Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

¿Ñee caquiiñeʼ pe’ chuʼ ti ley para guirá’ cosa la?

¿Ñee caquiiñeʼ pe’ chuʼ ti ley para guirá’ cosa la?

¿Ñee caquiiñeʼ pe’ chuʼ ti ley para guirá’ cosa la?

ZÁNDACA dxi joven laanu, gudixhe bixhózenu ne jñaanu xi gúninu. Ne ra ziniisinu biénenu bíʼnicabe ni purti racaláʼdxicabe cheni laanu galán. Ne zándaca neca ma’ huaniisinu ne ma’ cadi nabézanu ra nuucabe, rinándarunu ca conseju ni bidiicabe laanu.

Laaca ma’ gudixhe Jehová, Bixhózenu ni nuu guibáʼ, caadxi ley ni naquiiñeʼ chinándanu ne zeeda ca ni lu Biblia. Caadxi de ca ley ri’ ná cadi naquiiñeʼ guni’ adorarnu bidóʼ, cadi chúʼnenu ni cadi xheelanu, cadi guni cometernu pecadu sexual ne cadi cuánanu (Éxodo 20:1-17; Hechos 15:28, 29). Laga jma ziyunibiaʼnu Jehová riénenu racaláʼdxibe ni galán para laanu ne cadi nagana chinándanu ca ley stibe (Efesios 4:15; Isaías 48:17, 18; 54:13).

Nuu biaje gastiʼ di’ ti ley para ti cosa. Nga runi nuu tu laa riníʼ cumu gastiʼ ti ley para laani la? zanda guni ni racalaʼdxiʼ purti’ pa ñaca risaca pe’ ni la? niguixhe Dios ti ley para laanu.

Ca binni ni riníʼ ique sicaríʼ la? ricaacaʼ decisión ni cadi jneza ne qué ribeenducaʼ ni galán. Riníʼ íquecabe puru ley si nga zeeda lu Stiidxaʼ Dios ne qué ruuyacabe laaca ruzeeteʼ Biblia ca cosa ni qué riuulaʼdxiʼ’ Dios. Pa guidúʼndanu’ Stiidxaʼ Dios zunibiaʼnu modo riníʼ ique Jehová ne nga zacané laanu guicaanu decisión ni riuláʼdxibe. Pa gúninu ca cosa ca modo riuulaʼdxiʼ Jehová la? zusiéchenu laabe ne laaca zacaanu stale ndaayaʼ pur ca decisión galán stinu (Efesios 5:1).

Ejemplu galán zeeda lu Biblia

Ora ridúʼndanu lu Biblia ejemplu stiʼ ca xpinni Dios de chiqué la? ridúʼyanu guníʼ íquecabe modo riníʼ ique Jehová neca gastiʼ pe’ ti ley. Guzéʼtenu ejemplu sti’ José. Dxi gunabaʼ xheela Potifar laabe gatané laabe la? caʼruʼ quixhe Dios ti ley ni ná cadi gatané binni ni cadi xheela’, peru neca zacá la? biiyaʼ José cadi jneza ni, purti’ pa gúnibe ni la? ma’ cucheenebe Dios (Génesis 39:9) Bidii José cuenta cadi jneza nga chuʼné binni ni cadi xheela purti’ cadi nga nga ni gudixhe Jehová dxi bizáʼ Adán ne Eva (Génesis 2:24).

Guzéʼtenu sti ejemplu. Lu Hechos 16:3 riete ante chiné Pablo Timoteo chigánnacaʼ ca congregación que la? bi’ni’ circuncidarbe Timoteo. Peru lu versículo 4 riete despué guyécabe stale guidxi ne gúdxicabe ca hermanu que «xi naquiiñeʼ gúnicaʼ pur decisión ni maʼ gucuaa ca apóstol ne ca ancianu nuu Jerusalén». Peru lade ca decisión ni gucuaa ca apóstol ne ca ancianu que ná cadi naquiiñeʼ gaca circuncidar ca xpinni Cristu (Hechos 15:5, 6, 28, 29). Yanna, ¿xiñee bi’ni’ circuncidar Pablo Timoteo ya’? «Pur guirá’ ca judíu nabeza ndaaniʼ ca guidxi que, purti’ nánnacaʼ griegu bixhózebe». Bi’ni’ Pablo ni purti’ qué racalaʼdxiʼ guirenda ñee ca hermanu que pur tuuxa. Ni racaláʼdxibe nga gaca ca xpinni Cristu «ti buen ejemplu para binni nezalú Dios» (2 Corintios 4:2; 1 Corintios 9:19-23).

