Hechos 7:1-60

7  Mauɗe paare mechiuba Estebanmaa iɗisii: —¿Jãarãba jara panuu biawãraka?  Estebanba naka panausii: —Mʉ ãbarã judiorã, mʉ jaradea ua ɓuabadaurã, michuburia mʉ beɗea ũrísturu. Dachi nabẽraeɗebena Abraham wabiɗa Mesopotamia druaɗe ɓuasiiɗe Harán puuruɗe ɓuaɗe wãi naeɗe Dachi Akõre chi Biꞌia nii ichimaa neesii.  Dachi Akõreba ichimaa jarasii: “Bichi drua mauɗe bichi deɗebenarã ɓʉipeɗa wãse chi drua mʉʉba unubiiruumaa”.*  Ara makʉɗe Abraham caldeorã druaɗebena wãpeɗa Harán druaɗaa ɓuaɗe wãsii. Abraham akõre biusiiɗe Dachi Akõreba Abraham chi machi nau ʉ̃rauɗe panuu druaɗaa eneesii.*  Maamina aria Dachi Akõreba Abrahammaa drua aɓa adaui ɓuu ɓistĩika biɗa deabasii. Maumaarã biawãraɗeeba jarasii ichimaa mauɗe chi ichiɗebena needuurãmaa nau drua deai.* Dachi Akõreba Abraham wabiɗa warr wãꞌãe ɓuasiiɗe maka jarasii.  Mauɗe Dachi Akõreba Abrahammaa jarasii: “Chi bichiɗebena neeruu puuru ãibena druaɗe ɓuai, aria ãibenarã chibari baita bari trajabadaurã nureaɗai mauɗe mau ẽbẽrarãba ãchi 400 años biꞌiwãe panabi uru panaɗai”.  Maamina Dachi Akõreba Abrahammaa naka jarasii: “Mʉʉba chi ãchi bari trajabi panuu puuru kastikai. Mau maaɗakare bichiɗebenarã jãu druaɗebena waya wãaduuɗe, nau druaɗe mʉʉmaa biꞌia berreaɗai”.*  »Maabae Dachi Akõreba Abrahammaa beɗea deasii joma ichiɗebena needuurã mukĩra chi kakua tõoɗamera Dachi Akõreɗe ɓuu kuitaabiaɗai baita. Mauɗeeba ichi warr Isaac adauɗa 8 ewari baaruuɗe chi kakua tõosii.* Isaacba ichi warr Jacob ome araɓauɗe wausii. Jacoba ichi 12 warrarã ome araɓauɗe wausii.  »Mau maaɗakare Jacob warrarãba ãchi ãba José kĩramaa panuuɗeeba ichi nedobʉisiɗau Egipto druaɗe chibari baita bari trajabarii ɓuamera.* Maamina aria Dachi Akõre ichi ome ɓuasii. 10  Mauɗeeba joma ichi ãrea biꞌiwãe ɓuuɗebena Dachi Akõreba karibasii. Ichimaa kʉ̃risia kuitaa deasii faraón chi Egiptoɗebena reyba biꞌia unumera. Mauɗeeba chi mau druaɗebena karr ɓusii, mauɗe chi rey deɗebena karr ɓusii.* 11  »Mau ewariɗe Egipto druaɗe mauɗe Canaán druaɗe jarrba wausiɗau. Mauba joma ãrea biꞌiwãe duanasii. Mauɗeeba Jacob warrarãba trigo nedoɗai kʉ̃ria panasmina unuɗaabasii. 12  Jacoba ũrisii Egipto druaɗe trigo barau. Mauɗeeba ichi warrarã araa trigo nedoɗe bʉikasii.* Mau wãaduu, chi nabena basii. 13  Waya wãsiɗauɗe Joseba ichi ãbarãmaa kuitaabiasii ichi ãchi ãba.* Maka chi Egiptoɗebena reyba* José kai ẽbẽrarãɗebena nee ɓuu kuitaasii. 14  Maaɗakare, Joseba jarabʉisii chi akõre Jacob mauɗe chi deɗebenarãɗebena joma Egiptoɗaa neeɗamera. Maarã 75 basii.* 15  Maka Jacob Egipto druaɗe neesii. Aria biusii.* Ichi warrarã siɗa aria biusiɗau. 16  Maabae ãchi ɓʉʉrʉ Siquem puuruɗaa adoesiɗau. Aria biuɗa jau ɓubadau choɓeaɗe ɓusiɗau. Mau choɓea Abrahamba Jamor warrarãmaa nedoɗa basii.* Estebanba Moisés ʉ̃rʉbena jaraɗa 17  »Dachi Akõreba Abraham ome beɗea deaɗa kãꞌãabariwãeɗe waui ɓuasii. Mau ewariɗe israelɗebenarã Egipto druaɗe maucha ãrea baraasii. 