Marcos 6:1-56

6  Maaɗakare Jesús ichi puuruɗaa wãsii. Ichi baara nibabadaurã siɗa wãsiɗau.  Bari panabadau ewariɗe Jesusba judiorã araa ãbua imibadau deɗe Dachi Akõre beɗea jaradea koɓeesii. Ẽbẽrarãba Jesusba jaradea ɓuu ũrisiɗauɗe, kãare kʉ̃risiaɗai adua basii. Maabae chiya iɗi bara ɓeesii: —Nauba ¿sama kuitaasma jãu jaradea ɓuu? ¿Kaiba jãumaa kʉ̃risia kuitaa deasma, jãka ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau poyaa waumera?  ¿Nau mukĩra bakuruba ne kaebea waubariiwãeka? ¿Nau María wauwãeka? ¿Santiago, José, Judas mauɗe Simón ichi ãbarãwãeka? ¿Ichi neekaurã siɗa dachi tãeɗe panuuwãeka? Maarãba Jesusɗe ijãaɗai kʉ̃riaɗaabasii.  Mauɗeeba Jesusba jarasii: —Dachi Akõre baita berreabarii ãibena druaɗe wapeadee nii abadau, maamina ara ichi druaɗebenarãba mauɗe ichi deɗebenarãba wapeadee nii aɗakau.  Aria Jesusba ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau poyaa waubasii. Ẽbẽrarã ẽpermo nuree ɓaꞌãra aribiabiasii ichi juaba wausiiɗe.  Ichi puuruɗebenarãba ijãaɗaabasiiɗeeba Jesusba ãrea kʉ̃risia ɓeesii. Jesusba 12 jʉrʉ adauɗarã bʉikaɗa Mateo 10:5-15; Lucas 9:1-6 Jesusba puurucha jaradea nibasii.  Ichiba 12 jʉrʉ adauɗarã ãbua iukuasii maabae omeemea bʉikasii. Ãchimaa poyaabarii deaɗakasii jai kachiruarã ichi trʉ̃ɗeeba duabʉikaɗamera.  Ãchi wãɗai naeɗe jarasii, wãaduuɗe aɓau biɗa ne adoerãaɗamera. Chiko, ũabisa mauɗe chi nejarra adoeɗaabai panuu. Duma aɓaburu adoeɗai panuu.  Machi kotisa jʉ̃ɗai ɓuu, maamina paru june adoeɗaabai ɓuu. 10  Mau awara jarasii: —Machi barikiu puuruɗe needuuɗe aɓauba machi biꞌia irsibiiruuɗe mau deɗe panésturu aɓa mau puuruɗebena wãaduuɗaa. 11  Maamina ẽbẽrarãba machi biꞌia irsibiɗaabʉrã, mauɗe machiba jaradeaduu ũriɗai kʉ̃riaɗaabʉrã, arabena wã́sturu. Wãaduuɗe, chi jʉ̃rʉɗebena ioro jora neapésturu, Dachi Akõreba mau kʉ̃riawẽa ɓuu unubiaɗai baita. Mauba kuitaabiai ãchiba Dachi Akõre ida ɓu panuu kakua ichiba kastikai.* 12  Ara makʉɗe Jesús baara nibabadaurã wãsiɗau. Wãaduucha ẽbẽrarãmaa jarabachiɗau ãchi kachirua ida ɓuɗapeɗa Dachi Akõremaa neeɗamera. 13  Mau awara jai kachirua ãrea ẽbẽrarã kakuaɗebena duabʉikuasiɗau mauɗe ãrea ẽpermo nuree olivo draaba puruuduuɗe aribiabiabachiɗau.* Herodesba Jesús ʉ̃rʉbena ũriɗa Mateo 14:1-12; Lucas 9:7-9 14  Herodes Galilea druaɗebena chi rey basii.* Mau Herodesba Jesusba wauɗa ʉ̃rʉbena ũrisii, ãreaba mau ʉ̃rʉbena berreasiɗauɗeeba. Chi nureeba naka jarabachiɗau: «Juan chi Boro Eabarii chokae jiradusii. Mauɗeeba joma ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau poyaa waubarii».* 15  Chi nureeba jarasiɗau mau Dachi Akõre baita berreabarii Elías. Waabenarãba jarasiɗau: «Ichi Dachi Akõre baita berreabarii dachi nabẽraeɗebena ewariɗe nureaɗa kĩra». 16  Maamina Herodesba maka ũripeɗa jarasii: «Mau Juanbʉ. Mʉʉba ichi boro ɓʉatubisii maamina biuɗaɗebena chokae jiradusii». 17  Herodesba Juan beabiɗa naka ɓuasii: Herodesba ara ichi ãba Felipe wẽra adausii. Mau wẽra Herodías abachiɗau. Herodesba ichi ãyure adausiiɗeeba Juanba jarabachii: «Moisesba ɓʉɗaɗe jara ɓuu bichi ãba wẽra adaubai ɓuu».* Mauɗeeba Herodesba Juan jidaubipeɗa kaenaba jʉ̃bipeɗa jʉ̃abadau deɗe jʉ̃abisii. 