Amual ti dungu

Amual tati troquiñ dungu mu

Ponhuitu caque celula meu, mülei ADN. Fei tüfa feipiquefi reque tati celula chem tañi femal. Caque celula pepicaucülei ñi entual tañi iyael fillque molecula meu, femngechi tañi mongeleal.

¿Chem quimeltuafeimu com pu mongelelu?

¿Chem quimeltuafeimu com pu mongelelu?

Taiñ Mapu rume ayüfalngei, apolelu cai fillque mongelechi culliñ meu ca anümca mu. Fantepu mu pu che, fentren dungu quimürpui com tüfachi dungu meu. Fei cheu ñi tuhun ta mongen, ¿chem quimeltuafeimu? Peafiyiñ.

Fillque mongen ñi mülen pengeli ñi deumangen. Tati fillque mongen ñi mülen niei pichique celula, nienofuliyiñ ti celula, mongelelayafuiñ. Fillque celula femquei afmafalchi dungu ñi hulngeal mongen. Raquiduamnge tati lefaura pünengequelu ñi fayümngeal ti masan. Tüfachi lefaura niei pichique celula mongelelu. Tati pu che ñi celula fillque dungu niei, huelu tati lefaura ñi celula fillque dungu nienolu rume, ca afmatufalngei chumngechi tañi deumangeel. Ponhuitu caque celula meu, mülei ADN. Fei tüfa feipiquefi reque tati celula chem tañi femal. Caque celula pepicaucülei ñi entual tañi iyael fillque molecula meu. Huelu tati celula penole chem iyael no rume, ñochiquechi nengümuuhuelayai ca pepicahuai tañi umautual reque. Feimu lle, tati lefaura fentreñma mu guardacünungeafui ca huiño pünengeafui hula ñi cofqueal.

Pu cientifico ñi doi cüme adümafiel tati pu che ñi celula, fentren tripantu yenieingün tañi chillcatumequefiel tati lefaura ñi celula. Huelu, petu mülehuei fentren dungu ñi adümnofiel engün tati celula meu. Quiñe quimeltuchefe Ross King pingelu, cüdauquelu tati Universidad Tecnológica Chalmers, Suecia mu feipi: “Faltai cientifico ñi deumayal fillque experimento femngechi taiñ doi cüme adümafiel tati lefaura”.

Tati fillque celula ñi nieel tati lefaura afmatufalngei, fei ¿chem piafuimi? ¿Deumangepei mai?

Com tati mongelelu niei ADN, ca tati ADN deumangei. Tati ADN niei fillque molecula, nucleotido pingelu. Caque celula ñi nieel tati pu che, fentren millon nucleotido niei. Tati fillque nucleotido fente cüme adcüleingün femngechi ñi deumayal encima ca proteina.

Pu cientifico feipiquei pu nucleotido fentren millon rupa tuntucun meu trapümngefule rume, müna cüdaungeafui ñi deumangeal ADN.

Pu cientifico fantepu meu, turpu deumalaingün mongen mongelenochi chemcün meu.

Tati pu che ñi mongen trürümfalngelai. Tati pu che müten deumayafui arte, adcünuafuingün caquelu pu che ñi quiñentrür müleal ca chumngechi pengelqueiñ taiñ chum duamcülen, trürümfalngelai. Ca femngechi müna cüme nümütuqueiñ, allcütuqueiñ ca pequeiñ fillque color, ca raquiduamqueiñ chem taiñ chumal taiñ mongen meu. Tati pu che müten pepi femquei com tüfa.

Com tañi pepi femqueel ta che, ¿tuupei mai tati evolucion meu cam pengeli taiñ deumangeel piuqueyen mu?