Amual ti dungu

Amual tati troquiñ dungu mu

Georgette Douwma/Stone via Getty Images

¿CHUMLERPUAI TAIÑ MAPU?

Lafquen

Lafquen

PU LAFQUEN eluqueiñmu fentren iyael, huelu ca tüfa mu entungequei quiñeque dungu ñi pepicangeal lahuen. Ti lafquen mu tripaquei fentren oxigeno ñi duamniengeel mapu mu ca lümüquefi reque dioxido de carbono pu che ñi femün mu tripaquelu. Huelu fei müten no tati, pu lafquen ca adniefi mahun, cürüf, are ca hutre.

Pu lafquen huesalcangequei

Ñi caletun mu chi clima huesalcangequei ti arrecife, marisco ca fillque mongen lafquen mu mülelu. Feitichi quiñe troquiñ lafquen culliñ duamniei ti arrecife ñi mongeluhuam. Huelu pu cientifico feipi epe com tüfachi arrecife afai 30 tripantu mu.

Pu quimche feipiquei epe com mülechi üñüm lafquen mu iquefi plastico. Ca feipingequei millonque lafquen culliñ laquei fill tripantu ifiel mu ti plastico.

Feichi 2022 tripantu mu António Guterres, ti Naciones Unidas ñi secretario general feipi: “Cüme cuidaquelafiyiñ pu lafquen. Famülque mu chaftuniefiyiñ quiñe ‘emergencia oceanica’ piquen ta iñche”.

Taiñ mapu deumangei tañi afnoal

Tati lafquen ca ti mongen üyeu mu mülelu, deumacünungei tañi quisutu liftuucüleal ca cümelcaleal engün pu che ütrüftucunofule pod lafquen mu. Quiñe lifru feipi pu che podümnofile lafquen, fei tüfa “quisutu liftuucülequei” (lifru Regeneration: Ending the Climate Crisis in One Generation). Peaiñ chumngechi ñi quisu liftuucülequen:

  • Rume pichique organismo fitoplancton pingelu lümüquefingün ca ngülümquefingün chi dioxido de carbono, feitachi gas peno doi arengei tati mapu. Tati pu fitoplancton müten ngülümquefingün fentren dioxido de carbono, tüfa epe trüri ñi femqueel carü cachu ca fillque anümca quiñentrür huall mapu mu mülelu.

  • Mülei microbio iquefilu com lachi challhua ñi foro, femngechi liftuquefingün tati lafquen. Fei hula caquelu lafquen culliñ ca iquefi tüfachi microbio. Quiñe instituto feipi “tüfachi ciclo ñi duam mu ti lafquen lifcülei” (Smithsonian Institution ñi pagina internet mu).

  • Ca chumngechi tañi iquen fentrenque challhua quelluquei ñi müte podcülenoal ti co, femngechi ñi huesalcanoafiel ti coral, marisco ca caquelu mongen miñche lafquen mu.

¿Chem chummequei tati pu che?

Dullifiliyiñ carpa ca fotilla fentren rupa ñi pünengeal, quelluaiñ ñi müte conpunoal plastico lafquen mu.

Pu che ütrüftucunofile pod co mu, turpu conpulayafui lafquen mu ca ngelayafui ñi liftuñmangeal. Feimu pu quimche ngülamtuquei tañi dullingenoal plastico pünengequelu quiñechi müten, doi mai ñi dullingeal carpa, metahue ca fillque fillem pünengequelu doi fentren rupa.

Huelu fentepuulai müten. Nehue chumül quiñe troquiñche cuidaquefilu mapu entui pod 112 troquiñ mapu ina lafquen meu. Entui doi 8 millon kilo quiñe tripantu mu. Huelu tüfa ta quiñe pichin troquiñ müten tati fentren pod ñi conpuquen fill tripantu pu lafquen mu.

Cafei ti revista National Geographic feipi pu che fente ñi pünefiel ti combustible, tati pu culliñ lafquen mu mülelu pepi liftuhuelafi ti co.

¿Chem maneluhun elueiñmu ti Biblia?

“Tati mapu apolei tami deuman mu. Tüfa mülei tati fütra lafquen fente alüpuuquei. Apolei fillque mongen, pu pichingelu ca fütrangelu, raquifalngelai” (Salmo 104:24, 25).

Taiñ Chau Ngünechen deumafi ti lafquen tañi quisutu liftuhual. Raquiduamnge tüfa mu: quisu cüme quimniefi ti lafquen ca itrofill mongen fei meu mülelu, feimu rüf maneluhuafuiñ ñi cüme elcünutuafiel ti lafquen. Inaduamnge ti troquiñ “Chau Dios feipicünui ñi montuluhual taiñ mapu” mülelu pagina 15 tüfachi revista mu.