Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

Ni rinabadiidxaʼ ca ni ruundaʼ

Ni rinabadiidxaʼ ca ni ruundaʼ

Ni rinabadiidxaʼ ca ni ruundaʼ

¿Ñee ricá ca testigu stiʼ Jehová ca fracción ni jma nahuiiniʼ ni zeeda lu rini la?

Biree respuesta riʼ lu revista 15 de junio iza 2000.

Laadu, ca testigu stiʼ Jehová qué ricadu rini. Runi credu qué ruchaa ley stiʼ Jehová ora riníʼ ni de rini neca guchaa modo riníʼ ique binni de laani. Peru yanna maʼ rinabadiidxaʼ binni xcaadxi cosa de laani, purtiʼ maʼ randa runi procesárcabe ni ne ribeecabe guidapaʼ componente principal stini o ca fracción ni jma nahuiiniʼ stiʼ ca componente riʼ. Ora guiníʼ ique ti xpinni Cristu pa zacá ca ni, cadi naquiiñeʼ guiníʼ íquebe xi zabeendube o xi riesgu zápabe. Ni naquiiñeʼ gánnabe nga xi riníʼ Biblia de laani ne pa zuniná ni amistad ni napanebe Dios ni jma napa stale poder.

Cadi nagana para gusiénedu xiñee qué ricadu rini. Para guiene chaahuinu ni la? guzéʼtenu caadxi principiu ni zeeda lu Biblia, ni ruzeeteʼ historia ne ni riníʼ ca doctor ca.

Gudxi Jehová Dios Noé, ti hombre ni bibani dxiqué, naquiiñeʼ guuyaʼ rini ca casi xiixa nabé risaca (Génesis 9:3, 4). Ca ley ni bidii Dios guidxi Israel despué bisihuínnicani modo ruuyabe rini, laabe guniʼbe: «Ne tutiica binni de guidxi Israel ne ca ni chindeza ndaaniʼ guidxi ca gó rini stiʼ guiráʼ ni nabani, dxandíʼ peʼ zucaaluáʼ binni ni cayó rini». Ca israelita ni bicaanáʼ ley stiʼ Dios zanda guni biidicaʼ xcaadxi, ngue runi guniʼbe: «Ne dxandíʼ peʼ zuniteluáʼ laabe de ndaaniʼ xquídxibe» (Levítico 17:10). Ra gudiʼdiʼ iza lu ti reunión ni gupa ca apóstol ne ca ancianu Jerusalén gudíxhecaʼ naquiiñeʼ guni rechazarnu rini. Pa qué gúninu ni la? zeeda gaca ni casi ora ñuni cometernu pecadu sexual ne ñuni adorarnu bidóʼ (Hechos 15:28, 29).

¿Ximodo nga biʼniʼ rechazárcabe rini dxiqué yaʼ? Ca xpinni Cristu de dxiqué qué ñecaʼ rini ne qué ñocaʼ ni, ne laaca qué ñócabe beela ni biuʼchaʼ rini. Ne ninca qué ñócabe guendaró ni né rini, casi murciá. Modo tiica si gócabe o guécabe rini, cucheenécabe ley stiʼ Dios (1 Samuel 14:32, 33).

Stale binni dxiqué qué nuchiiñaʼ xquendabiaanicaʼ ñecaʼ ne ñocaʼ, nánnanu zacá ni pur ca ni bicaa Tertuliano (guiropa ne guionna siglu de ca dxi stiʼ Jesús). Guyuu caadxi binni gundísacaʼ falsu luguiáʼ ca xpinni Cristu, nacaʼ rócabe ne réʼcabe rini. Ngue runi Tertuliano bicabi guyuu tribu güeʼcaʼ rini para guni sellarcaʼ xiixa pactu ni bíʼnicaʼ. Ne laaca guniʼbe: «Ca binni rudii ataque laa, reʼcaʼ rini stiʼ ca ni bixii yanni ndaaniʼ ca circu que para guiándacaʼ».

Ca xpinni Cristu que biiyacaʼ cadi jneza diʼ ca costumbre riʼ (neca guyuu de ca Romano que güeʼcaʼ ni para guiándacaʼ). Sicaríʼ bicaa Tertuliano: «Ne nin lu ca saa ca qué rideʼdu rini stiʼ ca maniʼ ca». Runi ca Romano que guendaró ni né rini para gúʼyacaʼ pa zó ca xpinni Cristu que ca ni. Ne laaca guníʼ Tertuliano: «¿Ximodo ndiʼ zanda guininu riuulaʼdxiʼ ca xpinni Cristu que guecaʼ rini stiʼ binni pa rusihuínnicabe ribixhiláʼdxicabe rini stiʼ maniʼ yaʼ?».

