Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

Ni rinabadiidxaʼ ca ni ruundaʼ

Ni rinabadiidxaʼ ca ni ruundaʼ

Ni rinabadiidxaʼ ca ni ruundaʼ

Pur ca mandatu ni zeeda lu Biblia de modo iquiiñeʼ binni rini, ¿xi riníʼ ique ca testigu stiʼ Jehová de ca tratamientu ra riquiiñecabe laaca rini stiʼ ti binni para gusiándacabe laa?

Guiráʼ xixé ca xpinni Cristu naquiiñeʼ guuyaʼ chaahuicaʼ xi rusiidiʼ Biblia ne cadi guicaacaʼ decisión pur ni riuuláʼdxisicaʼ o ni gabi tuuxa doctor laaca. Nácani xiixa entre laabe de Jehová.

Purtiʼ Jehová ni bidii laanu guendanabani, bi’ni’ mandarbe laanu cadi guidoʼno rini (Génesis 9:3, 4). Ne lu Ley ni bidiibe guidxi Israel bisiénebe paraa si zanda iquiiñeʼ binni rini purtiʼ runi representar ni guendanabani, laabe guniʼbe: «Guendanabani stiʼ cada maniʼ nuuni lu rini ca. Ne cudieeʼ lii rini ca para gurúbaluʼ lu altar, para gaca perdonar ca pecadu stitu». ¿Xi naquiiñeʼ guni ti binni ora guuti ti maniʼ para gó yaʼ? Dios guníʼ: «Napa xidé guxhii rini stime ne guchá yu luni» a (Levítico 17:11, 13). Ne bizeeterube mandamientu riʼ xhupa xhonna biaje (Deuteronomio 12:16, 24; 15:23). Ti libru judíu ni láʼ The Soncino Chumash ná: «Cadi naquiiñeʼ guiaapaʼ rini ca, sínuque naquiiñeʼ guixii ni layú para cadi gó binni ni». Nin ti israelita cadi naquiiñeʼ guiaanané rini stiʼ maniʼ o stiʼ binni ne cuʼ chaahuiʼ ni para iquiiñeʼ ni purtiʼ stiʼ Dios guendanabani ca.

Dede dxi guti Mesías maʼ qué ninanda binni ni cá lu ley stiʼ Moisés peru dede yanna risácaruʼ rini ca para Dios. Bicaa espíritu santu stiʼ Dios ca apóstol guni mandarcaʼ ca xpinni Cristu guni rechazarcaʼ rini. Guizáʼ risaca mandamientu riʼ. Biaʼca risaca mandamientu ni ná cadi chuʼnécabe ni cadi xheelacabe ne cadi guni adorárcabe bidóʼ (Hechos 15:28, 29; 21:25). Lu siglu XX que, nabé guyuu de moda guni donar binni rini ne guicá ni, peru ca testigu stiʼ Jehová biénecaʼ cadi biaʼsi ni runi ca binni riʼ ne ni rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios. b

Riuu biaje rinabaʼ ca doctor ca guiree binni caadxi rini chupa chonna semana ante gaca operar (donación autóloga preoperatoria) ti pa málasi iquiiñeʼ ni la? zanda gucaacabe laabe laaca rini stibe. Peru pa guiree binni rini, cuʼ chaahuiʼ ne guicá rini stiʼ ti binni la? maʼ cadi zinandaʼ ni ná Levítico ne Deuteronomio. Cadi naquiiñeʼ guiaapaʼ diʼ rini ca; naquiiñeʼ guixii ni casi ora nibiguetaʼ ni ra nuu Dios. Dxandíʼ nga maʼ cadi zinándanu Ley ni gucuaa Moisés que, peru laadu, ca testigu stiʼ Jehová rinándadu ca principiu stiʼ Dios ni zeeda luni ne maʼ gudixhe íquedu guni rechazardu rini. Nga runi, qué runi donardu rini ne laaca qué riguu chaahuidu ni para guicadu ni despué, sínuque naquiiñeʼ guixii ni. Purtiʼ binni ni runi guiráʼ ndiʼ la? cucheené ley stiʼ Dios.

Nuu caadxi modo riquiiñecabe rini stiʼ binni ni qué riníʼ Biblia xi peʼ naquiiñeʼ gaca. Stale xpinni Cristu rudii lugar gúnicabe laa análisis de rini purtiʼ despué rixii rini ca. Peru ziuu biaje zanabaʼ ca doctor ca gaca binni xiixa tratamientu nagana ne maʼ cada xpinni Cristu guuyaʼ xi principiu zanda gacané laa.

