Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

¿Xi zanda guizíʼdinu de modo guyáʼ ca maniʼ ca?

¿Xi zanda guizíʼdinu de modo guyáʼ ca maniʼ ca?

¿Xi zanda guizíʼdinu de modo guyáʼ ca maniʼ ca?

«Gunabadiidxaʼ ca maniʼ, zusiidicame lii, laaca zanda gabi ca maniʼ ripapa lii xi gúniluʼ. O biiyaʼ Guidxilayú, zanda gusiidini lii, ne ca benda ni nuu ndaaniʼ nisadóʼ zanda gábicaʼ lii xi gúniluʼ» (JOB 12:7, 8).

LU CA últimu iza riʼ, stale científicu ne ingenieru cudiicaʼ lugar gusiidiʼ ca maniʼ ne ca yaga laacaʼ. Runi estudiarcaʼ ximodo guyáʼ ca ni nabani, runibiáʼcabe ni casi biomimética, ¿xiñee rúnicabe ni yaʼ? Purtiʼ racaláʼdxicabe guzáʼcabe xcaadxi máquina ne xcaadxi producto, ne gúnicabe ni jma jneza. Ora gú’ndalu’ ca ejemplu ni chiguzéʼtenu riʼ, gunabadiidxaʼ laca lii: «¿Tu laa naquiiñeʼ gusisacaʼ pur guiráʼ ca ni guyáʼ riʼ pue?».

Ca aleta stiʼ ballena jorobada

¿Xi zanda guiziidiʼ ca ingenieru aeronáutico de ca ballena jorobada? Zanda guiziidicaʼ stale. Ca ballena jma huaniisi nanaacame biaʼ 30 tonelada, nanaacame biaʼ nanaa ti camión ni ruaʼ stale carga, ziuulacame biaʼ 12 metru, naguidxi xcuérpucame ne nabé naroʼbaʼ ca aleta stícame, peru neca zacá, nabé nagueendacame. Para ganda gó ca ballena riʼ, riuucame xagueteʼ ca benda ca, despué rudiicame bieque para quíbacame luguiáʼ ne ribeecame caadxi círculo de bi, naroʼbaʼ ca ni biaʼ ti metru arondaʼ, racá nga riuu ca benda ca ne despué rábicame laacaʼ.

Nabé ridxagayaa ca científicu ximodo nga rieeque ballena riʼ pa cadi naguudxi cuerpu stime. Despué bidiicabe cuenta randa rieeqeme pur modo guyáʼ ca aleta stime. Cadi lisu diʼ ca ni casi ala stiʼ ti avión, sínuque naraayaʼ ca ni.

Ora riniibi ballena riʼ ndaaniʼ nisa, cumu naraayaʼ ca aleta stime la? nagueenda riguíbame luguiáʼ ne gastiʼ rucueeza laame. ¿Ximodo rúnime ni yaʼ? Revista Natural History rusiene cumu naraayaʼ ca aleta stime la? nagueenda rieequeme ne riguíbame luguiáʼ, pa ca aleta stime ñaca ca ni lisu la? maʼ qué ñanda ñeequeme nagueenda, puru remolinu si ñúnime ne qué ñanda niguíbame luguiáʼ.

¿Xi zanda guizíʼdinu de ca aleta stiʼ ca ballena jorobada? Pa nuzáʼcabe ca ala stiʼ ca avión ca casi ca aleta stiʼ ca ballena, maʼ ué niquiiñecabe alerón ne xcaadxi cosa ni rucueeza bi. Ne nga ñacané ñaca avión ca jma seguru ne jma nagueenda ñuni chaahuicabe ni. John Long, ti hombre ni nanna stale de biomecánica ná «maʼ cadi candaa zuzáʼcabe ca ala stiʼ ca avión casi ca aleta stiʼ ca ballena jorobada».

