Amual ti dungu

Amual tati troquiñ dungu mu

Pepicaunge ti cüdaungechi dungu mu

Pepicaunge ti cüdaungechi dungu mu

Pepicaunge ti cüdaungechi dungu mu

Yoshimitsu, Japón mu tuulu, feipi: “Tayu pichiche ñi duam mu elcünufiñ ti pütrem. Feimu tañi ruca mu huirintucun quiñe letrero feipilelu ‘Pütremtuquilnge’. Huelu quiñe hora müten rupalu illutufiñ ti nicotina, fei üyümün quiñe pütrem”.

TÜFACHI huentru ñi rupan pengeli, ti che ayüniele ñi elcünual ti pütrem rume cüdautuafui. Ca feipingequei epe com pu huiño pütremtulu rume cüdautuquei ñi elcünuafiel. Feimu petu cüdahulmi ñi elcünual tati pütrem, hunelu mu mülei tami pepicaucüleal, femngechi tami chaftuafiel ti cüdaungechi dungu. Peaiñ quiñeque cüdaungechi dungu.

Illutufiel mu ti nicotina: Rupale cüla antü tami elcünufiel ti pütrem ca huiño illutuafuimi ti nicotina, fei epu semana mu rupayafui ti illutun. Quiñe huentru pütremtuhuenolu feipi: “Quiñeque antü duamtuaimi tami pütremtual, huelu caquelu antü duamtulayaimi”. Pütrün tripantu rupayafui ca illuturumeafuimi ti pütrem. Femngechi rupafulmi, üngümcülenge quechu minuto, fei rupayai tati.

Ca cüdaungechi dungu: Quiñeche che hue elcünulu tañi pütremtun ngañhuadquiyauquei ca rume cüdautuquei tañi cüme raquiduamal. Ca quiñeque mu motriqueingün, cutranconquei ñi cuerpo, arofqueingün ca chafoqueingün. Huesa duamcülequeingün, pürüm illcuqueingün cam contuqueyu depresion cutran. Huelu meli cam cayu semana mu com rupaquei tüfa.

Mülei falinque ngülam tami cüme rupayal femngechi huesaque dungu mu. Peafiyiñ quiñeque:

● Cüme umautunge.

● Fentren co pütoconge ca inge cümeque iyael.

● Elantücünunge tami lefcantual, notrümcantual cam caquelu femngechi dungu.

● Alün neyüaimi ca raquiduamaimi tami apolmequefiel tami ponon lif cürüf mu.

¿Chem dungu yeafeimu tami huiño pütremtual?: Cheu tami mülen cam tami raquiduamcülen yeafeimu tami pütremtual. Por ejemplo, putuquefuimi ca pütremtuquefuimi. Feimu feula putumequelmi, fentren tiempo nünielayafimi ti copa, femngechi tami illutunoafiel ti pütrem. Rupachi antü mu quim ngüneniehulmi, tüngduam mu pichi putuafuimi.

Pütremtuhuenolmi, huelu huefrumeafui quiñeque dungu tami huiño illutuafiel ti pütrem. Torben pingechi huentru feipi: “Deu rupafui mari ailla tripantu, huelu cafetulu iñche ca illutuquefiñ ti pütrem”. Huelu rupachi tripantu mu ñochiquechi illutuhuelayafuimi ti pütrem.

Pütrün tripantu rupafule ñi pütremtunon, huelu putumequele ti che ca illutuafui ti pütrem. Feimu cümeafui tami putuhuenoal ca tami connoal cheu ñi putumequen pu che. ¿Chumngelu illutungequei pütrem putun mu?

● Pu che troquiquei ñi ayühulmapiuqueeteu ti pütrem ca ti pulcu.

● Trahuluuquelu pu che tañi putual, feica müten no, ca pütremtuquei.

● Pulcu mu curüque raquiduam niequei ta che, huedhued reque miyauquei. Feingei ñi feipilen Biblia: “Pulcu afeluhulquefi ta che ñi femal nor dungu” (Oseas 4:11).

Tati pu hueni: Cüme dullinge tami pu hueni. Fülconlayaimi tati pu che mu pütremtuquelu cam tami ngüchaltucuqueteu tami pütremtual. Famentufinge tati pu che tami ayentumequeteu cam tami famnacümmequeteu tami huelulcayal.

Tami chum duamcülen: Pütrün che tañi fill raquiduamcülen mu cam tañi lladcülen mu huiño pütremtuingün. Illutulmi tami pütremtual, mülei ca dungu tami femal: pütocoafuimi, trecatrecatuafuimi cam chicletuafuimi. Ngillatuafuimi ta Chau Dios, papeltuafuimi Biblia, femngechi apolafuimi tami raquiduam re cümeque dungu mu (Salmo 19:14).

Tami raquiduamnoal

Ca quiñe rupa müten pichi pütremtuan

Ti rüf dungu: Femngechi femülmi, acordalaimu fente tami ayüquefel ti nicotina. Fei cüla hora mu amuleafui tami illutun. Epe com pu femngechi femlu apümfi ti pütrem ca huiño conquei pütremtun mu.

Pütremtun mu quelluqueneu tañi doi cüme duamcüleal

Ti rüf dungu: Pu quimeltuchefe feipiqueingün tati nicotina quelluquelafi tati pu che ñi tüngcüleal. Fei doi cüme duamcüleafuimi tami huiño pütremtun mu müten, huelu rüf tüngcülelaimi.