18  Maamina Egipto druaɗe rey wiɗi neesii. Mauba José ʉ̃rʉbena adua basii. 19  Mauɗeeba dachi puuru setaa kũruapeɗa ãrea kachirua wausii. Miichuburi biꞌiwãe panabiasii. Ãchi warrarã ea adauɗa ɓuiɗapeɗa ida biubiaɗai a jarasii.* 20  »Mau ewariɗe Moisés chi naweba adausii. Ichi ãrea mipitaa nibasii.* Mauɗeeba chi akõrerãba ãchi deɗe jeɗako õbea uru panasiɗau. 21  Maamina chi wãwa nuɓuisiɗauɗe faraón kauba unupeɗa ichi warr kĩra waribisii.* 22  Egiptoɗebena ne kuitaa nureeba Moisesmaa ãchi kʉ̃risia kuitaa joma jaradeasiɗau. Maka ichi kʉ̃risiaɗeeba biꞌia berreabachii mauɗe poyaabariiba ne ãrea waubachii. 23  »Moisés 40 años ɓuasiiɗe ichi ẽbẽrarã israelɗebenarã ichiaɗe wãi kʉ̃risiasii. 24  Wãaruuɗe unusii Egiptoɗebenaba Israelɗebena aɓa kachirua wau ɓuu. Mauɗeeba Moisesba Israelɗebena karibaɗe wãsii. Mauɗe ichiba Egiptoɗebena beasii Israelɗebena kachirua wau ɓuu kakua. 25  Moisesba kʉ̃risiasii israelɗebenarãba kuitaaɗai ichiɗeeba Dachi Akõreba ãchi kariba ɓuai. Maamina ãchiba kuitaaɗaabasii. 26  Norema Moisesba unusii Israelɗebena ome chĩo panuu. Ãchi jua deaɗamera naka jarasii: “¡Machi araɓau puuruɗebenabʉ! ¿Sakãe jãka chĩo panuma?” 27  Maamina chi sĩ ɓuaɗaba Moisés chĩatapeɗa jarasii: “¿Kaiba bichi dai karr ɓusma? ¿Kaiba bichi dai juez ɓusma? 28  ¿Mʉ siɗa beai kʉ̃ria ɓuka Egiptoɗebena beaɗa kĩra?” 29  Mau ũrisiiɗe Moisés miru wãsii.* Maabae Madián druaɗe drua awarabena kĩra ɓuabachii. Madianɗe ɓuuɗe warr ome unusii. 30  »Cuarenta años basiiɗe ewari aɓa Moisés drua sirua wãꞌãe ɓuuɗe Sinaí ea kaita ɓuasii. Mauɗe ángel aɓa bakuru jeeɗaa aoko nuɓuuɗe ichimaa unubisii.* 31  Moisesba mau unusiiɗe kãare kʉ̃risiai adua basii. Mauɗeeba ara kaita wãsii biꞌia ichiai baita. Mauɗe Dachi Mechiu beɗea ũrisii. 32  Ichimaa naka jarasii: “Mʉ bichi nabẽraeɗebenarãba ijãa panaɗa Dachi Akõrebʉ, chi Abraham Akõre Mechiubʉ, Isaac Akõre Mechiubʉ mauɗe Jacob Akõre Mechiubʉ”.* Mau ũrisiiɗe Moisés wapeaba uri koɓeesii. Mauba araa ichiai wapea ɓuasii. 33  Mauɗe Dachi Mechiuba jarasii: “Nau eaɗe bichi mʉ daaɗe ɓuuɗeeba bichi jʉ̃rʉɗe jʉ̃barii enase. 34  Mʉʉba unu ɓuu mʉ puuru Egipto druaɗe ãrea biꞌiwãe ɓuu. Mauɗe mʉʉba ũri ɓuu ãchi kĩra nomaa berrea panuu. Mauɗeeba mʉ nee ɓuu ãchi kariba ɓuai baita. Mʉʉba bichi Egiptoɗaa bʉi”.* Moisés ida ɓupeɗaaɗa ʉ̃rʉbena Estebanba jaraɗa 35  »Israelɗebenarãba Moisés ida ɓusiɗau. Ichimaa naka jarasiɗau: “¿Kaiba bichi dai karr ɓusma? ¿Kaiba bichi dai juez ɓusma?”* Maamina ara mau Moisés Dachi Akõreba Egiptoɗaa bʉisii israelɗebenarã jaradea ua ɓuabarii ɓuamera mauɗe ãchi mamauba adoemera. Chi ángel bakuru jeeɗaa nuɓuuɗe neeɗa poyaaɗeeba maka wausii. 36  Moisesba ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau ãrea wau ɓuuɗeeba dachi nabẽraeɗebenarãba Egiptoɗebena karibasii. Mar Puriaɗe ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau wausii kĩaraa biꞌia wãɗai baita. Mauɗe 40 años drua sirua wãꞌãe ɓuuɗe ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau waubachii.