Aque galán modo guníʼ ique Pablo ne Timoteo, ¿njaʼ? Lu Romanos 14:15, 20, 21 ne 1 Corintios 8:9-13; 10:23-33, rihuinni racalaʼdxiʼ Pablo chuʼ ca xpinni Cristu jma gaxha de Jehová ne cadi guirenda ñeecaʼ pur tuuxa ne guixélecaʼ de Jehová. Ne sicaríʼ guníʼ Pablo de Timoteo: «Qué gapaʼ stobi casi Timoteo, tobi ni dxandíʼ zazaalaʼdxiʼ laatu de guidubi ladxidóʼ. Purtiʼ xcaadxi la? jma ruyúbicaʼ ni galán para laacaʼ, ne qué ricá íquecaʼ gúnicaʼ ni racalaʼdxiʼ Jesucristu. Peru laatu nánnatu pabiáʼ galán ejemplu ni maʼ bisaana Timoteo, purtiʼ bíʼninebe naa dxiiñaʼ casi esclavu ra biʼniʼ predicardu ca noticia galán» (Filipenses 2:20-22). ¡Aque galán ejemplu bisaana guiropaʼ xpinni Cristu ri’, ¿njaʼ?! Qué niníʼ íquecabe cumu gastiʼ ti ley para xiixa cosa la? ñúnicabe ni racaláʼdxicabe, sínuque guníʼ íquecabe modo riníʼ ique Jehová ne Jesús, nga runi biyúbicabe cadi guirenda ñee tuuxa hermanu pur ca cosa ni gúnicabe.

Guidúʼyanu sti ejemplu ni zanda chinándanu, sti’ Jesucristu. Lu discursu ni runibiáʼcabe casi Sermón del Monte guniʼbe ti binni ni runi ni ná ley sti’ Dios runi jma de ni ribeza Dios de laa (Mateo 5:21, 22, 27, 28). Qué niníʼ ique José, Pablo, Timoteo ne Jesús zanda gúnicaʼ ni racaláʼdxicaʼ purti’ gastiʼ ti ley ni cayabi laacaʼ xi gúnicaʼ, lugar de nga la? yenándacabe modo riníʼ ique Dios ne bíʼnicabe stipa chinándacabe ca mandamientu ri’: gannaxhiicabe Dios ne gannaxhiicabe prójimo stícabe (Mateo 22:36-40).

Ca xpinni Cristu de tiempu ri’

Cadi guidúʼyanu Biblia casi ti libru de ley ni napa binni guidxilayú ne cuézanu gábini laanu xi peʼ ndiʼ naquiiñeʼ gúninu. Ora gastiʼ pe’ ti ley ni gabi laanu xi gúninu la? gúninu stipa guiníʼ íquenu modo riníʼ ique Jehová ne gúninu ni racaláʼdxibe, lugar de cuézanu gabi Biblia laanu xi peʼ gúninu lu guirá’ cosa (Efesios 5:17; Romanos 12:2). ¿Xiñee riecheʼ Jehová ora rúninu sicaríʼ ya’? Purti’ cusihuínninu racaláʼdxinu gúninu ni nabe ne cadi ni racaláʼdxisinu ne laaca rusihuínninu sti cualidad ni nápabe, guendaranaxhii, racané cualidad ri’ laanu gúninu ni nabe de guidubi ladxidoʼno (Proverbios 23:15; 27:11). Ne cadi guiaanda laanu pa chinándanu ni ná Biblia ziuʼnu jma gaxha de Dios ne ziuʼnu nazaaca.

Guidúʼyanu ximodo zanda gacané principiu ri’ laanu lu xquendanabáninu.

Modo cuinu ca diversión stinu

Guxuíʼlunu caníʼ ique ti joven sí’ ti discu de música. Guyuuláʼdxibe ca canción ca peru ni riguu xizaa laabe nga napa letra sti’ ca canción ca diidxa’ guidxa, caniʼni de sexo ne laaca nánnabe rucaa ca canción ca binni guidxiichi ne guidaa xiana. Cumu nadxii joven ri’ Jehová la? jma ricá íquebe xi runi sentir ne xi riníʼ ique Bixhózebe ni nu guibáʼ. Yanna, ¿xi zacané laabe gánnabe xi racalaʼdxiʼ Dios gúnibe ya’?

