Amual ti dungu

Amual tati troquiñ dungu mu

¿Chem quimeltuqueiñmu ti fütra huenu?

¿Chem quimeltuqueiñmu ti fütra huenu?

Fantepu meu pu cientifico doi fentren chemcün nieingün ñi ngüneduamafiel ñi chumlen ti fütra huenu, fei tañi quimürpuel engün rume afmatulqueyu engün. ¿Chem dungu quimürpuingün?

Ti fütra huenu cüme adcülei. Ti revista Astronomy pingelu feipi: “Tati fillque galaxia ñi mülen fütra huenu mu cüme adcüleingün”. ¿Chumngechi fel tüfa? Pu cientifico feipiqueingün tati materia oscura pingelu, quellupelafi pu galaxia ñi cüme adcüleal. Tüfachi materia oscura pengequelai ca quisu tañi duam mu tati pu galaxia amulei chumngechi ñi adcülen engün.

¿Chumngelu am fente cüme adcülei ti fütra huenu? ¿Raquiduampeafuiñ mai com ñi mülen ñi quisutu adcünuhun? Quiñe cientifico rume adümuucülefulu Allan Sandage pingefulu, maneluuquefui ñi mülen ta Ngünechen. Inaduamnge quisu tañi feipin.

Allan feipi: “Iñche raquiduamquen com tati mülelu quisu adcünuulai, doi mai quimfali com ñi mülen ti fütra huenu mu cüme adcünungei”.

Ti fütra huenu cüme pepicaucülei ñi müleal ta mongen. Raquiduamnge ca quiñe nehuen ñi mülen ti fütra huenu. Pu cientifico üituculelfingün fuerza debil. Tüfachi nehuen quelluquefi ti antü ñi hulal tañi are. Pichi raquiduamnge tüfachi fuerza debil pingelu, doi pichin nehuen-ngefule tati antü turpu mülelayafui. Huelu doi fütra nehuen-ngefule, tati antü fütra cuifi ñamtuafui.

Fentren nehuen ñi mülen fütra huenu mu, fente cüme adcülei femngechi ñi müleal ta mongen. Quiñe huentru huirintucuquelu ciencia dungu meu, Anil Ananthaswamy pingelu, feipi: “Quiñe ta tüfachi pu nehuen caqueumengefule, tati pu huangülen, ti pu planeta, tati pu galaxia ca tati mongen cütu, turpu mülelayafui”.

Ti fütra huenu mu mülei ti Mapu cüme pepicaucülelu ñi mongeleal tati pu che. Ti Mapu niei tati atmosfera tañi cuñiutucuaeteu, niei tati co ñi duamniengeel, ca ti cüyen quelluquei ti Mapu ñi cüme amuleal. Quiñe revista ngüneduamquelu ciencia feipi: “Com ñi mülen taiñ Mapu mu, culliñ, anümca, rayen ca caqueumechi mongen, com quiñeucüleingün. Feimu pu cientifico quimtucuingün Mapu meu müten mongeleafui pu che” (National Geographic).⁠ a

Quiñe quim huentru feipi: “Tati antü ca com pu planeta ñi hualloñmanieteu, püntülei caquelu fütraque huangülen taiñ galaxia mu, femngechi ñi püntülen pepi mülei mongen Mapu mu. Huelu doi fülcülefule tati pu huangülen, tati are ñi hulqueel tüfa engün, pepi mülelayafui mongen Mapu meu”.

Quiñe cientifico Paul Davies pingelu rume cüme quimürpufi ti fütra huenu ca com nüucülelu tüfa meu. Quisu feipi: “Com ñi mülen quisu deumaulai, doi mai com tati mülelu pengelquei pu che deumangei ñi mongeleal Mapu meu”. Tüfachi huentru quimeltuquelai Ngünechen ñi deumael tati fütra huenu ca tati mongen Mapu meu, huelu eimi ¿chem pimi cai? Chumngechi ñi felen ti fütra huenu ca tati Mapu, ¿pengelquepei mai ñi deumangeel?

a Tüfachi revista feipilai Chau Ngünechen ñi deumafiel tati Mapu ca tati pu che, huelu cüpa feipicai müten tati Mapu ñi fente cüme pepicaucülen ñi mongeleal pu che.