Lucas 19:1-48

19  Jesús Jericoɗe neepeɗa chi puuru jomaɗe niba ɓuasii.  Aria ẽbẽra Zaqueo abadau ɓuasii. Mau Zaqueo Romaɗebena baita chi nejarra pebadaurã jaradea ua ɓuabarii basii. Ãrea chi nejarra barau nii basii.  Mauba Jesús unui kʉ̃ria ɓuasii. Maamina mau ẽbẽra kakatua nibasiiɗeeba poyaa unuubai ɓuasii ẽbẽrarã ãreaɗeeba.  Mauɗeeba Jesús wãaruu naa pira wãpeɗa sicomoro bakuruɗe ʉtʉ ichiaɗe wãsii, Jesús aria wãi basiiɗeeba.  Maka ɓuuɗe Jesús aria neesiiɗe, ʉtaa ichiapeɗa jarasii: —Zaqueo, isa eɗaa uche. Iɗi mʉ bichi deɗe kãi ɓeeɗe wãaruu.  Maabae chi Zaqueo kĩrajʉʉ eɗaa neepeɗa Jesús ichi deemaa adoesii.  Mau unuɗakare jomaurãba Jesús ʉ̃rʉbena naka kachirua berrea bara ɓeesii: «¡Jãu Jesús ẽbẽra kachirua waubarii deɗe kãi ɓeeɗe wãsii!».  Ichi deɗe neesiɗauɗe Zaqueo Jesús daaɗe akʉ nuɓeepeɗa jarasii: —Mʉ Mechiu, mʉʉba chi nejarra uru ɓuuɗebena chi nejarr barauwãe nureerãmaa kẽsa deaɗakaaruu. Mauɗe ɓes kimare aude wãyaa deaɗakai mʉʉba setaɗeeba waabenarãmaa aude iɗiɗa baɗa.  Jesusba maumaa jarasii: —Iɗi Dachi Akõreba bichi mauɗe bichi deɗebena karibasii, Abrahamba ijãaɗa kĩra bichiba ijãa ɓuuɗeeba.* 10  Biawãra mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗaba chi adua duanuurã karibai baita jʉrʉɗe neesii. Jesusba chi nejarra ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa Mateo 25:14-30 11  Jesús Jerusalén kaita ɓuuɗeeba, chi aria panuuba kʉ̃risia panasiɗau ara mau ewariɗe Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓeei. Jesusba jara ɓuu ũri panuuɗeeba, ne jaradeai baita naka nebʉrʉsii: 12  «Ẽbẽra chi jaradea ua ɓuabarii waabena druaɗaa kaitawẽ wãsii, jomaurã aude jaradea ua ɓuabariiba mau ara ichi druaɗebena rey ɓumera. Mauba kʉ̃risiasii nau maaɗakare waya neei. 13  Wãi naeɗe ichi baita bari trajabadaurã 10 iupeɗa chi nejarra ãrea ãchicha deasii.* Mauɗe jarasii: “Mʉ neeruumisa nau chi nejarra waribísturu”. 14  Maamina ichi druaɗebenarãba mau ãrea kĩramaa panuuɗeeba, ẽbẽrarã bʉisiɗau jomaurã jaradea ua ɓuabariimaa naka jaraɗamera: “Daiba kʉ̃riawẽa panuu jãu dai rey bayu”. 15  »Maamina chi jomaurã aude jaradea ua ɓuabariiba mau ẽbẽra chi rey ɓusii. Waya neesiiɗe ichi baita bari trajabadaurã iukuasii ichiba chi nejarra deaɗa waribi panuu kuitaayua. 16  Maabae aɓa naa neepeɗa jarasii: “Mʉ chibari, bichiba chi nejarra deaɗaɗebena mʉʉba 10 ɓes maucha waribisii”. 