Lu carta sti’ Gálatas ni bicaa apóstol Pablo riete ti lista de ca deseu sti’ xcuerpu binni ne laaca riete ca cualidad sti’ espíritu sti’ Dios. Nánnanu ti «binni ni napa ca cualidad sti’ espíritu la? rannaxhii, nuu nayecheʼ, nexhedxí ladxidóʼ, napa paciencia, amable laa, nachaʼhuiʼ, napa fe, nadóʼ, rucueeza laca laa». Yanna, ¿xi rusihuinni cayuni tuuxa ni ná ca deseu sti’ cuerpu ya’? Apóstol Pablo bicaa: «Rihuinni dxíchica gunáʼ ca deseu stiʼ xcuerpu binni: guni cometer pecadu sexual, guni cosa yuudxuʼ, guni cosa malu sin guituí lú, guni adorar bidóʼ, guni practicar espiritismo, gaca nanalaʼdxiʼ stobi, guyubi pleitu, guidaa xiana, guidxiichi nagueenda, guni discutir, uguu división, guindisaʼ secta, gapa envidia, xhudxi, chuʼ lu ca saa ra runi binni ni cadi jneza ne guni xcaadxi cosa casi laacani. Chitidxeʼ ni laatu cásica maca gudixhenaʼyaʼ laatu dxiqué, qué ziuu ca ni runi practicar ca cosa riʼ lu Reinu stiʼ Dios» (Gálatas 5.19-23).

Ra ziluxe lista ri’ bizeeteʼ Pablo «xcaadxi cosa casi laacani». Qué nucaa Pablo lu lista ri’ guirá’ ca cosa ni nuu lade ca deseu sti’ xcuerpu binni. Peru cadi pur nga jneza guiníʼ binni: «Cumu qué nucaa Pablo ni lu lista ri’ la? zanda guneʼ ni». Rihuinni dxíchica nabé risaca iquiiñeʼ binni xquendabiaaniʼ para guuyaʼ gunáʼ nga ca cosa ni cadi zeeda lu lista ri’ peru nuucani lade «ca deseu sti’ xcuerpu binni». Nga runi, ca binni ni ruyubi pe’ guni «ca deseu sti’ xcuerpu» neca cadi cá ni lu lista ri’ la? qué ziuucaʼ lu Reinu sti’ Dios.

Nga runi nabé risaca gánnanu o gudiʼnu cuenta gunáʼ nga ca cosa ni qué riuulaʼdxiʼ Jehová. ¿Ñee nagana gúninu ni la? Co’, guzéʼtenu ti ejemplu, bixuiʼlú gudxi doctor lii goloʼ cuananaxhi ne verdura, peru cadi goloʼ pastel, nieve ne xcaadxi cosa casi laacani. Yanna, ¿ñee riníʼ nga zanda goloʼ pan la? Co’, ¿njaʼ? Ngaca risaca né ca cualidad sti’ espíritu sti’ Dios ne ca deseu sti’ xcuerpu binni. Yanna, guzéʼtenu de xa joven ni cani ique síʼ ti discu de música, ¿ñee rucaa ni zeeda lu discu ri’ binni gannaxhii, gaca nachaʼhuiʼ ne gucueezaʼ laca laa la? Co’, ¿njaʼ? Nga rusihuinni nuuni lade ca deseu sti’ xcuerpu binni ne cadi lade ca cualidad sti’ espíritu sti’ Dios. Nga runi cadi caquiiñenu ti ley ni gabi laanu qué riuulaʼdxiʼ Dios tipu música ri’. Ngaca rizaaca né ca libru, película, programa de television, videojuegu ne ca página ni nuu lu internet.

Modo guzuchaahuiʼ binni

Laaca ruzeeteʼ Biblia principiu de modo gacuʼ binni lari ne guzuchaahuiʼ. Nabé racané ca principiu ri’ ca xpinni Cristu. Nga runi ca binni ni nadxii Jehová, qué rúnicaʼ ni ná íquecaʼ, sínuque ruyúbicaʼ chuulaʼdxiʼ Dios ni rúnicaʼ. Cásica maca guninu, neca qué niguixhe Dios ley para guirá’ cosa la? qué riníʼ ndi’ nga qué rizaaláʼdxibe ni runi ca xpínnibe. Gadxé gadxé modo racu binni lari cada lugar, peru ma’ bidii Dios principiu ca xpinni para gúʼyacaʼ xi gúnicaʼ ra tiica si nuucaʼ.

