Amual ti dungu

Amual tati troquiñ dungu mu

HUESAQUE DUNGU

Chem catrütuqueiñmu taiñ cüme feleal

Chem catrütuqueiñmu taiñ cüme feleal

“Tati pu che mülelu fantepu mu doi cüme felequei ti pu cuifique che meu, niei doi plata ca doi adümuuquei ciencia ca tecnologia dungu mu [...]. Huelu ñi femquen engün müna huesalcamequefi ti Mapu ca com pu che tañi mongen”. (Ñi feipiel Informe Global de Riesgos 2018 del Foro Económico Mundial).

ALÜNQUE CHE RAQUIDUAMCÜLEQUEI ÑI CHUMLETUAL PU CHE CA TI MAPU. ¿CHUMNGELU AM (CHEMU)? NGÜNEDUAMAIÑ QUIÑEQUE HUESA DUNGU RUPAMEQUELU.

  • CUÑIHUN DUNGU INTERNET MU. Australia mapu mu, quiñe diario feipi: “Internet mu fentren huesaque che conquei: pu nüntucaquelu pichiqueche, pu ayentuchequelu, pu yafcalcachequelu ca ngünencachequelu. [...] Huall Mapu mu fentren che cüpa hueñeñmaquefi ta caquelu che, fei quisu mu femfaluuquei. [...] Cafei internet mu, pu che pengelafui ñi huesa chengen, fei huesalcachequei ca cutranpiuqueyechequelai. Feimu müna cuñihun-ngei conal internet mu”.

  • CAQUERUMEI ÑI FELEN PU CHE. Quiñe troquiñche duamniefilu pu pofre feipi raquingefule ti plata ñi nieel pura che doi ricungelu Mapu mu, tüfa puhuai tati plata ñi nieel epe com pu pofre ñi mülen Mapu meu. Tüfachi troquiñche ca feipi: “Müna huesa dungu chumngechi ñi felen pu pofre. Pu ricu doi ricungerpuquei, huelu pu pofre doi pofrengerpuquei. Doyelchi mai pu domo rupaquei tüfa”. Felei, caquerumei pu che tañi felen, feimu pofolcahun müleai piquei pu che.

  • CAIÑETUNGEI CA INANTUCUNGEI TA FENTREN CHE. Feichi 2018 tripantu mu quiñe troquiñche, Agencia de la ONU para los Refugiados, feipi: “Fantepu mu doi fentren che lefmauquei ñi mapu meu”. Doi 68 millon che caiñetungei ca inantucungei tañi mapu mu, feimu elcünuingün ñi ruca ca amutui cañpüle. Feichi troquiñche ca feipi: “Rupalu epu segundo, quiñe che peno lefmauquei ñi mapu mu”.

  • HUESALCANGEI TI MAPU. “Ngehuelai ta mahuida, ngehuelai ta fentren culliñ ca fillque anümca [...]. Podümpodümyengei ta lafquen ca ti Mapu, fei tüfa müna huesalcachequei”, feipi quiñe troquiñche (Informe Global de Riesgos 2018). Cafei quiñeque mapu mu epeque ngehuelai ta llampüdquen, abeja, ca caquelu bicho quelluquelu ñi doi müleal fillque anümca. Ngehuenole ta fillque bicho, taiñ Mapu apümcangetuai piquei pu cientifico.

¿Cüme elcünutuafuiñ ti dungu Mapu mu? ¿Cüme feleafuiñ mai? Quiñeque che feipi: “Pu che niefule quimün, cüme elcünutuafui ti dungu Mapu mu”. Rüfngele ta tüfa, ¿chem quimün duamniei pu che ñi nieal ta cümeque raquiduam? Feula ngüneduamaiñ ta tüfa.