Lucas 16:1-31

16  Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa naka nebʉrʉsii jaradeai baita: «Ẽbẽra chi nejarra barau niiba chi nejarra nubarii uru ɓuasii. Mauɗe waabenarãba ichimaa jarasiɗau chi nejarra nubariiba mau barau nii chi nejarra biꞌia nuwẽa ɓuu.  Mauɗeeba chi chibariba ichi iupeɗa naka iadaasii: “Bichiba mʉ chi nejarra biꞌia nuwẽa ɓuu mʉʉba ũrisii. Bichiba wauɗa kartaɗe ɓʉpeɗa unubise, jãabae mʉ chi nejarra nubarii baabaiɗeeba”.  »Mau ũrisiiɗe chi nejarra nubariiba ara ichi du aɓa jarasii: “Mʉ chibariba mʉ duabʉiruu. ¿Jãabae kãare sãaima? Mʉ kakua poyaara nii traju chaarea waui baita mauɗe kĩrakaya nii chi chuburia iɗi ɓuai baita.  Mʉʉba kuitaa ɓuu saka waui mʉ wãi naeɗe. Makarã waabenarãba mʉ ãchi deɗe biꞌia irsibiɗai”.  »Ara makʉɗe chi nejarra nubariiba aɓaaɓaa iukuasii chi chibarimaa chi deaɗai nuree. Chi naa neeɗamaa iɗisii: “¿Bichiba sãabe mʉ chibarimaa deai ɓuma?”  Mauba panausii: “Mʉʉba olivo draa 1.000 galones deai ɓuu”.* Mauɗe chi nejarra nubariiba jarasii: “Maka ɓuubʉrã isa akʉ ɓeepeɗa bichi kartaɗe ɓʉ kuɓuu: june awara ɓʉse. Ɓʉse bichiba 500 deai ɓuu”.  »Maabae waabenamaa iɗisii: “¿Bichiba sãabe deai ɓuma?” Mauba panausii: “Mʉʉba trigo 100 jaɓara deai ɓuu”.* Chi nejarra nubariiba jarasii: “Bichi kartaɗe ɓʉ kuɓuu june awara ɓʉse. Ɓʉse bichiba 80 deai ɓuu”.  »Mauɗe chi chibariba jarasii mau chi nejarra nubarii kachirua nii chi kauwa ãrea ɓuasii, ichiba maka wauɗaɗeeba. Biawãra Dachi Akõreɗerã ẽbẽrarã audeara nau iujãaɗebenarãba ne adauɗai baita ãchi aɓaarakaurã ome ãchi kuitaaɗeeba waubadau.*  Ara mau kĩra mʉʉba machimaa jaraaruu: nau iujãaɗebena chi nejarraba ẽbẽrarã ãrea aiɗásturu. Maka machi kõpaerorã ãrea uru panaɗai. Maabae machi biuduuɗe bajãaɗe biꞌia irsibiɗai.* 10  »Aɓauba ɓaꞌãra uru ɓuu biꞌia waui kuitaa ɓuubʉrã, chi ãrea uru ɓuu siɗa biꞌia waui kuitaa ɓuai. Mauɗe ɓaꞌãra uru ɓuu biꞌia waukaubʉrã, chi ãrea uru ɓuu siɗa biꞌia waukau ɓuai. 11  Ara mau kĩra machiba nau iujãaɗebena ne bia ome jipa wauɗawẽebʉrã ¿Dachi Akõreba bajãaɗebena ne bia machimaa deaika? 12  Mauɗe Dachi Akõreba nau druaɗe deaɗa machiba jipa wauɗawẽebʉrã ¿ichiba machimaa chi machiɗi deai ɓuka?* 13  »Chi chibari baita bari trajabarii aɓa biɗa chi chibari ome uru ɓuabai. Ome uru ɓuubʉrã aɓa aude kʉ̃riai. Aɓa baara wãi, mauɗe chi aɓau ɓʉi. Araɓauɗe chi nejarra barau nibai kʉ̃ria ɓuu poyaa Dachi Akõre ome ɓuabai». 14  Jesusba jaraɗa fariseorãba joma ũri duanasiɗau. Ãchiba chi nejarra kʉ̃riabadauɗeeba Jesús atua jara kopaneesiɗau. 15  Mauɗe Jesusba ãchimaa jarasii: «Machi waabenarã daaɗe ẽbẽra bia kĩra nuree. Maamina Dachi Akõreba kuitaa ɓuu machi biawãra saka nuree. Ẽbẽrarãmaarã bibuara ɓuu, mau Dachi Akõremaarã biꞌiwãe ɓuu. Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu ʉ̃rʉbena 16  »Juan neei naeɗe Moisesba ɓʉɗa mauɗe Dachi Akõre baita berreabadaurãba ɓʉpeɗaaɗa dachiba uru panasiɗau. Mau ewariɗeeɗebena daiba chi beɗea bia Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu ʉ̃rʉbena jaradea panuu. Biawãra ẽbẽrarãba ne joma wau panuu Dachi Akõre juaɗe panaɗayua. 