Huehueneu ti pütrem

Ti rüf dungu: Huesa raquiduamcülelmi, yafüluulayaimi tami elcünuafiel ti pütrem. Feimu Biblia feipi: “Hueñancülerpulmi tami rupan huesaque dungu mu, yafüngehuelayaimi” (Proverbios 24:10). Huesa raquiduamquinolnge. Chem che rume cüdaumequele ñi elcünuafiel ti pütrem ca inaniele cümeque ngülam, hueutripayafui.

Tañi cüpa pütremtun ngünenieneu

Ti rüf dungu: Hue elcünufilmi ti pütrem, rume cüpa pütremtuaimi. Huelu rupachi antü illutuhuelayafimi. Feimu afeluuquilnge. Fentren cüyen cam tripantu rupale rume, huiño illuturumeafuimi ti pütrem. Huelu ngünenieunge, üngümcülelmi quiñeque minuto, rupayai tati.

Nien quiñe enfermedad mental, feimu pepi elcünuquelafiñ

Ti rüf dungu: Nielmi depresion, esquizofrenia cam cangelu femngechi cutran, feipiafimi tami doctor tami quelluaeteu ñi elcünuafiel ti pütrem. Ayühunquechi quelluaimu, fei eluafeimu cangelu tratamiento, femngechi huesalcalayaimu tami elcünufiel ti pütrem.

Elcünuli ti pütrem, huelu huiño pütremtuli, rume huesa duamnagafun

Ti rüf dungu: Fentren che eluulu ñi elcünual ti pütrem huelulcauqueingün, fei huiño pütremtuingün. Femngechi rupalmi, turpu pepi elcünulayafiñ pilayaimi. Afeluuquilnge, com pu che huelulcauquei. Huelu huesacünuaimi afeluhulmi. Feimu yafüluunge, elcünuafuimi ti pütrem.

Romualdo ñi rupan quelluafeimu. 26 tripantu pütremtui, huelu 30 tripantu nga ñi elcünufiel. Romualdo feipi: “Fentren rupa huiño conün pütremtun mu, rume huesa duamquefun. Turpu pepi elcünulayafiñ piquefun. Huelu eluhun ñi cüme hueniyeafiel ta Chau Dios. Müchaique ngillatuquefiñ, fei elcünufiñ ti pütrem”.

Cüpalechi troquiñ mu ngüneduamngeai quiñeque ngülam tami pütremtuhuenoal ca tami ayüucüleal.

[Huichulechi dungu/​Adentun]

TI TABACO CHUMNGECHI RUME HUESALCACHEQUEI

Caquerumei chumngechi ñi fendengequen ti tabaco. Fillque mapu mu quiñeque yerberia cam tienda naturista fendequeingün fillque chem tabaco mu deumangelu. Huelu ti Organización Mundial de la Salud feipi: “Ti tabaco chumngechi rume huesalcachequei”. Ti tabaco cutranelchequei, fei fentren che laquei tüfachi cutran mu. Tati pu domo niepüñeñcülelu pütremtule, huesalcayafui tañi pichiche. ¿Chumquei pu che tabaco mu?

Puros: Deumangei rüngümngeelchi tabaco mu, fei impolngei tapül tabaco mu. Hun mu tucungele ti puro, hulafui nicotina üyümngenole rume.

Cigarrillo de clavo de olor: Doi rangiñ tabaco deumangequei ca tuculelngequei clavo de olor. Tüfachi cigarrillo trürlai caquelu pütrem mu, doi hulquei alquitran, nicotina ca monoxido de carbono. Pipa: Pütrem reque huesalcachequei ca cutranelchequei.

Tabaco pütremtungequenolu: Caquerumei, mülei tabaco changafngequelu, rape ca gutkha pingelu, tüfa ca mapu pünengequei. Tüfachi tabaco hun mu tucungequei, femngechi ti nicotina conquei mollfüñ mu. Tüfa cuñihun-ngei caquelu tabaco reque.

Pipas de agua: Ti fitrun tabaco mu tripalu hunelu mu rupaquei co mu. Femngelu rume, ca cutranelchequei.

[Huichulechi dungu/​Adentun]

¿CHUMAFUIMI TAMI QUELLUCHEAL?

Ayüfalngepe tami feipin. Re ngülamtulayafimi müten, doi mai saquiafimi tañi cüme femün meu. Huiño pütremtule ti che, feipilayafimi “Müna huesa, huiño femtuimi anai”. Doi cümeafui tami feipiafiel “Chem dungu no, amulepe tami cüme femün”.

Duamtucheaimi. Lladcüturumeelmu ti che cam huesa entule ñi feipin, perdonayafimi. Piuqueyen mu feipiafuimi “Cüdaungei tami rupamequen, huelu saquifali tami yafüluucülen”. Turpu feipilayafimi “Pütremtulu eimi, müte lladcüquelafuimi”.

Cüme hueningeaimi. Biblia feipi: “Quiñe rüfngechi hueni rumel piuqueyechequei, ca quiñe peñi reque felei ñi mülen mu hueñancün” (Proverbios 17:17). Eluucülenge tami piuqueyenquechi quelluafiel tami hueni chem hora mu rume. Lladcütulayafimi ca duamtuafimi.