii ia ˈna. E haamanaˈo noa na mâua i tera tupuraa peapea, aita roa ˈtu râ mâua i faarue noa ˈˈe i ta mâua taviniraa.
I 1992, ua oaoa roa mâua i te iteraa e ua hapû o Dorcas. E faaea anei râ mâua i ta mâua taviniraa taime taatoa? Feruri ihora mâua: “E ô ta Iehova i pûpû na mâua!” Topa ihora mâua i ta mâua tamahine i te iˈoa o Jahgift. E maha matahiti i muri mai, fanauhia mai nei o Eric. Ua riro ta mâua na tamarii ei ô pae varua na mâua. Ua tavini na Jahgift tau taime i roto i te hoê piha ohipa huriraa i Conakry e e tavini tauturu o Eric.
Noa ˈtu ua faaea Dorcas i te tavini ei pionie taa ê, ua rave o ˈna i te taviniraa pionie tamau a haapao noa ˈi i ta mâua tamarii. Maoti te tauturu a Iehova, ua tamau noa vau i roto i te taviniraa taa ê. I te paariraa mai ta mâua na tamarii, ua tavini faahou Dorcas ei pionie taa ê. I teie mahana, te tavini nei mâua ei mitionare i Conakry.
TE TUMU O TE HAU MAU
Ua haere noa vau i te mau vahi atoa ta Iehova i tono ia ˈu. Pinepine mâua ta ˈu vahine i te ite i ta ˈna parururaa e haamaitairaa. No te mea ua tiaturi mâua ia Iehova, aita mâua i roohia i te fifi e farereihia nei e te feia taoˈa rahi. Ua haapii mâua Dorcas e o Iehova te Tumu o te hau e o ˈna “to [tatou] faaora.” (Par. 1, 16:35) Papu ia ˈu e te taata atoa e tiaturi ra ia ˈna, ‘e paruru Iehova i to ratou ora mai te mea ra ua puohuhia i roto i te hoê pute.’—Sam. 1, 25:29.