Amual ti dungu

Amual tati troquiñ dungu mu

¿Quimquefuimi tüfa?

¿Quimquefuimi tüfa?

¿Rüf mülequefui Mardoqueo?

MARDOQUEO feita quiñe saquin huentru nütramcalu Ester pingechi lifru Biblia mu mülelu. Tüfa quiñe judio huentru yengelu ñi cüdahuelafiel ti lonco ülmen quisu tañi ruca mu, Persia mapu meu. Tüfachi dungu rupai doi 2.500 tripantu cuifi mu, “petu ngünenielu Asuero”. (Fachantü fentren che feipiquei Asuero tati Jerjes I ca pingequefui). Mardoqueo dunguñpei tañi langümngenoal ti lonco ülmen. Asuero rume mañumniefi, feimu feipi ñi saquingeal ta Mardoqueo pu che tañi adquiñ mu. Asuero loncocünufi ta Mardoqueo lalu hula ta Hamán, tüfa quiñe huentru caiñetuquefilu ta Mardoqueo ca tati pu judio. Femlu tüfa, Mardoqueo entui quiñe huercün dungu femngechi ñi langümngenoal pu judio mülelu com mapu mu cheu ñi ngünenieel Persia (Est. 1:1; 2:5, 21-23; 8:1, 2; 9:16).

Quiñeque quim huentru feipingün Ester pingechi lifru quiñe epeu müten tati, ca Mardoqueo rüf mülequelafui pingün. Huelu 1941 tripantu mu, pu arqueologo perumeingün quiñe dungu. Tüfa quimfalcünuquei ñi rüf mülequefel ta Mardoqueo nütramcalu ta Biblia. ¿Chem am chi?

Perumeingün quiñe traflalechi greda huirintucungelu. Persa quehun mu huiriconcülei ca nütramcai ñi chumquen quiñe huentru Marduka pingelu, Mardoqueo feipingequei huincadungun. ¿Quiñe contadorngepelai? Ca adniequefui Susa huaria. Ngüneduamngelu tüfa quiñe huentru cüme quimfilu ñi rupan feichi mapu mu, Arthur Ungnad pingelu, feipi: “Biblia mu ca tüfachi huirintucun müten nütramcai ta Mardoqueo mu”.

Arthur Ungnad feipilu tüfachi dungu ca fantepu meu, rulpadungungequei fentren femngechi huirintucun persa quehun mülequefulu. Quiñe tüfa pengei Persépolis huaria mu cheu ñi adngequefel chi plata cuifi, huelu teifücalei feula, püllelei ti huaria mu ñi fütra malal. Petu ngünenielu Jerjes I huirintucungei tüfachi trafla elamita quehun dungu mu. Mülei fentren üi huiriconcülelu Ester pingechi lifru mu. a

Mardoqueo ñi üi, Marduka ca pingequei. Huiriconcülei ñi üi trafla meu.

Quiñeque trafla pengequelu Persépolis huaria mu nütramcai ineingen ta Marduka. Huirintucufengefui ca cüdauquefui ti doi fütra ruca Susa huaria mu. Feichi mu ngüneniequefui Jerjes I. Quiñe tüfachi trafla feipi Marduka rulpadungufengefui. Tüfa caiñetuquelafi ñi feipilen Biblia Mardoqueo mu. Cüdahuelquefi tati lonco ülmen Asuero, Jerjes I ca pingequei, epu rume quehun dunguquefui, ca huimtulequefui ñi anücünuhual puerta mu tati doi fütra ruca nielu tati lonco ülmen Susa huaria mu (Est. 2:19, 21; 3:3). Feichi puerta quiñe fütra alüpürachi rucangefui. Tüfa mu mülequefui pu che cüdahuelquefilu tati lonco ülmen.

Chumngechi ngüneduamiyiñ, trürcülei ñi ineingen ta Marduka tripalu trafla meu ca Mardoqueo tripalu Biblia mu. Trüri chumül ñi mülefel engu ca cheu ñi mülefel, cafei trüri cheu ñi cüdauquefel engu. Com tüfachi dungu pengeli Marduka ca Mardoqueo quiñe chengei müten.

a 1992 tripantu mu, tati quimelfe Edwin Yamauchi quiñe papel mu huirintucui mari üi. Feichi üi tripai tati huirintucun pengequelu Persépolis huaria mu ca tripai Ester pingechi lifru mu.