17  Mauɗeeba chi jaradea ua ɓuabariiba jarasii: “Biꞌia ɓuu, mʉ baita bari trajabarii bia. Mʉʉba ɓaꞌãra deaɗaba, bichiba biꞌia wausiiɗeeba mʉʉba bichi juaɗe 10 puuru ɓui”. 18  Mawãare ichi baita bari trajabarii neepeɗa jarasii: “Mʉ mechiu, bichiba chi nejarra deaɗaɗebena mʉʉba ɓes 5 maucha waribisii”. 19  Mauɗeeba chi jaradea ua ɓuabariiba jarasii: “Mʉʉba puuru jua aɓa bichi juaɗe ɓui”. 20  »Maabae aɓa june ichi baita bari trajabarii neepeɗa jarasii: “Mʉ mechiu, bichiba chi nejarra deaɗa nama ɓuu. Mʉʉba paruɗe bʉra mera uru ɓuasii. 21  Maka wausii bichi wapeaɗeeba. Mʉʉba kuitaa ɓuu bichiba kĩra chuburiakau waabenarã ne kaebea adaui baita. Mau awara waabenarãba uupeɗaaɗa adaubarii”. 22  »Mauɗeeba chi jaradea ua ɓuabariiba jarasii: “Mʉ baita bari trajabarii kachirua, biawãra bichiba jara ɓuuɗeeba kuitaa ɓuu mʉʉba jaraɗa waubasii. Bichiba mʉ maka nii ãrea kuitaa ɓuasiibʉrã ¿sakãe mʉ nejarra, chi nejarra nubadau deɗe ɓuuɗe wãabasma? Makaɗa basirã mʉ chi nejarra aude maucha adaui basii”. 23  —. 24  »Maabae chi jaradea ua ɓuabariiba chi aria duanuumaa jarasii: “Jãuba uru ɓuu juakaa adauɗapeɗa chi 10 uru ɓuumaa deásturu”. 25  Ãchiba jarasiɗau: “Maamina, dai mechiu, jãuba 10 uru ɓuu”. 26  Chi jaradea ua ɓuabariiba jarasii: “Mʉʉba jaraaruu: Aɓauba biawãra kuitaaruubʉrã, Dachi Akõreba aude kuitaabii. Maamina chi adua niiba ne kuitaa ɓuu kʉ̃risiaruubʉrã ichiba kʉ̃risia ɓuu Dachi Akõreba mau juakaa adaui”. 27  “Mau awara mʉ ãchi jaradea ua ɓuabarii bai kʉ̃riawẽa panaɗa, eneeɗapeɗa mʉ daaɗe beásturu”». Jesús Jerusalenɗe neeɗa Mateo 21:1-11; Marcos 11:1-11; Juan 12:12-19 28  Maka jarapeɗa Jesús Jerusalenɗaa naa wãsii. 29  Wãaruuɗe Betfagé puuru mauɗe Betania puuru kaita Olivo eaɗe neesii. Maabae ichi baara nibabadaurã ome panuu puuruɗaa bʉisii. 30  Ãchimaa naka jarasii: «Chi Dachi kĩraare puuru kuɓuumaa wã́sturu. Aria baaduuɗe machiba burro cheke unuɗai. Mau ʉ̃rʉ wabiɗa atauɗakau. Enaɗapeɗa enésturu. 31  Mauɗe aɓauba machimaa iɗiiruubʉrã sakãe jãka ena panuma, jarásturu: “Dachi Mechiuba nau kʉ̃ria ɓuu”». 32  Ara makʉɗe wãsiɗau mauɗe Jesusba ãchimaa jaraɗa kĩra unusiɗau. 33  Chi burro enamaa panuuɗe chi chibarirãba ãchimaa iɗisiɗau: —¿Sakãe dai burro ena panuma? 34  Ãchiba panausiɗau: —Dachi Mechiuba nau kʉ̃ria ɓuu. 35  Ara makʉɗe chi burro Jesusmaa adoeɗapeɗa ãchiba chi anaɓari jʉ̃badau burro ʉ̃rʉ kuɓusiɗau. Maabae Jesús ataubisiɗau. 36  Jesús wãaruu naa ẽbẽrarãba ãchi anaɓari jʉ̃badau paru oɗe tõ bʉikasiɗau ichi biꞌia irsibiɗai baita. 