Lucas 22:1-71

22  Pan ẽesãabibariiwãe ɓuu kobadau ewari ʉ̃rʉ ba ɓuasii. Mau ewari Pascua ewari abadau.  Mauɗe paare mechiurãba mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurãba Jesús beaɗai baita kʉ̃risia jʉrʉ panasiɗau. Maamina puuruɗebenarã wapea panuuɗeeba maarã daaɗe wauɗai kʉ̃riawẽa panasiɗau.  Maka ɓuuɗe Satanás Judas Iscariote abadau kʉ̃risiaɗe eɗa wãsii. Mau Jesús baara nibabadaurã 12 basii.  Judas paare mechiurãmaa mauɗe Dachi Akõre de mechiu nubadaurã jaradea ua ɓuabadaurãmaa wãsii. Maarãmaa jarasii saka Jesús jidaubii.  Mau ũrisiɗauɗe ãchi ãrea kĩrajʉʉɗapeɗa ichimaa chi nejarra deaɗai asiɗau.  Ara ɓuu apeɗa Judas wãsii. Maabae ichiba jʉrʉ koɓeesii ẽbẽrarã wãꞌãeɗe Jesús jidaubii baita. Jesusba 12 jʉrʉ adauɗarã baara koɗa Mateo 26:17-29; Marcos 14:12-25; Juan 13:21-30; 1 Corintios 11:23-26  Pan ẽesãabibariiwãe kobadau ewari basii. Mau ewariɗe judiorã Egipto druaɗebena wãpeɗaaɗa kĩrabaɗai baita oeja cheke beaɗapeɗa kobadau.*  Mauɗeeba Jesusba Pedro mauɗe Juan bʉisiiɗe, naka jarasii: —Dachi Pascua ewariɗe chi kobadau joma wauɗe wã́sturu.  Mauɗe ãchiba iɗisiɗau: —¿Bichiba sama kʉ̃ria ɓuma daiba mau wauɗe wãɗai? 10  Jesusba panausii: —Puuruɗe needuuɗe machiba mukĩraba bania chokoɗe adoeruu unuɗai. Mau baara wã́sturu ichi wãaruu deemaa. 11  Mau de chibarimaa naka jarásturu: “Dachi Jaradeabariiba nau iɗibisii: mʉʉba mauɗe mʉ baara nibabadaurã Pascua ewariɗe chi kobadau ¿sama koɗaima?” 12  Mauɗe ichiba de ʉtʉbena pieza mechiu biꞌia wau kuɓuu unubiai. Aria chi koɗai joma wáusturu dachi koɗai baita. 13  Wãaduuɗe Jesusba ãchimaa jaraɗa kĩra unusiɗau. Ara makʉɗe Pascua ewariɗe chi kobadau wausiɗau. 14  Koɗayua Jesús mauɗe ichiba bʉiɗarã mesaɗe akʉ paneesiɗau. 15  Mauɗe ãchimaa jarasii: —Mʉ ãrea biꞌiwãe ɓuai naeɗe mʉʉba machi ome nau Pascua ewariɗe chi kobadau chiko ãrea koi kʉ̃ria ɓuasii. 16  Mʉʉba machimaa biawãra jaraaruu: nau koɗa waya koobai aɓa Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓeeruuɗaa. Mau ewariɗe nau kobadau jara ɓuu joma maka ɓuai. 17  Maabae basu ichi juaɗe adaupeɗa Dachi Akõremaa ichíturu kiɗibai jarapeɗa naka jarasii: —Nau dósturu. 18  Mʉʉba jaraaruu: uva ɓaa waya doobai aɓa Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓeeruuɗaa. 19  Maabae pan ichi juaɗe adaupeɗa Dachi Akõremaa ichíturu kiɗibai jarasii. Maabae chi pan ɓʉapeɗa ãchimaa deapeɗa naka jarasii: —Nau mʉ kakuabʉ; machi kakua dearuu. Kósturu. Mʉ kĩrabaɗai baita ara nau kĩra wau panásturu. 20  Kopeɗaaɗakare, ara mau kĩra basu ichi juaɗe adaupeɗa jarasii: —Nau basuɗe ɓuu mʉ oa machi baita chei. Mʉ oaɗeeba Dachi Akõreba machi ome beɗea chiwiɗi dearuu.