Casi ora chigaca operar binni la? riquiiñeʼ ca doctor ca hemodilución. Lu procesu riʼ ridiʼdiʼ rini stiʼ binni ca ndaaniʼ ti máquina ne rigaacabe ti líquidu ni para cadi guinana rini stiʼ binni ca. Ne despué maʼ ribiguetaʼ ni lu xcuerpu binni ca peru ma’ nuuni normal. Nuu sti procesu ni lá recuperación de sangre ora maʼ cayaca operación ca né ti máquina rutópacabe rini stiʼ binni ca, rusiácabe ni ne rudxiguétacabe ni lu xcuérpube. Ne nuu biaje rigaacabe rini stiʼ binni ca ndaaniʼ ti máquina ni runi xhiiñaʼ corazón, pulmón o riñon. Ne despué rini ni nuu lu máquina ca ribiguetaʼ ni lu xcuerpu binni ca. Ne nuu sti procedimientu ra riquiiñecabe ti máquina ni láʼ centrifugadora para cueecabe ca cosa malu ni nuu lu rini ca. O laaca riquiiñecabe máquina riʼ para cueecabe ca cosa maʼ nahuiiniʼ ni nuu lu rini para gucaacabe ni sti lugar de xcuerpu stiʼ binni ra jma caquiiñeʼ ni. Ne laaca nuu tiru ribeecabe caadxi rini ruguuchacabe ni ti medicina ne rucaacabe ni binni ca sti biaje.

Dxandíʼ gadxé gadxé tratamientu nuu ne mientra zeʼ dxi ziguchaa ca tratamientu ca. Nga runi, cadi ládinu nga guni decidirnu xi guni xcaadxi. Cada xpinni Cristu naquiiñeʼ guuyaʼ xi chiguninécabe rini stiʼ ora chigaca operar, chigaca ti análisis o chiguicaa ti terapia. Dede ante naquiiñeʼ guinabadiidxabe doctor stibe o ni chiguni análisis laabe ximodo chiguiquiiñeʼ rini stibe. De raca maʼ naquiiñeʼ gúʼyabe xi ná conciencia stibe para guicaabe ti decisión (biiyaʼ ni ná cuadru ca).

Cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ guiráʼ ca xpinni Cristu maʼ bidiicaʼ xquendanabánicaʼ Dios ne naquiiñeʼ gannaxhiicaʼ laabe de guidubi ladxidoʼcaʼ, de guidubi xhiálmacaʼ ne guiráʼ stipa sticaʼ ne guidubi xquendabiaanicaʼ (Lucas 10:27). Ma’ gadxé ca testigu stiʼ Jehová de xcaadxi binni purtiʼ para laacabe nabé risaca amistad napanécabe Dios. Dios ni rudii guendanabani cayabi laanu gápanu confianza rini bixii Jesús. Sicaríʼ cá lu Stiidxabe: «Ne maʼ gudixe Xiiñibe [Jesucristu] pur laanu para gácanu libre pur rini stiʼ. Maʼ guca perdonar ca pecadu stinu» (Efesios 1:7).

[Notas]

a Ti teólogo ni láʼ Frank H. Gorman bicaa: «Ra guxhii binni rini stiʼ maniʼ ca rusihuinni runi respetárcabe xquendanabánime ne laaca rusihuínnicabe runi respetárcabe Dios, purtiʼ laa nga bizáʼ laame ne cayapa laame».

b Bicabi La Atalaya 1 de noviembre iza 1951 caadxi pregunta ni nabé runi binni de tema riʼ ne bisiéneni xiñee cadi jneza guicá binni rini ni guca donar.

[Imagen]

PREGUNTA NI ZANDA GACANÉ LAANU

Pa cueechúcabe parte de rini stinneʼ fuera ne guiaanadxí de guxooñeʼ ni ti ratu ¿ñee zuchiiñaʼ conciencia stinneʼ pa gudxiguétacabe rini ca lu cuerpu stinneʼ ne maʼ cadi naquiiñeʼ guixii ni layú la?

Pa cueecabe rini naa para uguuchacabe ni xiixa medicina ne gudxiguétacabe ni lu cuerpu stinneʼ, ¿ñee zuchiiñaʼ conciencia stinneʼ pur ni maʼ biziideʼ de lu Biblia la? o zacaa tratamientu riʼ?