Ca ala stiʼ ca gaviota

Neca maʼ xadxí riquiiñeʼ ca ingenieru modo guyáʼ ca ala stiʼ ca maniʼ ni ripapa para guzaʼcaʼ ca ala stiʼ ca avión la? yanna riʼ maʼ bidxélacabe stiʼ cosa jma galán. Revista New Scientist bizeete’: «Caadxi investigador ni runi dxiiñaʼ Universidad de Florida maʼ bizaʼcaʼ ti avión ni randa runi controlarcaʼ, riaanani lu bi ti ratu, de racá riéteni ne ora maʼ ziyéteni la? nagueenda riásani sti biaje, cásica runi ca gaviota».

Randa riniibi ca gaviota ca modo tiica si, ora rucuudecame codo ne ala stícame. Revista ca ná bizáʼcabe avión riʼ casi ala stiʼ ti gaviota ne «ziuulani 60 centímetru, riquiiñeʼ avión riʼ ti motor ni napa caadxi varilla de guiibaʼ ni runiibi ca ala stini». Pur modo bizáʼcabe ala stiʼ avión riʼ randa riásani luguiáʼ ne riaanani lu bi ne de racá nagueenda riéteni lade ca edificiu jma nasoo. Racalaʼdxiʼ Fuerzas Aéreas de Estados Unidos gapa clase avión riʼ, para guyúbicaʼ para cuzáʼcabe arma química ne biológica ndaaniʼ stale guidxi.

Ñee geco o bilobayoo

Zanda guizíʼdinu stale de ca maniʼ ni rizá lu Guidxilayú. Casi geco o bilopayoo, randa rizame cueʼ pader ne ique yoo, ne maca dede dxi gucuá Biblia riete de laame (Proverbios 30:28). Peru ¿ximodo randa rúnime nga sin guiábame yaʼ?

Qué gápadime xiixa ni uquiidiʼ laame cueʼ yoo casi ti resistol. Cada tobi de ca bicuini name ne ñeeme napa ti esponja huiiniʼ ne luni napa jma guicha huiiniʼ ni napa ruedahuiiniʼ punta. Guiráʼ nga racané laame guicame ti lugar sin guiábame. Randa riguiidime pur ti fuerza ni rábicabe Van der Waals, nga runi qué riábame, ne pur nga laanu qué zanda guicanu né nanu cueʼ pader ne quíbanu luguiáʼ. Esponja huiiniʼ ne ca guicha huiiniʼ ni nápame ñeeme, racané laame iquiidime cueʼ pader ne cadi guiábame layú.

¿Ximodo zanda iquiiñecabe modo guyáʼ maniʼ riʼ yaʼ? Galán pa nuzáʼcabe xiixa cosa casi náʼ ne ñee bilopayoo, ni ñanda ñeeguʼ ne nixeleʼ casi velcro ni maca biquiiñecabe. Lu revista The Economist, ti investigador guníʼ ñanda nuzáʼcabe ti cinta adhesiva casi náʼ ne ñee bilopayoo ne «ñacaneni ca médicu ca para maʼ cadi niquiiñecaʼ cinta adhesiva ni napa químicu».

¿Tu laa naquiiñeʼ gusisácanu pur modo guyáʼ ca maniʼ riʼ pue?

NASA (Administración Nacional de Aeronáutica y del Espacio, de Estados Unidos) cuzaʼcaʼ ti robot ni napa xhono ñee ni zeeda casi ti meuxubi, ne xcaadxi ingenieru de Finlandia maʼ bizaʼcaʼ ti tractor ni napa xhoopaʼ ñee ni riguiʼbaʼ ra jma nagana casi ñaca ti maniʼ chuga naroʼbaʼ. Ne xcaadxi investigador maʼ bizaʼcaʼ ti cosa de guiibaʼ ni rixeleʼ ne rieeguʼ casi bidxi ni ricá lu yaga pinu. Ne ti empresa ni ruzáʼ carru caquiiñecaʼ modo guyáʼ pez cofre para guzaʼcaʼ ti carru ni sáʼ jma nagueenda. Ne xcaadxi científicu, cayuni estudiarcaʼ pabiáʼ runi huantar bichuga stiʼ ti bichuʼ ni láʼ oreja de mar para guzaʼcaʼ ti chalecu jma nadipaʼ, cadi tan nanna ne cadi tidiʼ bala luni.

