Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

NDAA 5

Padé zeeda magia, hechicería ne brujería

Padé zeeda magia, hechicería ne brujería

1. ¿Ñee nuu tu runi cré magia, hechicería ne brujería la?

 Libru African Traditional Religion (La religión tradicional africana) ná: «Ndaaniʼ guidxi África guirutiʼ rinabadiidxaʼ pa dxandi’ nuu ca bruja». Laaca ruzeeteʼ ni «guiráʼ ca africanu runi crecaʼ brujería ne risaca ni stale para laacaʼ». Ne lade ca binni ni runi cré magia, hechicería ne brujería nuu ca binni ni qué ganna guʼndaʼ ne ca ni guzá scuela roʼ, dede né ca xaíque yu’du’ stiʼ religión ni runibiáʼcabe casi islam ne cristiandad runi cré ca ni.

2. Casi runi cré stale binni, ¿padé zeeda stipa o poder ni runinécabe magia?

2 Stale binni de África runi crecaʼ nuu ti stipa o ti poder ni qué rihuinni ni runi controlar Dios. Nácabe ca espíritu ne ca binni ni maʼ guti nga riquiiñeʼ poder riʼ. Ne laaca nuu binni riquiiñeʼ ca ni para gacanecaʼ (magia blanca) o para guninacaʼ binni (magia negra).

3. ¿Xii nga magia negra ne ximodo runiná ni binni?

3 Riquiiñecabe magia negra, o hechicería para guninácabe ca enemigu stícabe. Ne nácabe zanda iquiiñecabe guidiribeela, ca maniʼ ripapa, bialazi o xcaadxi maniʼ para guninácabe binni. Ne stale tu runi cré zanda iquiiñecabe magia negra para gutíndecabe, para cadi gapa binni xiiñiʼ, guni huarácabe o guuticabe laacaʼ.

4. ¿Xi riníʼ binni de ca bruja, ne xi guníʼ caadxi baʼdudxaapaʼ ni bi’ni’ brujería?

4 Zeeda gaca brujería cásica magia negra. Nuu tu ná rusaana ca bruja ca cuerpu sticaʼ huaxhinni ne ripápacaʼ para checaʼ ra nuu xcaadxi bruja o para chiguutica’ ca binni ni cayúnicaʼ dañu. Guirutiʼ ganna pa dxandíʼ randa rúnicabe ni purtiʼ nisiaasicabe, ni riníʼ zacá ni nga ca binni ni bi’ni’ brujería dxiqué. Guzéʼtenu ti ejemplu, ti revista africana bizeeteʼ ni guníʼ caadxi baʼdudxaapaʼ ni guca bruja dxiqué, laacaʼ guni’ca’: «Biiteʼ ti gayuaa cincuenta binni pur accidente de carru»; «biiteʼ gaayuʼ ba’duhuiini’ ra gueeʼ rini sticaʼ»; «biiteʼ chonna novio ni gupaʼ pur bisaanacaʼ naa».

5. ¿Xii nga magia blanca ne ximodo riquiiñecabe ni?

5 Magia blanca nga ni riquiiñecabe para gapa laacabe de xiixa ni zándaca guniná laacabe. Ne para nga riquiiñecabe pulsera o aníu para gapa laacabe, laaca réʼcabe o ruchácabe xiixa nisa ládicabe, ne rucaachicabe ndaaniʼ lídxicabe xiixa ni nácabe napa poder para gapa laacabe ne laaca rizanécabe amuletu ra cá textu stiʼ Corán o textu stiʼ Biblia.

Guendarusiguii ne ni cadi dxandíʼ

6. ¿Xi huayuni Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ, ne ximodo naquiiñeʼ guidúʼyanu poder stícabe?

6 Naca Binidxabaʼ ne ca demonio enemigu stiʼ binni. Rucaacabe laacaʼ gúnicaʼ ni cadi jneza lu xquendanabánicaʼ; dxiqué guyuucabe lu cuerpu stiʼ binni ne maniʼ ne bicaacabe laacaʼ gúnicaʼ ni nácabe (Mateo 12:43-45). Neca napa Binidxabaʼ ne ca demonio poder, peru cadi naquiiñeʼ guidxíbipenu laacabe.

7. ¿Xi racala’dxi’ Binidxabaʼ guni crenu, ne xi zanda guchaaganu né ni rúnibe riʼ?

