Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

Bieneʼ jneza nga guinabaʼ Dios laanu cadi guicanu rini

Bieneʼ jneza nga guinabaʼ Dios laanu cadi guicanu rini

Bieneʼ jneza nga guinabaʼ Dios laanu cadi guicanu rini

TI doctor caníʼ historia stiʼ

ZUHUAAʼ nezalú ti grupu de doctor ndaaniʼ auditorio stiʼ ti hospital ne culuéʼ laacabe resultadu stiʼ ti autopsia ni bineʼ ti hombre ni gupa ti tumor maligno. Gudxeʼ laacabe: «Zanda guininu gútibe de ti hemólisis (gucadé ca glóbulos rojos stibe) ne gúpabe insuficiencia renal aguda, guca ni purtiʼ bicaacabe laabe stale rini».

Tobi de ca profesor que bidxiichi, bizuhuaa ne nadipaʼ guníʼ: «¿Ni naluʼ nga bicheʼdu pur tipu de rini ni bicaʼdu laabe la?». Gudxeʼ laabe: «Coʼ, cadi nga diʼ nga nuaaʼ guinieeʼ». Para biluéʼ laabe caadxi diapositiva ra rihuinni ca ndaa huiiniʼ stiʼ riñón stiʼ paciente que, gudxeʼ laabe: «Gupa paciente riʼ lisis, gucadé stale glóbulos rojos ndaaniʼ riñón stibe, nga runi zanda guininu pur laani nga gúpabe insuficiencia renal aguda». a Maʼ cadi galán diʼ nuudu raqué ne bibidxi ruaaʼ. Nécaxa nacaʼ ti doctor nahuiiniʼ ne laabe ti profesor, peru maʼ qué zanda guchaaʼ ni gunieeʼ.

Cadi nacaʼ testigu stiʼ Jehová dxi bizaaca ni caninu riʼ. Guleʼ lu iza 1943 ndaaniʼ guidxi Sendai, riaana ni ladu guiaʼ stiʼ Japón. Guca bixhozeʼ patólogo ne psiquiatra, pur nga gudixhe iqueʼ guneʼ estudiar medicina. Lu iza 1970 que, maʼ ziniaʼ chupa iza lu carrera stinneʼ, bichaganaʼyaʼ ti baʼdudxaapaʼ láʼ Masuko.

Bizuluáʼ bineʼ estudiar patología

Masuko biʼniʼ dxiiñaʼ para gunda binduuxeʼ ca estudiu stinneʼ. Guizáʼ riuuladxeʼ medicina; nabé ridxagayaaʼ ora ruuyaʼ pabiáʼ jneza guyáʼ cuerpu stinu. Neca zacá qué lica niníʼ iqueʼ pa guyuu tu bizáʼ laanu. Guníʼ iqueʼ ra guneʼ investigar jma de medicina zabaneʼ galán. Ngue runi, ra biluxe’ carrera, guníʼ iqueʼ chiniaʼ especialidad de patología, ti rama stiʼ medicina ni runi estudiar ximodo ti guendahuará, ximodo riasa ni ne ximodo runiná ni binni.

Ora bineʼ autopsia ca binni gutiʼ de cáncer, bizulú guníʼ iqueʼ pa jneza nga ricácabe rini. Cumu ziáʼ rini ruxhii ti binni ni napa cáncer ni maʼ nuu avanzadu la? maʼ rácacaʼ anémicu ne jmaruʼ si riuucabe zacá ora guicaacabe quimioterapia. Nga runi rucaacabe laacaʼ rini. Peru naa guníʼ iqueʼ jmaruʼ si rucheeche ni cáncer lu xcuérpucabe. Ca dxi riʼ maʼ nánnanu rapa binni inmunosupresión, laani nga factor ni rutalé tumor ladi binni ne pur nga jma maʼ huaxiéʼ tiempu ribánicaʼ. b

Lu iza 1975 nga bizaaca ni gudxeʼ laatu ora bizuluáʼ que. Profesor ni bidxiichi que laaca naca hematólogo. Nga runi qué nidxagayaaʼ xiñee bidxiichibe ora gudxeʼ laabe guti paciente que purtiʼ gucuá rini. Neca zaqué, bineʼ seguir né ni cusieneʼ que ne chaahuiʼ chaahuiʼ guca calmarbe.