37  Jesús Olivo ea eɗaa wãbadau o kaita kãriɗauɗe, joma ichi baara nibabadaurãba Dachi Akõremaa jĩwa biꞌia berrea kopaneesiɗau. Kĩrajʉʉ panasiɗau Jesusba ãchi daaɗe ãchiba ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau wau ɓuasiiɗeeba. 38  Ãchiba jara duanasiɗau: «¡Ãrea biꞌia nii chi jomaurã Rey Dachi Akõre trʉ̃ɗe neeruu!*¡Jãabae Dachi Akõre ome jirukaraayuwãe duanaɗai! ¡Bajãaɗe Ɓuu chi Mechiu nii!» 39  Mauɗeeba waabenarã fariseorã aria duanuuba Jesusmaa jarasiɗau: —Jaradeabarii, ¡bichi baara nibabadaurã chũpeabiase! 40  Maamina Jesusba ãchimaa jarasii: —Mʉʉba biawãra machimaa jarai maarã chũpeaduubʉrã, mo ɓiaɗai. 41  Jesús Jerusalén kaita baaruuɗe chi puuru unusiiɗe. Mau puuru kakua jẽasii. 42  Mauɗe jarasii: «¡Bichiba kuitaaɗa basirã nau ewariɗe kaiɗebena bichi jirukaraayuwãe ɓuai! Maamina dau bʉra nii kĩra ɓuuɗeeba bichiba kauwa unuubai. 43  Mauɗeeba ewari aɓa ɓuai chi bichi kĩramaabarii bichi ome chĩoɗe neeɗai. Bichi aɗu orroɗapeɗa bichi aɗu ioro joma imatuɗai, aɓa biɗa jĩidru wãrãaɗamera. 44  Bichi jeeɗa ɓaebiiduuɗe bichi warrarã joma kenaɗai.* Maarãba mo aɓa biɗa aɓau mo ʉ̃rʉ ɓuɗaabai. Maka wauɗai chi karibabarii Dachi Akõreba bʉiɗa bichiba kuitaaɗawẽeɗeeba». Jesusba ne kaebea nedobʉibadaurã duabʉikaɗa Mateo 21:12-17; Marcos 11:15-19; Juan 2:13-22 45  Jesús Dachi Akõre de mechiu duɗa neeruuɗe ne kaebea nedobʉibadaurã unusii.* Maarã joma duabʉikasii. Naka jarasii: 46  —Dachi Akõre beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: “Mʉ de, chi ʉtaa iɗibadau de aɗai”. Maamina machiba “nechiruabadaurã de choɓea kĩra” uru panuu.* 47  Jesusba ewaricha Dachi Akõre de mechiu duɗa jaradea ɓuabachii. Mauɗe paare mechiurãba, Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurãba mauɗe ẽbẽrarã chi mechiurãba ichi bea kʉ̃ria panasiɗau. 48  Maamina poyaa beaɗaabasii jomaurãba ichi beɗea ewaricha ũribadauɗeeba.

Notas

19:9 Abrahamba ijãaɗa kĩra bichiba ijãa ɓuuɗeeba. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Bichi Abraham warrɗeeba.
19:13 Chi nejarra ãrea. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: 10 minas. Makaeɗe mau sẽetao «mina» abachiɗau. Mina aɓa adaui baita 100 ewari trajai ɓuasii.
Salmos 118:26.
Jeremías 29:3-4.
19:45 Ne kaebea nedobʉibadaurã. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe ɓʉ kuɓuu: Ne kaebea nedobadaurã.
19:46 Mʉ de, chi ʉtaa iɗibadau de. Isaías 56:7. Nechiruabadaurã de choɓea. Jeremías 7:11.