Guzéʼtenu ti ejemplu, 1 Timoteo 2:9, 10 ná: «Ne ca gunaa la? naquiiñeʼ gácucaʼ lari jneza, cadi tidisucaʼ ora guzuchaahuicaʼ ne gúnicaʼ ni né guendabiaaniʼ, cadi tidisucaʼ né ca peinadu de trenza sticaʼ nin ora gándacaʼ oro o perla nin ora gácucaʼ lari caru, sínuque jma naquiiñeʼ gucaa íquecaʼ gúnicaʼ ni jneza, casi runi ca gunaa ni riníʼ dxandíʼ runi adorar Dios». Nga runi ca xpinni Cristu casi ca hombre ne gunaa naquiiñeʼ guʼyaʼ chaahuicaʼ modo gácucaʼ lari purti’ zacá zusihuínnicaʼ pa runi adorarcaʼ Dios. Nabé risaca guníʼ ique ca xpinni cristu ni ma’ guninu ri’ purti’ pur modo guzuchaahuicabe zanda gucaacabe binni chuulaʼdxiʼ guiziidiʼ jma de Biblia (2 Corintios 6:3). Ca ni dxandíʼ xpinni Cristu ruzuchaahuicaʼ modo riuulaʼdxiʼ Dios ne cadi modo nacaʼ ti cadi gucaacaʼ stobi guchee o guirenda ñee (Mateo 18:6; Filipenses 1:10).

Pa guʼyaʼ ti xpinni Cristu cuchee tuuxa pur modo ruzuchaahuiʼ la? galán chinanda ejemplu sti’ apóstol Pablo, ¿xiñee ya’? Purti’ gupa Pablo cuidadu cadi gucaa sti binni guchee pur modo ruzuchaahuiʼ. Laabe gúnibe: «Lachinanda ejemplu stinneʼ, casi zinandaʼ ejemplu stiʼ Cristu» (1 Corintios 11:1). Ne sicaríʼ guniʼbe de Jesús: «Nin Cristu qué ñuni ni riuulaʼdxiʼ si». Ne laanu casi xpinni Cristu laaca naquiiñeʼ chinándanu ca diidxa’ ri’: «Peru laanu, ca ni nuu nadipaʼ, naquiiñeʼ guni huantarnu ca debilidad stiʼ ca ni cadi nuu nadipaʼ, ne cadi gúninu ni riuuláʼdxisinu. Cada tobi de laanu naquiiñeʼ guni ni chuulaʼdxiʼ prójimo stiʼ ti gacanenu laa guzuhuaa dxiichiʼ» (Romanos 15:1-3).

Iquiiñenu xquendabiaaninu jneza

¿Ximodo zanda iquiiñenu xquendabiaaninu para gánnanu gunáʼ nga ca cosa ni riuulaʼdxiʼ Dios neca cadi cá ximodo gaca xiixa cosa? Ni zacané laanu iquiiñenu xquendabiaaninu jneza nga guidúʼndanu Biblia guirá’ dxi, guni estudiar chaahuinu ni ne guiníʼ íquenu ni cadúʼndanu. Peru naquiiñeʼ gánnanu riné tiempu para iquiiñenu xquendabiaaninu jneza. Cásica rizaaca ora ma’ ziniisi ti xcuidi, zacaca nga guiniisi tuuxa en sentidu espiritual, chaahuiʼ chaahuiʼ, cadi nagueenda. Nga runi caquiiñeʼ gápanu paciencia ne cadi guireʼnu gana pa guidúʼyanu cayaca nagana para laanu guchaʼnu. Sti cosa ni zacané laanu iquiiñenu xquendabiaaninu jneza nga cueenu tiempu para guiduʼndaʼ chaahuinu Biblia ne gúninu ni ná ni (Hebreos 5:14).

Zanda guininu racané ca ley sti’ Dios laanu guzúʼbanu diidxa’, peru ca principiu ca laaca racané ca ni laanu guidúʼyanu ximodo nuunu en sentidu espiritual ne rucaa ca ni laanu gúninu ni riuulaʼdxiʼ Dios. Ra jma ziyunibiaʼnu ni rusiidiʼ Biblia jma zaguixhe íquenu chinándanu ejemplu sti’ Jehová ne xiiñiʼ, ne zúninu stipa guiníʼ íquenu modo riníʼ ique Dios lu guirá’ cosa ni gúninu. Pa gúninu guirá’ ni ma’ bizéʼtenu ri’ la? zusiéchenu Jehová ne laaca ziuʼnu nayecheʼ.

[Imagen]

Neca gadxé gadxé modo racu binni lari cada lugar la? laanu ca xpinni Cristu rinándanu ca principiu sti’ Biblia ora rácunu lari.