* 37  Ara mau Moisesba israelɗebenarãmaa jarasii: “Dachi Akõreba mʉ bʉiɗa kĩra ichi baita berreabarii aɓa machimaa bʉii. Mau ẽbẽra ara machi puuruɗebena bai. Mauba jaraaruu ijã́sturu”.* 38  Mauɗe Moisés drua sirua wãꞌãe ɓuuɗe joma israelɗebenarã ome ɓuasii. Aria Sinaí eaɗe ichi ángel ome berreasii. Beɗea dachi saka nureaɗai panuu ʉ̃rʉbena adaupeɗa dachi nabẽraeɗebenarãmaa jarasii. 39  »Maamina Moisesba jaraɗa dachi nabẽraeɗebenarãba ijãa kʉ̃riaɗaabasii. Ichi ida ɓusiɗau. Egipto druaɗaa waya wã kʉ̃ria panasiɗau. 40  Moisés eaɗe ɓuasiiɗe ãchiba Aaronmaa jarasiɗau: “Jãu Moisesba dai Egiptoɗebena karibasii. Maamina ichi sakasii kuitaaɗawẽa panuu. Mauɗeeba dai ãyaa adoemera dachi akõre wause”.* 41  Ara makʉɗe ãchiba paka warr kĩra wausiɗau. Maumaa ãnimara baa deasiɗau. Mauɗe ãchi juaba kapeɗaaɗa kakua kĩrajʉʉ bara ɓuabarii ewari wausiɗau.* 42  Mauɗeeba Dachi Akõreba ãchi ida nuisii. Mauɗeeba maarãba ʉtaa iɗibachiɗau chi bajãaɗe nuɓuu nekaebeamaa. Mau ʉ̃rʉbena Dachi Akõre baita berreabadaurã kartaɗe naka ɓʉ kuɓuu: “Israelɗebenarã, machi 40 años drua sirua wãꞌãe ɓuuɗe duanasiɗauɗe ¿ãnimara mʉʉmaa baa deabachiɗaka? 43  ¡Makawãema! Maumaarã dachi akõre Moloc abadau paru de jira adoebachiɗau mauɗe machi dachi akõre Refán abadau ichi pusterrea adoebachiɗau.Ara machiba chi maarã kĩra juaba ne kasiɗau ãchimaa biꞌia berreaɗai baita. Mauɗeeba mʉʉba machi awara duabʉikaaruu, Babilonia puuru audeara kaitawẽ”.* Estebanba Dachi Akõre de mechiu ʉ̃rʉbena jaraɗa 44  »Drua sirua wãꞌãe ɓuuɗe dachi nabẽraeɗebenarãba Dachi Akõre de ãnimara e wauɗa adoebachiɗau kĩrabaɗayua Dachi Akõre aria ɓuu ãchi baara. Dachi Akõreba Moisesmaa de e waubisii ichimaa unubiɗa kĩra. 45  Mau maaɗakare ãchiɗebena neepeɗaaɗarãba chi Dachi Akõre de ãnimara e wauɗa uru panasiɗau. Josué ãchi jaradea ua ɓuabarii basiiɗe mau de ãnimara e wauɗa nau druaɗaa adoesiɗau. Mau ewariɗe Dachi Akõreba chi waabena puuru nau druaɗe panuu dachi nabẽraeɗebenarã daaɗe duabʉikuasii. Maka nau drua joma juakaa adausiɗau.* David ewariɗe chi Dachi Akõre de ãnimara e wauɗa wabiɗa nau druaɗe ɓuasii. 46  Mau David, Dachi Akõreba biꞌia unusii. Mauɗeeba ichiba Dachi Akõremaa iɗisii de biꞌia waubimera chi Jacob Bajãaɗebena Akõre baita.* 47  Mau de ichi warr Salomonba wausii.* 48  Maamina Dachi Akõre chi Mechiu nii juaba wauɗa deɗe ɓuakau. Dachi Akõre baita berreabariiba kartaɗe naka ɓʉsii: 49  “Dachi Mechiu naka jarasii: Mʉ rey ãkau bajãabʉ. Nau iujãa mʉ jʉ̃rʉ ɓubariibʉ.Machiba ¿kãare de mʉ baita wauɗaima? ¿Sama mʉ kʉrrjĩrubiɗaima? 50  ¿Mʉʉba ara mʉ juaba ne joma wauɗawãeka?” Estebanba judiorã ʉ̃rʉbena jaraɗa 51  »¡Machi sõ chaarea nuree! ¡Sõɗeeba ijãaɗakau!