* 21  Maamina chi mʉ jidaubii ɓuu nama mʉ ome komaa ɓuu.* 22  Biawãra mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa biꞌiwãe ɓuu Dachi Akõreba jaraɗa kĩra, maamina ¡chi mʉ jidaubiiruu ẽbẽra miichuburi ɓuu! 23  Mauɗeeba ichi baara nibabadaurã biawãra ãchi chiya iɗi bara ɓeesii kaiba Jesús maka waui. ¿Kai chi mechiu nima? Mateo 20:25-28; Marcos 10:42-45 24  Maka panuuɗe ara ãchi chiya iɗi bara ɓeesii kai chi aude mechiu nii kuitaaɗayua. 25  Mauɗeeba Jesusba ãchimaa jarasii: «Aɓau biɗa ichi chi mechiu nii kʉ̃risiabai ɓuu. Nau druaɗebena reyrãba ãchi ẽbẽrarã ãrea jaradea ua ɓuabadau mauɗe ãchi puuru ãrea aiɗabadau abadau. Maamina machi maka panaɗaabai panuu. Chi chõra nii chi kũudrãa nii kĩra ɓuai ɓuu. Chi jaradea ua ɓuabarii chi ichi baita bari trajabarii kĩra ɓuai ɓuu. 26  —. 27  Ẽbẽrarãmaarã, ¿kai chi mechiu nima: chi mesaɗe koi baita akʉ ɓeebarii maebʉrã chi chiko deaɗakabarii? ¿Chi mesaɗe akʉ ɓeebarii chi mechiu niiwãeka? Maamina mʉ chi mechiu nimina nama machi tãeɗe chi chibari baita bari trajabarii kĩra nii. 28  »Mʉ ãrea biꞌiwãe ɓuasiiɗe machi mʉ ome joma dauchia jãadua panasiɗau. 29  Mauɗeeba mʉ Chachaba mʉ chi mechiu ɓuɗa kĩra, mʉʉba machi chi jaradea ua ɓuabadaurã ɓuuruu. 30  Mʉ puuruɗe machi mʉ ome koɗai. Machi rey ãkauɗe akʉ paneeɗai Israelɗebena neepeɗaaɗa 12 puuru nebʉra ichiaɗai baita». Jesusba jaraɗa Pedroba ichi unukau ai aɗa Mateo 26:31-35; Marcos 14:27-31; Juan 13:36-38 31  Mau awara Dachi Mechiuba jarasii: «Simón, Simón, Satanasba Dachi Akõremaa iɗisii machi biꞌiwãe ɓuabiai baita mʉʉɗe ijãa panuu ida ɓuɗamera.* 32  Maamina mʉʉba Dachi Akõremaa ʉtaa iɗisii bichiba ijãa ɓuu ida ɓurãamera. Maaɗakare bichiba kachirua waui ɓuu ida ɓupeɗa, bichi ãbarã aiɗase biꞌia ijãaɗamera». 33  Mauɗeeba Pedroba Jesusmaa naka panausii: —Mʉ Mechiu, mʉ bichi ome bari jʉ̃a ɓuaɗa wãi kʉ̃risia ɓuuwãe; maumaarã bichi ome biui kʉ̃risia ɓuu. 34  Jesusba ichimaa jarasii: —Mʉʉba jaraaruu, Pedro, biawãra nau ẽsabuɗe eterr birui naeɗe bichiba ɓes õbea mʉ unukau ai. Ewari chaarea neei 35  Maabae Jesusba ãchimaa jarasii: —Mʉʉba machi chi nejarraswãe, ũabisaswãe mauɗe jʉ̃rʉɗe jʉ̃badauswãe bʉikasiiɗe ¿ne kaebea june kʉ̃ria panaska?* Ãchiba panausiɗau: —June aɓa kʉ̃riaɗaabasii. 36  Mauɗeeba ichiba jarasii: —Maamina jãabae mʉʉba jaraaruu: chi nejarra uru ɓuubʉrã adoese. Ũabisa bara ɓuubʉrã mau siɗa adoese. Espadaswãe ɓuuba anaɓari jʉ̃barii nedobʉipeɗa aɓa nedose. 37  Mʉʉba jaraaruu: Dachi Akõre baita berreabariiba mʉ ʉ̃rʉbena ɓʉɗa biawãra makai ɓuu. Naka ɓʉsii: “Ara mau ẽbẽra kachirua kĩra kʉ̃risia panasiɗau”.* Mʉ ʉ̃rʉbena ɓʉpeɗaaɗa biawãra joma makai. 