Nin guendahuará nin guendaguti

Ca dxi que yeganna ti Testigu maʼ nagola xheelaʼ. Ra cayuíʼcabe diidxaʼ que biquiiñebe diidxaʼ Jehová, ne Masuko gunabadiidxaʼ laabe xi riníʼ ni. Bicabi gunaa que laabe: «Zacá nga lá Dios ni dxandíʼ». (Neca de nahuiiniʼ xheelaʼ ruundaʼ Biblia, peru versión ni riquiiñebe cá ni “SEÑOR”, lugar de nucaacabe lá Dios). ¡Deruʼ ngue gúnnabe napa Dios lá!

Nagueendaca biʼniʼ aceptar Masuko guʼndané gunaa que laa Biblia. Biaʼ a la una de la mañana ora bibiguetaʼ de ra hospital, cayéchebe gúdxibe naa: «¡Cuzeeteʼ Biblia zanitilú guendahuará ne guendaguti!», óraque bicabeʼ laabe: «Galán pa nizaaca nga xa». Óraque guniʼbe: «Maʼ cadi candaa zeeda ti Guidxilayú cubi, nga runi cadi gunítiluʼ tiempu stiluʼ». Naa gucuaaʼ ni casi ora cayabibe naa gusaanaʼ xhiiñaʼ, bichiichi ngue naa ne pur laani maʼ cadi galán diʼ guyuu xquendaxheeladu.

Peru qué nibee ngue gana laabe, runi orarbe Dios ne ruyúbibe textu stiʼ Biblia ni peʼ caquiiñeʼ ne ruluiʼbe ca ni naa. Tobi de ca textu ni jma bidxagayaaʼ nga ni cá lu Eclesiastés 2:22, 23: «¿Xi runi ganar ti hombre pur guiráʼ dxiiñaʼ nadipaʼ ni runi ne xi rucaa laa guni dxiiñaʼ nadipaʼ lu gubidxa pue? Ne nin huaxhinni qué randa riziilaʼdxiʼ ladxidóʼ. Laaca pur gana si nga». Ngue peʼ nga ni runeʼ: neca dxi ne gueelaʼ runeʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ hospital peru cadi nuaaʼ nayecheʼ.

Lu beeu julio iza 1975, ti domingu siadóʼ biree si xheelaʼ zeʼ ra Yoo stiʼ Reinu stiʼ ca testigu stiʼ Jehová, gudixhe iqueʼ chinandaʼ laabe. Guizáʼ bidxagayaabe ora bíʼyabe naa raqué ne galán modo bidxaagalú guiráʼ hermanu naa. Dede dxi que maʼ qué ñaadxaʼ ca reunión ca domingu que ne ti beeu despué bizulú biindané ti hermanu naa Biblia. Guyuunisa xheelaʼ chonna beeu despué de dxi yeganna xa hermana que laa.

Bieneʼ jneza nga guinabaʼ Dios laanu cadi guicanu rini

Nagueendaca biziideʼ ná Biblia naquiiñeʼ guni rechazar ca xpinni Cristu rini (Hechos 15:28, 29; Génesis 9:4). Cumu maca bineʼ estudiar cadi caquiiñeʼ peʼ guicá binni rini la? ngue runi qué ñaca nagana para naa ñuneʼ aceptar modo ruuyaʼ Dios ni. c Óraque guníʼ iqueʼ: «Pa nuu ti Dios ni bizáʼ laanu ne cayabibe ni laanu la? nga nga ni jneza».

Ne laaca biziideʼ pur pecadu stiʼ Adán nga raca huaranu ne rátinu (Romanos 5:12). Ca dxi que cayuneʼ investigar de guendahuará ni láʼ arteriosclerosis. Ora maʼ ziyoʼxhoʼ ti binni riguidxi ca artéria ca ne ribé ca ni, ne ndiʼ redané xcaadxi guendahuará casi guendahuará de corazón ne laaca runiná ni cerebru ne riñón sticaʼ. Nga runi, biaʼsi guinieeʼ rizaaca guiráʼ ndiʼ pur guendaruchee bisaanané Adán laanu. Dede dxi que maʼ huaxiéʼ riuuladxeʼ guneʼ investigar de ca guendahuará ca, purtiʼ biziideʼ Jehová si nga zanda cuee guendahuará ne guendaguti.