* Dachi Akõre beɗea ũri kʉ̃riaɗakau. Dachi Akõre Jauriba jara ɓuu machiba ewaricha ida ɓubadau. Ara machi nabẽraeɗebenarã kĩra nuree. 52  Ãchiba Dachi Akõre baita berreabadaurã joma wãraasiɗau kachirua wauɗai baita. Ẽbẽra Jipa nii neei jarapeɗaaɗarã siɗa beabachiɗau.* Ara mau kĩra machiba mau Ẽbẽra Jipa nii jidauɗapeɗa beasiɗau. 53  Dachi Akõreba angelerãɗeeba Moisesba ɓʉɗa machimaa deasmina ¡machiba ijãaɗakau! 54  »Mau beɗea ũrisiɗauɗe chi judiorã mechiurã Esteban ome ãrea kĩruuduuba ãchi kiɗa kʉrrʉasiɗau. 55  Maka panuuɗe Esteban Dachi Akõre Jauriɗeeba ɓuasii. Bajãaɗaa ichiaruuɗe Dachi Akõre kĩrawãrea teɗechoa mauɗe Jesús Dachi Akõre jua biare akʉ nuɓuu unusii. 56  Naka jarasii: —¡Ichiásturu! ¡Mʉʉba bajãa ewa nuɓuu unu ɓuu! ¡chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa Dachi Akõre jua biare akʉ nuɓuu unu ɓuu!* 57  Mau ũrisiɗauɗe ãchi ãrea ɓiaɗapeɗa ãchi kʉʉrʉ juaba jʉ̃asiɗau. Mauɗe jomaurãba Esteban orra adausiɗau. 58  Puuru awara adoeɗapeɗa mooba ɓata kopaneesiɗau beaɗayua. Chi ichi ʉ̃rʉbena jidea panapeɗaaɗaba ãchiba chi anaɓari jʉ̃badau enaɗapeɗa kũudrãa kaita bʉikasiɗau numera. Mau kũudrãa Saulo abachiɗau. 59  Mooba ɓatamaa panuuɗe Estebanba Dachi Akõremaa ʉtaa naka iɗisii: «Mʉ Mechiu Jesús, mʉ jauri adoese». 60  Maabae õdarrɗe koɓeepeɗa jĩwa jarasii: «Mʉ Mechiu, naarã ẽbẽrarãba kachirua wau panuu kʉde uru ɓuarã́se». Maka jarapeɗa biusii.

Notas

Génesis 12:1.
Génesis 11:31—12:9.
Génesis 12:7; 13:15; 15:17-18; 17:8.
Génesis 15:13-16.
Génesis 21:3-4.
7:9 Dachi Akõreba José israelɗebenarã karibai baita jʉrʉ adausmina ãchiba ichi ida ɓusiɗau. Ara mau kĩra Jesús mauɗe Dachi Akõre baita berreabadaurã siɗa ida ɓusiɗau. Génesis 37:26-28.
Génesis 41:37-46.
Génesis 42:1-3.
Génesis 45:1-16.
7:13 Chi Egiptoɗebena reyba. Griego beɗeaɗe ɓʉ kuɓuu: faraón.
Génesis 45:9—47:12.
Génesis 49:33.
7:16 Mau drua Siquem puuruɗe ɓuasii. (Génesis 33:19). Abrahamba biuɗa jau ɓubadau choɓea Hebrón kaita ɓuu nedobʉisii. Génesis 23:15-18. Jacob mau choɓeaɗe jau ɓusiɗau. Génesis 50:13.
Éxodo 1:8-22.
7:20 Ãrea mipitaa nibasii. Nau siɗa jara ɓuu «Dachi Akõreba ichi ãrea biꞌia unusii».
Éxodo 2:1-9.
Éxodo 2:11-21.
7:30 Ángel. Antiguo Testamentoɗe Dachi Akõre neeruuɗe ɓeseɗe naka ɓʉ kuɓuu: ángel.
7:32 Sinaí ea ara mau Horeb abadau. Éxodo 3:1-6.
Éxodo 3:7-10.
7:35 Estebanba jara ɓuasii israelɗebenarãba Moisés ida ɓupeɗaaɗa kĩra, Jesús mauɗe Dachi Akõre baita berreabadaurã siɗa ida ɓusiɗau.
Éxodo 7:3; 14:21-22; Números 14:32-33.
7:37 Mauba jaraaruu ijã́sturu. Mau griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe wãꞌãe. Deuteronomio 18:15-18.
Éxodo 32:1.
Éxodo 32:2-6.
Amós 5:25-27.
Josué 21:43-45.
2 Samuel 7:1-16.
2 Crónicas 3:1-2.
7:51 Sõɗeeba ijãaɗakau. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: sõ tõowẽa ɓee.
Isaías 53:11; Jeremías 23:5; 33:15.
7:56 Estebanba mau beɗeaɗeeba jarasii Jesús ara Dachi Akõrebʉ. Marcos 14:62.