7 Nanna Binidxabaʼ quite binni. Rucaabe laacaʼ guiníʼ íquecaʼ nápabe jma poder que biaʼ nápabe. Zeeda gaca ni casi ti guendanagana ni gúpacabe ndaaniʼ ti guidxi roʼ stiʼ África: biquiiñeʼ ca soldadu caadxi equipu de sonidu para guchíbicaʼ ca enemigu sticaʼ. Ante gucaalúcabe laacaʼ bidxiibacabe lu volumen stiʼ ca equipu de sonidu que ra caxidxi cadíndecabe ne cucuaagucabe para guiníʼ ique ca xhenemígucabe nápacabe stale guiibaʼ roʼ. Zacaca nga runi Binidxabaʼ, racaláʼdxibe guiníʼ ique binni nápabe stale poder. Ni racaláʼdxibe nga guchíbibe binni para gúnicaʼ ni nabe ne cadi ni ná Jehová. Guidúʼyanu chonna cosa ni cadi dxandíʼ ni racala’dxi’ Binidxabaʼ guni crenu.

8. ¿Xi ti cosa cadi dxandíʼ racala’dxi’ Binidxabaʼ guni cré binni?

8 Ti cosa ni cadi dxandíʼ rucaa Binidxabaʼ binni guni cré nga cadi rizaaca si ca cosa malu ca; racaláʼdxibe guni cré binni rizaaca ca ni purtiʼ nuu ti poder ni qué rihuinni ni runi ca ni. Guzéʼtenu ti ejemplu, ora ti ba’duhuiini’ gatiʼ de paludismo, zándaca jñaabe nanna ti zancudu nga biquiichiʼ laabe. Peru laaca zanda guni crebe bíʼnicabe brujería ba’duhuiini’ ca para biquiichiʼ zancudu ca laa.

Stale biaje málasi rizaaca xiixa cosa ni cadi cabézanu

9. ¿Ximodo rusiene Biblia cadi Binidxabaʼ rutiidiʼ binni lu guiráʼ guendanagana?

9 Neca rutiidiʼ Binidxabaʼ binni lu guendanagana, peru cadi jneza nga guiníʼ íquenu laabe nga rutiidibe binni lu guiráʼ ca guendanagana ca. Biblia ná: «Cadi guiráʼ diʼ ora runi ganar tuuxa ni ruxooñeʼ reciu, nin ni nadipaʼ qué runi ganar xiixa guendaridinde, nin ni nuu xpiaaniʼ cadi guiráʼ ora napa ni gó, nin ni riene cadi guiráʼ ora napa cosa risaca, nin ca ni nanna cadi guiráʼ diʼ ora rireendú ni rúnicaʼ, purtiʼ guiranu rizaacanu cosa ni cadi caníʼ íquenu ne ora cadi cabézanu ni» (Eclesiastés 9:11). Nin ti binni ni ruxooñeʼ reciu cadi guiráʼ ora runi ganar ti carrera. Zanda gunítibe pur málasi guizaacabe xiixa ni cadi cabézabe: zanda guni sentirbe mal, guirenda xiixa ñeebe ne gacanabe. Guiráʼ binni zanda guizaaca ca ni bizéʼtenu riʼ, cadi purtiʼ Binidxabaʼ bi’ni’ pur guizaaca ca ni o pur biquiiñecabe brujería, sínuque málasi rizaaca ca ni.

10. ¿Xi riníʼcabe de ca bruja, ne ximodo nánnanu cadi dxandíʼ ni?

10 Sti cosa ni cadi dxandíʼ ni rucaa Binidxabaʼ binni guni cré nga rusaana ca bruja ca cuerpu sticaʼ huaxhinni ne ripápacaʼ para checaʼ ra nuu xcaadxi bruja o para chiguutica’ ca binni ni cayúnicaʼ dañu. Peru zándaca guinabadiidxaluʼ laaca lii: «Pa ñanda ñuni ca bruja ca ni bizéʼtenu riʼ, ¿xii nga ni riree lu xcuérpucabe yaʼ? ». Casi maʼ bidúʼyanu, ti alma nga ti binni ne qué zanda guireeni lu cuerpu stibe. Ne espíritu ca nga ni rudii stipa cuerpu ca para ganda guibani, peru qué zanda gúnini xiixa sin cuerpu ca.

Zanda guiree ca bruja ca de lu xcuérpube

11. ¿Ximodo nánnanu qué zanda guiree ca bruja ca de lu cuerpu sticaʼ? ¿Runi creluʼ ni la?

11 Nin alma nin espíritu ca qué zanda guiree ca ni de lu cuerpu stiʼ ti binni para guni ca ni xiixa ni jneza o ni cadi jneza. Nga runi, qué zanda guiree ca bruja ca de lu cuerpu sticaʼ casi nácabe rizaaca ni.