Lu beeu marzo de iza 1976, bisaanaʼ de guneʼ investigar lu hospital universitariu que gadxe beeu despué de bizulú biindanécabe naa Biblia. Bidxibeʼ pa qué nidxelaruáʼ dxiiñaʼ de doctor, peru bidxelaʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ sti hospital. Despué de guyuunisaʼ lu beeu mayo lu iza 1976, guníʼ iqueʼ modo jma jneza iquiiñeʼ xquendanabaneʼ nga gacaʼ precursor (binni ni runi predicar de tiempu completu), ne bizuluáʼ dxiiñaʼ riʼ lu beeu julio de iza 1977.

Bineʼ defender modo ruuyaʼ Dios rini

Lu beeu noviembre iza 1979 guyuudu yegacanedu ndaaniʼ ti congregación ra caquiiñeʼ tu guni predicar, ndaaniʼ tobi de ca municipiu stiʼ Chiba. Raqué bidxelaʼ ti hospital ra zanda guneʼ dxiiñaʼ galaa dxi si. Primé ca dxi bineʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ hospital que bidxiña ti grupu de cirujanu naa ne gunabadiidxacaʼ ca naa: «Cumu testigu stiʼ Jehová lii la? xi gúniluʼ ora gueeda ti binni ni caquiiñeʼ guicá rini ya?».

Né stale respetu bicabeʼ laacabe zinandaʼ ca ley ni maʼ gudixhe Dios ni caníʼ de rini ne laaca gudxeʼ laacabe nuu xcaadxi modo zanda guneʼ tratar ca paciente stinneʼ ne zuneʼ guiráʼ ni nuu lu nayaʼ para gacaniáʼ laacabe. Despué de ti hora de cayuidu diidxaʼ, bicabi jefe de cirujía que: «Cayeneʼ lii. Peru pa nécabe ti binni ni cuxii ziáʼ rini la? maʼ laadu guni tenderdu laabe». Ná ndácabe naduxhuʼ doctor que, peru despué de gunidu que maʼ guca llebardu ne siempre biʼniʼ respetarbe ca ni runeʼ cré.

Bihuinni jneza nga cadi guicá binni rini

Laga nuudu Chiba, ndaaniʼ guidxi Ebina cabí ti sucursal stiʼ ca testigu stiʼ Jehová de Japón. Naa ne xheelaʼ riuudu ti biaje lu ti semana para guni tenderdu ca testigu ni cayacané ra cabí edificiu ni láʼ Betel. Chupa chonna beeu despué biʼniʼ invitárcabe laadu chigacanedu de tiempu completu ndaaniʼ guidxi Ebina ne lu beeu marzo de iza 1981 yendézadu ndaaniʼ ca edificiu ni biquiiñecabe para cueza jma de gaayuʼ guyuaaʼ voluntariu. Ca siadóʼ que riguiibeʼ bañu ne ca huadxí que rudieeʼ consulta.

Tobi de ca paciente ni gupaʼ nga Ilma Iszlaub, ti misionera de Australia ni beedandeza Japón lu iza 1949. Gúpabe leucemia ne gudxi ca doctor que laabe maʼ xhupa xhonna si beeu nabánibe. Qué niná Ilma nicá rini para nibani xcaadxi dxi ne gudixhe ique guiaana Betel ca últimu dxi bibani. Para tiempu que, gastiʼ diʼ medicina ni rudxiibaʼ glóbulos rojos lu rini stiʼ binni casi eritropoyetina, ne nabé biete hemoglobina stibe de chonna o tapa gramu (12 a 15 nga naquiiñeʼ gápabe), peru bineʼ biaʼ gúndatiʼ para guneʼ tender laabe. Qué nusaana de ñápabe fe lu Stiidxaʼ Dios dede dxi gútibe gadxe iza despué, lu beeu enero de 1988.

Lu ca iza huadiʼdiʼ ca, stale voluntariu de sucursal stiʼ ca testigu stiʼ Jehová de Japón huayaca operarcaʼ, né ca cirujanu de ca hospital ni nuu gaxha huayuni operarcaʼ laacabe sin rini ne naquiiñeʼ gusisácanu ni rúnicabe ca. Gatigá huayuni invitárcabe naa chiguuyaʼ modo runi operárcabe, ne nuu biaje la? racaniáʼ laacabe. Rudieeʼ xquixe peʼ ca doctor riʼ purtiʼ runi respetarcaʼ laanu pur qué ricanu rini. Cumu runeniaʼ laacabe dxiiñaʼ la? huayapaʼ stale oportunidad de güeniaʼ laacabe de ca ni runeʼ cré. Ne tobi de laacabe cadi xadxí peʼ de guyuunisa ne yanna maʼ naca ti Testigu.