Ca dxi stinu riʼ, pa ti doctor gabi tuuxa naquiiñeʼ guicá rini, huaxiéʼ si binni ricaa en cuenta ca ley stiʼ Dios ni jma napa poder. Ni dxandíʼ la? laadu, ca testigu stiʼ Jehová, racaláʼdxidu guibánidu, peru maʼ gudixhe íquedu chinándadu ca ley stiʼ Jehová ra cayete de rini. ¿Ximodo rúnidu ni yanna ra maʼ nuu procedimientu jma nacubi yaʼ?

Ra gudiʼdiʼ Segunda Guerra Mundial, maʼ bizulú bíʼnicabe transfusión, laadu, ca testigu stiʼ Jehová, biénedu nuuni en contra de ca ley stiʼ Dios ne dede yanna zacá runi credu ni. Peru ra zidiʼdiʼ tiempu ca doctor ca maʼ caquiiñecaʼ xcaadxi método para gusiándacaʼ binni. Tiempu riʼ maʼ qué riquiiñepecabe ca tranfusión de rini ca, sínuque maʼ riquiiñecabe tobi de ca componente principal stini casi 1) glóbulos rojos, 2) glóbulos blancos, 3) plaquetas o 4) plasma (laani nga sueru stiʼ rini). Depende de modo nuu binni huará ca la? ca doctor ca zanda gucaacaʼ laabe glóbulos rojos, glóbulos blancos, plaqueta o plasma. Ora rucaacabe tobi de ca componente principal riʼ binni la? ti unidad si zanda iquiiñeʼ para chupa chonna paciente. Laadu, ca testigu stiʼ Jehová runi credu cucheenedu ca ley stiʼ Dios pa guicadu rini o pa guicadu tobi de ca componente stini. Nga runi, zanda guinidu ora rinándadu ni ná Biblia rulá ni laadu de stale peligru casi guicá xiixa guendahuará laadu casi hepatitis ne sida ni rapa binni ora ricá rini.

Yanna cumu maʼ zanda cueecabe ca fracción jma nahuiiniʼ de ca componente stiʼ rini la? nuu caadxi pregunta ni runi binni de ca fracción ca. ¿Ximodo riquiiñecabe ni ne xi naquiiñeʼ guiníʼ ique ti xpinni Cristu ante guicaa decisión pa zacá ni o pa coʼ?

Nagana guiénenu guiráʼ ni nuu lu rini ca. Dede plasma stini, neca nápani ti 90% de nisa, peru laaca nápani stale hormona, sales inorgánicas, enzima, nutriente, dede nápani mineral ne dxiña. Ne laaca nápani proteina casi albúmina ni racané para gaca cuagular rini ne né ni anticuerpu para cadi guicá xiixa guendahuará binni. Ca ni nanna de laani randa ribeechucaʼ ne riquiiñecaʼ ca proteina stiʼ plasma. Casi ca hemofílico, ca ni nabé riree rini ladi, rucaacabe laacaʼ factor de coagulación VIII. Ne ca binni ni nabé rinaaze xiixa guendahuará laa, ca doctor ca nabé runi recetarcaʼ laacabe guicácabe gammaglobulina ni riree lu plasma stiʼ ca binni ni maʼ napa anticuerpu stiʼ guendahuará ca. Laaca riquiiñeʼ ca doctor ca xcaadxi proteina stiʼ plasma, peru ca ni bizéʼtenu riʼ, riquiiñeʼ ca ni para guluíʼ ca ni laanu de ti componente principal (plasma) zanda cueecabe fracción nahuiiniʼ luni. a