12. ¿Ximodo rucaa Binidxabaʼ binni guiníʼ ique bi’ni’ xiixa ni cadi dxandíʼ bi’ni’?

12 ¿Ximodo nusiénenu ni guníʼ ca binni ni guca bruja dxiqué yaʼ? Rucaa Binidxabaʼ laacabe guiníʼ íquecabe bíʼnicabe xiixa ni qué ñúnicabe. Riquiiñebe visión para gucaabe ca binni riʼ guxuíʼlucaʼ, gunadiágacaʼ o gúʼyacaʼ xiixa ni cadi dxandíʼ bizaaca. Runi Binidxabaʼ ni para guxheleʼ binni de Jehová ne gucaabe laacaʼ guiníʼ íquecaʼ cadi dxandíʼ ni rusiidiʼ Biblia.

13. a) ¿Ñee galán nga magia blanca la? b) ¿Xi rusiidiʼ Biblia de ca magia ca?

13 Guionna cosa ni cadi dxandíʼ rucaa Binidxabaʼ binni guni cré nga jma galán magia blanca que magia negra. Peru Biblia qué rusiidiʼ jma galán magia blanca o magia negra, sínuque rucaanáʼ ni guiráʼ clase de magia. Guidúʼyanu ca ley ni bidii Jehová guidxi Israel ni caníʼ de ca ni bi’ni’ magia:

  •   «Cadi naquiiñeʼ guni practicartu magia» (Levítico 19:26).

  •   «Naquiiñeʼ gatiʼ tutiica hombre o gunaa ni naca espiritista o ni runi adivinar» (Levítico 20:27).

  •   «Cadi naquiiñeʼ chuʼ tuuxa [...] ni runi magia, nin tobi ni guyubi tu rusiene xiixa señal o guyubi ti hechiceru, nin tobi ni runi dañu, nin tobi ni cheʼ ra nuu ti espiritista» (Deuteronomio 18:10-14).

14. ¿Xiñee bidii Jehová ley ni ná cadi guni practicárcabe magia?

14 Bisihuinni ca ley ni bidii Dios riʼ qué racala’dxi’ guni practicar ca xpinni magia. Bidii Jehová ca ley riʼ xquidxi purtiʼ nadxiibe laacaʼ ne qué racaláʼdxibe guni crécabe ne guidxíbicabe pur ca ni riníʼ binni de ca demonio ca.

15. ¿Ximodo rusihuinni Biblia jma napa Jehová poder que Binidxabaʼ?

15 Neca lu Biblia qué riete guiráʼ ni zanda guni ca demonio ca, peru ruzeeteʼ ni jma napa Jehová poder que Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ. Ne bihuinni zacá ni dxi guládxibe Binidxabaʼ de guibáʼ (Apocalipsis 12:9). Ne dxi gunabaʼ Binidxabaʼ permisu laabe para gutiidiʼ Job lu prueba, ne bíʼnibe ni gunabaʼ Dios laabe ra qué ñuutibe Job (Job 2:4-6).

16. ¿Tu ra nuu naquiiñeʼ guyúbinu para guilanu?

16 Proverbios 18:10 ná: «Lá Jehová zeeda gaca ti torre nadipaʼ. Ra nuuni ruxooñeʼ binni nachaʼhuiʼ para guilá». Nga runi para ganda guilanu naquiiñeʼ guyúbinu Jehová. Pur nga qué riquiiñeʼ ca xpinni Dios amuletu o xiixa nisa para gápacaʼ laacaʼ de Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ, ne laaca qué ridxíbicabe ni runi ca hechiceru. Runi crécabe ca diidxaʼ ni zeeda lu Biblia ra ná: «Cayuuyaʼ chaahuiʼ Jehová lu guidubi guidxilayú ti iquiiñebe stipa stibe para gacanebe ca ni runi ni nabe de guidubi ladxidóʼ» (2 Crónicas 16:9).

17. ¿Xi cayabi Santiago 4:7 laanu ne xi caquiiñeʼ gúninu?

17 Lii laaca zanda gápaluʼ confianza riʼ pa gúniluʼ ni ná Jehová. Santiago 4:7 ná: «Laguzuubaʼ stiidxaʼ Dios ne lagucaalú Binidxabaʼ, ne laa zaxeleʼ de laatu». Nga runi, pa gúniluʼ ni ná Jehová, Dios ni dxandíʼ, guzuubaluʼ stiidxaʼ ne cadi guixéleluʼ de laa la? zápabe lii.