38  Mauɗeeba ãchiba jarasiɗau: —Dai Mechiu, nama espada ome uru panuu. Jesusba jarasii: —Ara ɓuu. Waa berrearã́sturu. Jesusba Olivo eaɗe Dachi Akõremaa ʉtaa iɗiɗa Mateo 26:36-46; Marcos 14:32-42 39  Maabae Jesús waya Olivo eaɗaa wãsii ichiba waubarii kĩra. Ichi baara nibabadaurã siɗa wãsiɗau. 40  Araa neesiɗauɗe Jesusba ãchimaa jarasii: —Dachi Akõremaa ʉtaa iɗísturu machiba kachirua wauɗai kʉ̃risiaduubʉrã, ichiba machi aiɗamera. 41  Maabae Jesús ãchiɗebena ɓaꞌãra waa wãsii.* Õdarrɗe koɓeepeɗa Dachi Akõremaa naka ʉtaa iɗisii: 42  «Chacha, bichimaarã biꞌia ɓuubʉrã, nau biꞌiwãe ɓuai ɓuuɗebena mʉ karibase.* Maamina mʉʉba kʉ̃ria ɓuu kĩra waurã́se, maumaarã bichiba kʉ̃ria ɓuu kĩra wause». 43  [Maka ɓuuɗe ángel aɓa ichimaa neesii meserãa deayua. 44  Jesús ãrea kĩra nomaa ɓuuɗeeba Dachi Akõremaa waya ʉtaa iɗisii. Mauɗe ichi jʉa oa kĩra ioroɗe ɓaesii.]* 45  Jesusba Dachi Akõremaa ʉtaa iɗipeɗa waya wãsii. Mauɗe ichi baara nibabadaurã kĩra nomaaba kãi duanuu unusii. 46  Mauɗeeba ãchimaa jarasii: —¿Sakãe machi kãi duanuma? Jiraduɗapeɗa Dachi Akõremaa ʉtaa iɗísturu machiba kachirua wauɗai kʉ̃risiaduubʉrã, ichiba machi aiɗamera. Jesús jidaupeɗaaɗa Mateo 26:47-56; Marcos 14:43-50; Juan 18:2-11 47  Jesús wabiɗa berreamaa ɓuuɗe ẽbẽrarã ãrea imisiɗau. Judas maarã naa nibasii. Mau chi 12ɗebena basii. Jesusmaa neesii, ĩyaai baita. 48  Maabae Jesusba maumaa jarasii: —Judas, ĩyaaruuba ¿mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa bichiba jidau dearuka? 49  Jesús baara nibabadaurãba kuitaasiɗau chi Jesús jidauɗai. Mauɗeeba naka iɗisiɗau: —Dai Mechiu, ¿espadaba chĩoɗaika? 50  Mauɗe aɓauba chi paare mechiu baita bari trajabarii kʉʉrʉ biarebena oatutasii. 51  Mauɗeeba Jesusba jarasii: —¡Ida ɓústuru! ¡Ara basma! Ara makʉɗe chi ẽbẽra kʉʉrʉ waupeɗa anibisii. 52  Maabae Jesusba paare mechiurãmaa, Dachi Akõre de mechiu nubadaurã jaradea ua ɓuabadaurãmaa mauɗe chi judiorã mechiu nureerãmaa naka jarasii: —Machiba ¿sakãe espada baara, bakuru baara mʉ jãka jidauɗe neesiɗama? ¿Makarã mʉ ẽbẽra mia kachirua nika? 53  Ewaricha mʉ Dachi Akõre de mechiu duɗa machi tãeɗe ɓuaɗakauɗe jidauɗaka basii. Maamina biawãra ʉ̃rauɗaa Dachi Akõreba jʉbawãe niimaa ida kabi ɓuu. Maka machiba wau kʉ̃ria panuu wau panuu. Pedroba Jesús unukau aɗa Mateo 26:57-58,69-75; Marcos 14:53-54,66-72; Juan 18:12-18,25-27 54  Jesús jidauɗapeɗa chi paare mechiu deemaa adoesiɗau. Pedro kaitawẽeba kaaɗe nibasii. 55  Mauɗe waabenarãba de duɗa tʉbʉ puaɗapeɗa jãkaa akʉ paneesiɗau. Pedro siɗa ãchi tãeɗe akʉ ɓeesii. 56  Maka ɓuuɗe chi chibari baita bari trajabarii wẽra aɓaba Pedro tʉbʉ kã akʉ ɓuu unupeɗa apii ichia koɓeesii. Maabae jarasii: —Cha nii Jesús baara ɓuasii. 