Cásica zanda cueecabe fracción nahuiiniʼ lu plasma, zacaca zanda guni procesárcabe xcaadxi componente principal stiʼ rini (glóbulos rojos, glóbulos blancos ne plaqueta) ne zacá cueechúcabe ca ndaa jma nahuiiniʼ stini. Casi de ca glóbulos blancos ca randa ribeecabe ca interferón ne ca interleuquina ni riquiiñeʼ para gusiándacabe xiixa infección ni runi ti virus o para gusiándacabe caadxi tipu cáncer. O runi procesárcabe ca plaqueta ca para ganda cueecabe ti factor ni racané para ganda guidxii lu xiixa herida. Ne maʼ cabeecabe xcaadxi medicina ni cayúnicabe de ca fracción jma nahuiiniʼ ni zeeda lu rini. Cadi caquiiñeʼ diʼ guicá binni tobi de ca componente principal stiʼ rini ne ca tratamientu riʼ, sínuque riquiiñecabe ti ndaa huiiniʼ si o ti fracción nahuiiniʼ stiʼ ca componente riʼ. Yanna, ¿ñee zanda guicaa ca xpinni Cristu tratamientu ra zeeda fracción ni biree lu tobi de ca componente riʼ la? Qué zanda diʼ guicábinu pregunta riʼ. Cadi cusiene Biblia stale de laani, nga runi ca xpinni Cristu naquiiñeʼ gúʼyacaʼ xi ná Dios ante guicaacaʼ ti decisión ni cadi guchiiñaʼ conciencia sticaʼ.

Nuu de ca xpinni Cristu rucaanacaʼ guiráʼ ni zeeda lu rini (dede né ca fracción nahuiiniʼ ni zacané para cadi guicá xiixa guendahuará laa ti tiempu). Zacá nga rinándacabe mandatu stiʼ Dios ra ná guni rechazárcabe rini. Riénecabe ley bidii Dios guidxi Israel que ná naquiiñeʼ guixii rini stiʼ tutiica maniʼ (Deuteronomio 12:22-24). ¿Xiñee risaca ni caninu riʼ yaʼ? Purtiʼ para ganda guni preparárcabe gammaglobulina, ca factor ni riquiiñeʼ para gaca cuagular rini la? caquiiñeʼ gutópacabe ne guni procesárcabe rini. Nga runi, nuu de ca xpinni Cristu qué rinacaʼ guicaacaʼ producto riʼ, cásica qué rinacaʼ guicacaʼ rini o guicacaʼ tobi de ca componente principal stini. Naquiiñeʼ guni respetarnu conciencia stibe ne ni maʼ gudixhe íquebe gúnibe.

Peru xcaadxi xpinni Cristu gadxé decisión ricaa. Laaca qué rinacaʼ guicacaʼ rini ne qué rinacaʼ guicacaʼ glóbulos rojos, glóbulos blancos, plaqueta o plasma, peru rinacaʼ guicaacaʼ tratamientu ni napa ti fracción nahuiiniʼ ni biree lu tobi de ca componente principal ca. Gadxé gadxé decisión ricaa ca xpinni Cristu lu cada casu. Zándaca ti xpinni Cristu gudii lugar guicá ti inyección ni né gammaglobulina, peru zándaca qué zanabe guicabe ti inyección ni né ti elementu ni guleecabe lu glóbulos rojos o glóbulos blancos. Peru ¿xi zándaca gucaa ti xpinni Cristu guni aceptar ca fracción nahuiiniʼ stiʼ rini yaʼ?

Sección ni láʼ “Preguntas de los lectores” ni biree lu La Atalaya 1 de junio iza 1990 bizeeteʼ nuu proteina stiʼ plasma (ca fracción stiʼ rini) stiʼ ca gunaa ni naca xiiñiʼ, ridiʼdiʼ ni lu rini sticaʼ ne rutiidiʼ ca ni xiiñicaʼ ne zacá rápacabe inmunoglobulina stiʼ jñaacabe. Ne rápacabe ca defensa ni caquiiñeʼ para cadi guicá xiixa guendahuará laacabe. Sti cosa ni rizaaca ti baʼduhuiiniʼ ora cayáʼ ndaaniʼ jñaa nga ora maʼ bizáʼ ca glóbulos rojos stibe raca procesar ca fracción ni riné oxígeno stini. Nuuni rácani bilirrubina ne rutiidibe ni jñaabe lu placenta, ne jñaabe ribeeni ora ribee ca desechu stiʼ. Nuu xpinni Cristu riníʼ ique, cumu randa rutiidiʼ ti binni ca fracción riʼ sti binni la? zanda guni aceptarcaʼ ca fracción jma nahuiiniʼ ni riree lu plasma o lu ca glóbulo ca.