Galán guzéʼtenu stipa ni runi ca cirujanu ca para cadi iquiiñecaʼ rini ora guni tendercaʼ ca testigu stiʼ Jehová, huayacané ni para guidxela xcaadxi modo guni tendércabe binni. Maʼ bihuinni nuu stale ventaja ra guni operárcabe binni sin rini, según ca estudiu ni huayúnicabe, ca binni ni qué ricá rini jma nagueenda raca recuperarcaʼ ne qué raca xiroopeʼ caʼ despué de gaca operarcaʼ.

Caziideruaʼ de doctor ni jma nanna

Runeʼ stipa pur gánnaruaʼ de ca cosa nacubi ni cabee ca doctor ca, peru laaca caziideruaʼ de Jehová, doctor ni jma nanna. Laabe cadi ruuyabe ti luguiáʼ si, sínuque ruuyabe ximodo peʼ nácanu (1 Samuel 16:7). Laaca zacaca nga runeʼ stipa guuyaʼ ca paciente stinneʼ ti ganda gacaniáʼ laacabe jma ne cadi guuyasiáʼ ca guendahuará stícabe.

Ca dxi riʼ cayuneruaʼ dxiiñaʼ Betel ne tobi de ca cosa ni jma rusiecheʼ naa nga gacaniáʼ binni gunibiáʼ Jehová ne gacaniáʼ laacaʼ gánnacaʼ ximodo ruuyabe rini. Lu ca oración stinneʼ, rinabaʼ Jehová Dios, doctor ni Jma Nandxóʼ, guiuba cueeʼ guiráʼ guendahuará ne guendaguti. Yasushi Aizawa guníʼ ni bizaaca.

[Nota]

a Casi ná libru Modern Blood Banking and Transfusion Practices (Ca método ni riquiiñecabe yanna para guni almacenárcabe ne gucaacabe binni rini), stiʼ doctora Denise M. Harmening, ná ni «zándaca gueedachuʼ ti reacción transfusional hemolítica ne rizaaca ni ora nuu binni débil purtiʼ maʼ gucuá rini, nacaxiiñiʼ o bíʼnicabe laa ti transplante». Nuu biaje qué riná ca anticuerpu ca guni aceptarcaʼ transfusión peru «qué rihuínnini né ca método corriente ni runi ca doctor ca ante guicá binni rini». Casi ná libru Dailey’s Notes on Blood (Ni bicaa Dailey de rini), «zanda gueeda gapa binni hemólisis neca guicá caadxi huiiniʼ si rini ni cadi compatible. Ora maʼ cadi cayuni riñón stiʼ binni dxiiñaʼ, chaahuiʼ chaahuiʼ raca envenenar xcuerpu purtiʼ riñón ca maʼ qué rusiá ni rini ca».

b Publicación ni láʼ Journal of Clinical Oncology, ni biree lu beeu agosto de iza 1988, ná: «Ca binni napa cáncer ne raca operar ne gatigá rucaacabe laacaʼ rini jma nagueenda raca xiroocaʼ que ca binni ni qué nicá rini».

c Pa riuuláʼdxiluʼ gánnaluʼ jma de ni rusiidiʼ Biblia de tema riʼ la? Biiyaʼ folletu ¿Cómo puede salvarle la vida la sangre?, ni gulee ca testigu stiʼ Jehová.

[Ni caníʼ]

«Gudxeʼ laacabe nuu xcaadxi modo zanda guneʼ tratar ca paciente stinneʼ ne zuneʼ guiráʼ ni nuu lu nayaʼ para gacaniáʼ laacabe»

[Ni caníʼ]

«Maʼ bihuinni nuu stale ventaja ra guni operárcabe binni sin rini»

[Imagen]

Luguiáʼ: cudieeʼ ti discursu de lu Biblia

Ladu derechu: naa ne Masuko, xheelaʼ, ca dxi riʼ