57  Maamina Pedroba merasii: —Bichiba jara ɓuu ẽbẽra mʉʉba unukau. 58  Kãꞌãabariwãeɗe waya aɓauba Pedro unupeɗa naka jarasii: —Bichi jãarã baarabenabʉ. Mauɗeeba Pedroba jarasii: —Kõpaero, makawãema. 59  Mau maaɗakare aɓauba jarasii: —Biawãra cha nii Jesús baara ɓuasii. Nau Galileaɗebenabʉ. 60  Maamina Pedroba panausii: —Kõpaero, mʉʉba adua ɓuu bichiba kãare jara ɓuu. Pedro wabiɗa berrea ɓuuɗe eterr birusii. 61  Ara makʉɗe Dachi Mechiuba Pedromaa akarrnaa ichiasii. Maabae Pedroba kĩrabasii Jesusba ichimaa jaraɗa: «Ara iɗi, eterr birui naeɗe bichiba ɓes õbea mʉ unukau ai».* 62  Maabae Pedro awara wãpeɗa ãrea kĩra nomaa jẽasii. Jesús kachirua waupeɗaaɗa Mateo 26:67-68; Marcos 14:65 63  Maabae Jesús jidau uru panuu ẽbẽrarãba mau atua jara kopaneesiɗau mauɗe sĩ kopaneesiɗau. 64  Jesús dau jʉ̃ɗapeɗa sĩ panasiɗau. Mauɗe naka jara panasiɗau: —¡Dachi Akõre baita berreabarii kĩra daimaa jarase kaiba bichi sĩsii! 65  Mau awara june kachirua jajarabachiɗau. Jesús chi mechiurã daaɗe ɓuaɗa Mateo 26:59-66; Marcos 14:55-64; Juan 18:19-24 66  Ewarimaa puuruɗebena chi mechiurã ãbua duanasiɗau. Paare mechiurã mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã duanasiɗau. Maabae Jesús ãchi daaɗe eneebisiɗau. Ichimaa naka jarasiɗau: 67  —Daimaa jarase: ¿Bichi Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗaka? Jesusba panausii: —Mʉʉba machimaa jaraɗa basirã ijãaɗaabai basii. 68  Mau awara mʉʉba machimaa sakãe ijãaɗawẽa panuu iɗiɗa basirã panauɗaabai basii. Mauɗe mʉ enataɗaabai basii.* 69  Maamina iɗiiba mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa Dachi Akõreba Joma Poyaabarii jua biare akʉ ɓuai.* 70  Mauɗeeba jomaurãba iɗisiɗau: —Maka ɓuubʉrã ¿bichi Dachi Akõre Warrka?* Jesusba panausii: —Maerã, machiba jara panuu. 71  Mauɗe ãchiba jarasiɗau: —¿Sakãe june ẽbẽrarã jʉrʉɗaima jãu ʉ̃rʉbena jideaɗamera? ¿Biawãra ara ichi beɗeaɗeeba jara ɓuuwãeka ichi Dachi Akõre Warr?

Notas

Éxodo 12:1-28.
Éxodo 24:5-8; Jeremías 31:31-34.
Salmos 41:9.
22:31 Machi biꞌiwãe ɓuabiai baita. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: machi uribiai baita trigo taa kĩra.
Lucas 10:1-20.
Isaías 53:12.
22:41 Ãchiɗebena ɓaꞌãra waa wãsii. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: ãchi baarabena mo ɓataɗa ɓaebarii aɓa wãsii.
22:42 Nau biꞌiwãe ɓuai ɓuuɗebena mʉ karibase. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: mʉʉɗebena nau basu ãyaa adause.
22:43-44 Griego beɗeaɗe karta ãreaɗe mau versículo ome wãꞌãe.
Lucas 22:34.
22:68 Mauɗe mʉ enataɗaabai. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau wãꞌãe.
Salmos 110:1; Daniel 7:13-14.
Salmos 2:6-7.