¿Ñee riníʼ ndiʼ qué risaca tema riʼ purtiʼ si gadxé gadxé ni riníʼ ique ca xpinni Cristu ne ca decisión ricaacaʼ pur conciencia sticaʼ la? Coʼ. Cadi zacá diʼ ni. Risaca ni quixhe íquecabe gúnicabe, peru nuu ti cosa ni qué riaandaʼ laacabe. Guiráʼ ni bizéʼtenu ca, rusihuinni qué ricá ca testigu stiʼ Jehová rini ne laaca qué ricacaʼ nin tobi de ca componente principal stini. Biblia cayabi ca xpinni Cristu guni rechazarcaʼ guiráʼ ni maʼ guca sacrificar para ca bidóʼ, rini ne cadi guni cometercaʼ pecadu sexual (Hechos 15:29). Peru ora rininu de ca fracción jma nahuiiniʼ ni nuu lu ca componente principal ca la? cada xpinni Cristu nga naquiiñeʼ guicaa decisión ni cadi guchiiñaʼ conciencia stiʼ despué de guiníʼ ique chaahuiʼ ne guni orar.

Stale binni nuu dispuestu guicaa intiica tratamientu ni ruluíʼ zusianda laa nagueenda neca guni huará ni laa despué, casi ca tratamientu ni né rini. Ca ni dxandíʼ xpinni Cristu cadi ridúʼyasidu modo guiándadu nagueenda, sínuque ridúʼyadu xcaadxi cosa. Laadu, ca testigu stiʼ Jehová, rudiʼdu xquixe peʼ ca doctor ca pur stipa ni rúnicaʼ pur guni tendercaʼ laadu galán ne ridúʼyanu ximodo zanda gacané tratamientu riʼ laadu ne ca riesgu napa ni. Peru ora chiguicaadu ti tratamientu ni guleecabe de rini, ridúʼyadu xi riníʼ ique Dios de laani ne pa qué zuchiiñaʼ ni amistad ni napanedu Dios ni rudii guendanabani (Salmo 36:9).

Ti ndaayaʼ para ca xpinni Cristu nga gápacaʼ confianza ni gupa salmista ni bicaa: «Jehová Dios nga gubidxa ne escudu; nacháʼhuibe né laanu ne rusisácabe laanu. Jehová qué rucueeza ni galán para ca ni canazá sin donda. Jehová [...], nayecheʼ nga hombre ni napa confianza lii» (Salmo 84:11, 12).

[Nota]

a Biiyaʼ sección ni láʼ “Preguntas de los lectores” ni biree lu La Atalaya 1 de noviembre iza 1978 ne 1 de octubre iza 1994. Ca compañía ni ruzáʼ ca producto ni rutoocabe ndaaniʼ ca farmacia ca, huayúnicabe medicina sintético ni cadi né rini ne zanda iquiiñeʼ binni ni lugar de iquiiñeʼ ca fracción jma nahuiiniʼ zeeda lu rini ni biquiiñecabe dxiqué.

[Imagen]

CA NI ZANDA GUINABADIIDXACABE CA DOCTOR CA

Pa chiguni operárcabe lii o chigucaacabe lii ti tratamientu ni né rini, gunabadiidxaʼ:

¿Ñee nanna guiráʼ ca doctor ni chiguni tender naa nacaʼ testigu stiʼ Jehová ne maʼ bisieneʼ laacabe qué lica zacayaʼ rini (nin glóbulos rojos, glóbulos blancos, plaqueta ni plasma la)?

Pa chigucaacabe lii ti medicamentu ni né plasma, glóbulos rojos, glóbulos blancos, o plaqueta la? gunabadiidxaʼ:

Medicamentu ni chiguicaaʼ riʼ, ¿ñee né ni tobi de ca componente principal stiʼ rini la? Pa zacá ni, ¿ñanda nusiéneluʼ ni naa la?

¿Pabiáʼ de medicamentu riʼ chiguiquiiñetu ne ximodo chiguiquiiñetu ni?

Pa conciencia stinneʼ gudii lugar naa guicayaʼ fracción riʼ, ¿xi riesgu zándaca gueeda gapaʼ yaʼ?

Pa conciencia stinneʼ gabi naa gucanaʼyaʼ fracción riʼ, ¿xi sti tratamientu zanda gucaatu naa yaʼ?

Ora maʼ guníʼ iqueʼ chaahueʼ de laani, ¿pora zanda gabeʼ laatu xi decisión maʼ gucuaaʼ?