Stale científicu maʼ biʼniʼ estudiarcaʼ naturaleza ne pur nga maʼ nápacaʼ información de guiráʼ ni nuu lu Guidxilayú. Revista The Economist ná riquiiñeʼ ca científicu información riʼ para guzaʼcaʼ xiixa cosa, guiráʼ ca información riʼ lácani «patentes biológicas», ndiʼ rusihuinni maʼ nuu tu stícani. Ne revista riʼ ná: «Ora ribee lá ca científicu ca cosa ni ruzaʼcaʼ casi «patentes biológicas», casi xa ñaca niniʼcaʼ stiʼ naturaleza ca ni».

¿Paraa biree guiráʼ ca cosa sicarú ni nuu lu guidubi Guidxilayú riʼ yaʼ? Stale investigador ná bindaa stale millón de iza para gunda guyáʼ ca ni pur evolución. Peru maʼ gadxé ni riníʼ xcaadxi científicu. Lu iza 2005, ti microbiólogo ni láʼ Michael Behe, bicaa ca diidxaʼ riʼ lu periódicu ni láʼ The New York Times: «Pur modo guyáʼ Guidxilayú riʼ, gastiʼ ra guidiñeyú ni, casi ora ridúʼyanu ti patu, modo rizame, modo rúnime ridxi, qué zanda diʼ gácame sti maniʼ, purtiʼ rihuinni dxichi patu laame». Nga runi, sicaríʼ guníʼ científicu riʼ: «Nuu tu bizáʼ guiráʼ ni nuu».

Ora ruzáʼ ti ingenieru ala stiʼ ti avión para gácani jma seguru, rusisácacabe dxiiñaʼ stibe, zaqueca nga rúnicabe né ti binni ni ruzáʼ cinta adhesiva o ti carru ni jma naguenda rizá. Ora runi copiárcabe xiixa ni bizáʼ tuuxa ne qué gusisácacabe ni biʼniʼ la? zeeda gácani ti delitu.

Nuu binni ruuyaʼ ximodo guyáʼ naturaleza para guzaʼcaʼ xiixa cosa ne despué riniʼcaʼ guyáʼ guiráʼ cosa pur evolución. Peru ¿ñee jneza nga la? Pa caquiiñeʼ ti binni nuu xpiaaniʼ para guzáʼ xiixa ni maca nuu, ¿xi zanda guininu de ni bizáʼ guiráʼ ni nuu? ¿Tu ndiʼ rábiluʼ naquiiñeʼ gusisácacabe jma, ti maestru ni cusiidiʼ la? o ti alumnu ni caziidiʼ?

Ni dxandíʼ

Ora ruuyaʼ binni guiráʼ ni guyáʼ, riniʼcaʼ ca diidxaʼ ni bicaa ti salmista, sicaríʼ nani: «Pabiáʼ stale nga ca ni maʼ bíʼniluʼ Jehová. Né guendabiaaniʼ nga bíʼniluʼ de guiráʼ ni. Guidxilayú riʼ dxaʼ de guiráʼ ni bizaʼluʼ» (Salmo 104:24). Ne Pablo, sti hombre ni bicaa Biblia, laaca guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Neca qué rihuinni ca cualidad stiʼ Dios, peru dede dxi guyáʼ guidxilayú rihuinni dxichi guiráʼ ni lu ca cosa ni bizaʼbe, dede rihuinni poder stibe ne laaca rusihuinni ca ni bizaʼbe laabe nga Dios» (Romanos 1:20).

