Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 124

Traición stiʼ Judas ne gunaazecabe Jesús

Traición stiʼ Judas ne gunaazecabe Jesús

MATEO 26:47-56 MARCOS 14:43-52 LUCAS 22:47-53 JUAN 18:2-12

  • BIʼNIʼ TRAICIONAR JUDAS JESÚS NDAANIʼ JARDÍN

  • BIGÁ PEDRO DIAGA TI HOMBRE

  • GUNAAZECABE JESÚS

Maʼ gudiʼdiʼ galaa gueelaʼ. Ne maʼ guníʼ ca sacerdote que zudiicaʼ Judas 30 moneda de plata para guni entregarbe laacaʼ Jesús. Ngue runi ziné Judas ti grupu naroʼbaʼ de sacerdote principal ne fariseu, para guinaazecaʼ Jesús. Zinécabe stale soldadu romanu ne ti comandante militar.

Zándaca ora gudxi Jesús Judas guiree de ra cuartu ra cayúnicabe Pascua que, guyé ra nuu ca sacerdote principal (Juan 13:27). Maʼ laacaʼ biʼniʼ reunircaʼ ca guardia sticaʼ ne ti grupu de soldadu. Zándaca yené Judas laacabe ra cuartu gudoxhicaʼ que primeru. Peru cumu qué nidxélacabe Jesús la? ngue runi zécabe ra jardín que ne maʼ gudíʼdicabe valle stiʼ Cedrón. Zinécabe guiibaʼ, lámpara, antorcha, para guinaazecabe Jesús.

Ziné Judas ca binni riʼ lu dani Olivo purtiʼ nanna raqué zadxela Jesús. Semana gudiʼdiʼ que, nabé gudiʼdiʼ ca apóstol que neza ni zeʼ de Betania hasta Jerusalén ne stale biaje gulezadxícabe ndaaniʼ jardín de Getsemaní. Peru maʼ huaxhinni ngue ne qué rihuinni Jesús lade ca yaga olivo ni zuhuaa ndaaniʼ jardín que. Yanna ¿ximodo gunibiaʼ ca soldadu que laabe pa qué huayuuyacaʼ laabe yaʼ? Ngue runi, para gunibiáʼcabe laabe la? biaananécabe Judas gudii laacabe ti señal: «Ni gudieeʼ ti bixiduʼ, ngue nga laabe. Laguinaazeʼ laabe, lachiné laabe ne laguuyaʼ cadi guxooñebe» (Marcos 14:44).

Ne ora yendácabe ra jardín que, biiyaʼ Judas Jesús ne ca apóstol stiʼ, ne derechu ra nuucaʼ guyebe. Ne gúdxibe Jesús: «¡Buenas noche, Rabí!» ne bidiibe ti bixiduʼ laa. Para gunabadiidxaʼ Jesús laabe: «Xhamiguaʼ, ¿xi zeeda gúniluʼ raríʼ pue?» (Mateo 26:49, 50). Peru laaca Jesús bicabi: «Judas, ¿ñee né ti bixiduʼ nga cayuni traicionarluʼ Xiiñiʼ Hombre la?» (Lucas 22:48). ¡Zacá nga biʼniʼ traicionar Judas Maestru stiʼ!

Ne óraque bidii Jesús ti pasu delante ne bizuhuaa ra cuzaaniʼ ca antorcha ne ca lámpara que ne gunabadiidxaʼ laacabe: «¿Tu cuyúbitu?». Para biree ti ridxi lade ca binni que ná: «Jesús de Nazaret». Óraque né stale valor gúdxibe laacaʼ: «Naa nga Jesús» (Juan 18:4, 5). Cumu cadi cabézacaʼ guicabi Jesús laacaʼ la? gurisacaʼ ne biábacaʼ layú.

Lugar de nuxooñeʼ Jesús purtiʼ nacahui raqué, biguetaʼ gunabadiidxaʼ Jesús laacabe tu cuyúbicabe. Laacaʼ bicábicaʼ sti biaje: «Jesús de Nazaret». Peru né diidxaʼ nadóʼ bicabi Jesús laacabe: «Cayabeʼ laatu naa nga Jesús. Ne pa naa nga cuyúbitu, lagudii lugar cheʼ ca hombre riʼ». Neca cadíʼdibe lu ti guendanagana guizáʼ naroʼbaʼ, bietenaláʼdxibe guniʼbe qué zunítibe nin ti apóstol fiel stibe (Juan 6:39; 17:12). Ne dxandíʼ, qué nunítibe nin tobi de laacaʼ, sínuque Judas, «binni si ni chiguinitilú» (Juan 18:7-9). Yanna canábabe gudiicaʼ lugar cheʼ ca xpínnibe.

Ora biʼyaʼ ca apóstol que biasa ca soldadu que ne zidxíñacaʼ Jesús, bidiicaʼ cuenta xii ngue cazaaca ne gunabadiidxacaʼ Jesús: «Señor, ¿zaa gucáʼludu né espada la?» (Lucas 22:49). Ante guicabi Jesús laacabe, gulee Pedro tobi de ca espada ni ziné ca apóstol que ne bicaalú Malco, esclavu stiʼ sumo sacerdote, ne bigabe diaga ladu derechu.

Peru gudaʼnaʼ Jesús diaga Malco ne bisiándabe laa. De raqué bisiidibe ti cosa nabé risaca ora gúdxibe Pedro: «Bidxiguetaʼ espada stiluʼ ra guleeluʼ laa, purtiʼ guiráʼ ni cuʼ náʼ espada, zatiné espada». Nuu Jesús dispuestu guinaazecabe laa, purtiʼ guniʼbe: «Peru pa guneʼ zacá, ¿ximodo gaca cumplir ni cá lu Stiidxaʼ Dios ra ná naquiiñeʼ gaca ni sicaríʼ yaʼ?» (Mateo 26:52, 54) Ne nabe: «¿Ñee cadi naquiiñeʼ gueeʼ copa ni maʼ bidii Bixhozeʼ naa la?» (Juan 18:11). Nuu Jesús guni ni ná Dios, neca naquiiñeʼ gatiʼ.

De raqué gunabadiidxaʼ Jesús ca binni que: «¿Zeedanetu espada ne palu para guinaazetu naa casi rinaazecabe ti gubaanaʼ la? Guiráʼ dxi gurieeʼ ndaaniʼ templu maʼ cusiideʼ, ne qué ninaazetu naa. Peru guca guiráʼ ndiʼ para gaca cumplir ni bicaa ca profeta» (Mateo 26:55, 56).

Óraque gunaazeʼ ca soldadu, comandante militar ne ca oficial stiʼ ca judíu Jesús ne bindiibicaʼ laabe. Ora biʼyaʼ ca apóstol que maʼ gunaazecabe Jesús bixooñecaʼ. Peru «ti joven», zándaca Marcos, ti discípulo stiʼ Jesús, biaana lade ca binni que para guʼyaʼ xi gúnicabe Jesús (Marcos 14:51). Peru binibiáʼ binni laabe ne guyuucaʼ ninaazecaʼ laabe, ngue runi bisaanabe lari de lino stibe para gunda bixooñebe.