17  Maamina Moisesba ɓʉɗa aɓa biɗa wãꞌãe bai. Maumaarã bajãa mauɗe nau iujãa bari au wãꞌãe bai ɓuu. Jesusba dachi wẽra amaaɗaabai jaraɗa Mateo 19:1-12; Marcos 10:1-12 18  »Mukĩraba ichi wẽra amaapeɗa junebena wẽra ome miakãiruubʉrã kachirua wau ɓuu. Araɓauɗe chi amaaɗa wẽra ome miakãiruubʉrã mau mukĩraba mau wẽra ome kachirua wau ɓuu. Lázaro mauɗe ẽbẽra chi nejarra ãrea barau nibaɗa 19  »Ẽbẽra chi nejarra ãrea barau nii ɓuasii. Mau paru biꞌia ãrea jʉ̃bachii mauɗe kobadau mechiu ewaricha waubachii.* Mau ẽbẽra ãrea biꞌia ɓuasii. 20  Mauɗe ẽbẽra chi nejarr barauwãe nii Lázaro abadau ɓuasii. Lázaro chi nejarra barau nii de poraaɗe jeeɗa akʉ ɓuabachii. Mau chi kakua joma chau ɓuasii. 21  Ichiba chi nejarra barau nii kobariimareɗebena chiko ɓaeɗa ko kʉ̃ria ɓuabachii. Mauɗe usa neeɗapeɗa ichi kakua chau nii senabachiɗau. 22  »Maka panuuɗe mau chi nejarr barauwãe nii biusii. Ara makʉɗe angelerãba ichi Abraham ɓuumaa adoesiɗau. Mau maaɗakare chi nejarra barau nii siɗa biusii. Maabae mau jau ɓusiɗau. 23  »Tʉbʉchia kiikauɗe ãrea biꞌiwãe ɓuuɗe chi barau ɓuaɗaba Abraham, Lázaro ome ɓuu kaitawẽeba unusii.* 24  Mauɗeeba jĩwa jarasii: “Chacha Abraham, mʉ kĩra chuburiáse. Lázaro bʉise. Ichi jua jimiɗi baniaba ɓekeapeɗa mʉ kẽrame ɓekeaɗe neebise. Nau aoko nuɓuuɗe mʉ ãrea biꞌiwãe ɓuu”. 25  Maamina Abrahamba panausii: “Mʉʉba poyaa bʉibai. Warr, kĩrabase bichi chokae ɓuasiiɗe biꞌia ɓuabachii, maumaarã Lázaro miichuburi ɓuasii. Iɗi Lázaro ɓari kʉrrjĩru ɓuu, mauɗe bichi ãrea biꞌiwãe ɓuu. 26  Mau awara dachi kẽsa ea eɗaa jira nu. Mauɗeeba machimaa wãɗai kʉ̃ria panuu siɗa poyaa wãɗaabai. Mauɗe jãmauba aɓa biɗa poyaa daimaa neeɗaabai”. 27  »Mauɗe chi barau ɓuaɗaba jarasii: “Chacha Abraham, maka ɓuubʉrã mʉ kĩra chuburiáse; Lázaro mʉ chacha deemaa bʉise mʉ ãbarã jua aɓa panuumaa jaramera nama saka ɓuu. Mʉʉba kʉ̃riawẽe maarã siɗa nama ãrea biꞌia panaɗe neeɗayu”. 28  —. 29  Maamina Abrahamba maumaa jarasii: “Moisesba ɓʉɗa mauɗe Dachi Akõre baita berreabadaurãba ɓʉpeɗaaɗa maarãba uru panuu. Mau ijãaɗai panuu”. 30  Mauɗe chi ẽbẽraba panausii: “Chacha Abraham, mau baita ijãaɗaabai. Maamina aɓa biuɗaba chokae jiradupeɗa maarãmaa jaraɗe wãaruubʉrã, maarãba kachirua ida ɓuɗapeɗa ijãaɗai”. 31  Maamina Abrahamba jarasii: “Moisesba ɓʉɗa mauɗe Dachi Akõre baita berreabadaurãba ɓʉpeɗaaɗa ijãaɗawẽebʉrã, biuɗa chokae jiraduɗaba mau jaraaruubʉrã ijãaɗaabai”».

Notas

16:6 1.000 galones. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: 100 barriles. Mau waya deai baita 1.000 ewari trajai ɓuasii.
16:7 100 jaɓara. Mau deai baita 2500 ewari trajai ɓuasii.
16:8 Dachi Akõreɗerã ẽbẽrarã. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: ʉ̃ɗaaɗebena warrarã.
16:9 Machi biuduuɗe. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Machi chi nejarra wãꞌãeruuɗe.
16:12 Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Machiba waabenarã ne kaebea ome biꞌia wauɗawẽebʉrã, ¿kaiba machimaa ne kaebea deaima?
16:19 Paru biꞌia ãrea jʉ̃bachii. Paru paarã mauɗe lino kaɗa jʉ̃bachii.
16:23 Tʉbʉchia kiikauɗe. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Hades.