Stale binni ni runi respetar ni ná Biblia nacaʼ biquiiñeʼ Dios evolución para bizáʼ guiráʼ ni nuu. Peru ¿ñee nga rusiidiʼ Biblia la?

[Ni caníʼ]

¿Ximodo guyáʼ guiráʼ ni nuu?

[Ni caníʼ]

¿Tu laa bizáʼ guiráʼ ni nuu?

[Imagen ne cuadru]

Pa caquiiñeʼ ti binni nuu xpiaaniʼ para guzáʼ xiixa ni maca nuu, ¿xi zanda guininu de ni bizáʼ guiráʼ ni nuu?

Randa raca controlar avión riʼ purtiʼ biʼniʼ copiarcaʼ ala stiʼ ca gaviota para bizaʼcaʼ ala stini.

Stale científicu racaláʼdxicaʼ guni copiarcaʼ modo guyáʼ náʼ ne ñee geco o bilopayoo. Nabé galán modo guyáʼ maniʼ riʼ purtiʼ zanda iquiidime ne guiládime cueʼ pader ne ique yoo ne qué raca biidime, lu si teflón qué randa riquiidime.

Biquiiñecabe modo guyáʼ pez cofre para bizáʼcabe ti carru ni sáʼ jma nagueenda.

[Ra gucuaacabe imagen]

Avión: Kristen Bartlett/University of Florida; ñee geco o bilopayoo: Breck P. Kent; pez cofre ne carru: Mercedes-Benz USA

[Ca imagen ne cuadru]

NABÉ GALÁN MODO GUYÁʼ CA MANIʼ

Nabé galán modo guyáʼ stale maniʼ ne cadi casi zécame riníticabe, nga rusihuinni nabé nuu xpiaanicame (Proverbios 30:24, 25). Guidúʼyanu chupa ejemplu.

Modo rizá birí ¿Ximodo ribiguetaʼ birí ra lidxi ora ruyubi ni gó? Caadxi investigador británicu nacaʼ rusaana birí ti xhoʼ, duubaʼ o huella para guibiguétacame ra lídxicame. Revista New Scientist ná: «Ca birí ni runibiáʼcabe casi faraón, rúnicame ca neza stícame, ¿xiñee yaʼ? Purtiʼ ora rireecame de ra lídxicame, stubi stúbicame maʼ nánnacame xi neza guicaacame para guibiguétacame ra lídxicame». Laaca bizeeteʼ revista riʼ nabé biaʼsi modo rúnicame ca neza stícame, nga racané laacame para cadi gucheecame de neza ne qué ridxágacame stale.

Ni racané ca ave gánnacaʼ pa neza guipápacaʼ Xadxí ripapa stale ave para chindacaʼ xiixa lugar neca nabé feu tiempu. ¿Ximodo rúnicame ni yaʼ? Stale científicu maʼ guníʼ racané Guidxilayú laacame. Revista Scientist ná: «Nuu ti stipa ni ruchii guidubi Guidxilayú ne laani nga ni runibiáʼcabe casi campo magnético, peru ridxaani depende de cada lugar ra nuunu ne cadi siempre ruluíʼ ni lii pa ladu riaana ladu guiaʼ. Yanna ¿xi racané ca ave gánnacaʼ pa neza checaʼ yaʼ? Ti cosa ni racané laacame nga gúʼyacame pa ladu riaaziʼ gubidxa. Laaca guníʼ revista riʼ zándaca cadi cá diʼ gubidxa lugar ra chindácame, nga runi stale investigador ná ti cosa ni racané ca ave riʼ gánnacame paraa ne xi tiempu nucaacame nga reló biológicu ni nápacame.

¿Tu bisiidiʼ ca birí ca gúnicaʼ neza sticaʼ? ¿Tu laa bizáʼ ca ave ca né ti reló biológicu para gánnacaʼ pa ladu checaʼ? ¿Ñee gúcani pur evolución la? o guyuu tu bizáʼ laacame?

[Ra gucuaacabe imagen]

© E.J.H. Robinson 2004