18  —. 19  Mau awara Herodiasba Juan kĩramaa ɓuasii. Ichi beabii kʉ̃ria ɓuasmina poyaa makaabasii. 20  Herodesba Juan wapea ɓuasii, mau ẽbẽra jipa nii mauɗe Dachi Akõre baita nii kuitaa ɓuasiiɗeeba. Mauɗeeba Juan nu uru ɓuasii. Mauɗe Juanba jaradea ɓuu ũrii kʉ̃ria ɓuabachimina ãrea apiiɗaubachii. 21  Kaaɗaa Herodiasba Juan saka beabii kuitaasii. Naka ɓuasii: chi jaradea ua ɓuabarii Herodes chi naweba adauɗa ewari neesiiɗe chiko kobadau ãrea waubiasii. Ichiɗirã chi mechiurã, chi kokoroarã jaradea ua ɓuabadaurã mauɗe Galilea druaɗebena chi mechiu nuree iukuasii ichi baara koɗamera. 22  Maka komaa panuuɗe Herodías kau eɗa neepeɗa jomaurã daaɗe baerasii. Mauba Herodes mauɗe ichi baara komaa panuurã ãrea kĩrajʉʉsiɗau. Herodesba mau ãweramaa jarasii: —Bichiba kʉ̃riaruu mʉʉmaa iɗise. Ara makʉɗe mʉʉba bichimaa deaima. 23  Ichiba naka beɗea deasii: —Bichiba mʉʉmaa ne barikia iɗiiruu mʉʉba joma deai. Chi mʉʉba juaɗe uru ɓuu siɗa ẽsa deai. 24  Herodías kau awara wãpeɗa ichi nawemaa naka iɗisii: —Mʉʉba ¿kãare iɗiima? Mauɗe chi naweba panausii: —Juan chi Boro Eabarii boro iɗise. 25  Chi kau Herodesmaa waya isa wãpeɗa naka jarasii: —Mʉʉba kʉ̃ria ɓuu anakʉɗe bichiba Juan chi Boro Eabarii boro mʉʉmaa paratuɗe deai. 26  Maka iɗisiiɗe Herodes ãrea jirukaraasii. Maamina chi ichi baara komaa panuu daaɗe beɗea deaɗaɗeeba chi ãweraba iɗiɗa kĩra waui merai kʉ̃riabasii. 27  Ara makʉɗe Herodesba kokoroa aɓa chi jʉ̃abadau deeɗaa wãbisii Juan boro adoemera. 28  Mau kokoroaba Juan boro tʉʉtapeɗa paratuɗe Herodías kaumaa deasii. Maabae chi kauba chi nawemaa deasii. 29  Juan baara nibapeɗaaɗaba mau ũrisiɗauɗe chi kakua jʉrʉɗe wãɗapeɗa jau ɓusiɗau. Jesusba 5.000 kobiaɗa Mateo 14:13-21; Lucas 9:10-17; Juan 6:1-4 30  Mau maaɗakare Jesusba bʉiɗarã waya araa ãbua imisiɗauɗe, ãchiba waupeɗaaɗa mauɗe jaradeapeɗaaɗa joma nebʉrʉsiɗau. 31  Maka panuuɗe ẽbẽrarã ãrea imi nuɓuuɗeeba, ãchi poyaa koɗaabasii. Mauɗeeba Jesusba jarasii: —Wã́duru ẽbẽrarã wãꞌãemaa kʉrrjĩruɗai baita. 32  Ara makʉɗe ãchi du aɓa jãbaɗe wãsiɗau ẽbẽrarã wãꞌãemaa. 33  Maamina ãreaba ãchi wãaduu unusiɗau. Mauɗe kuitaasiɗau kairã wãpeɗaaɗa. Mauɗeeba puuruchaɗebenarã ãchi naa piraɗapeɗa ãchi naa neesiɗau. 34  Jesús jãbaɗebena eɗaa wãsiiɗe ẽbẽrarã ãrea unusii. Oeja nubariiwãe nuree kĩra duanuuɗeeba, Jesusba ãchi kĩra chuburiasii. Mauɗeeba ãchimaa ne ãrea jaradea koɓeesii. 35  Kiumaa ɓuuɗe Jesús baara nibabadaurã ichimaa neeɗapeɗa jarasiɗau: —Nama ara kaita ẽbẽrarã wãꞌãe. Mau awara kiumaa ɓuu. 36  Ẽbẽrarãmaa jarase decha wãɗamera mauɗe puurucha chiko nedoɗe wãɗamera.* 37  Maamina Jesusba jarasii: —Machiaburu chiko kobiásturu. Mauɗe ãchiba jarasiɗau: —¿Kãare daiba kobiaɗaima? ¿Bichiba kʉ̃ria ɓuka daiba joma nau ẽbẽrarã baita pan nedoɗe wãɗai? Aɓa año baidia trajai ɓuu mau chi nejarra adaui baita. 38  Mauɗe Jesusba iɗisii: —¿Dachiba pan sãabe uru panuma? Ichiaɗe wã́sturu. Ara makʉɗe wãsiɗau. Ichiaɗapeɗa ãchiba jaraɗe neesiɗau: —Pan jua aɓa mauɗe ɓeda ome uru panuu. 39  Maabae Jesusba jomaurãmaa jarasii siruaɗe aꞌawaracha akʉ duaneeɗamera. 40  Ara makʉɗe waabenarã 100cha, waabenarã 50cha aꞌawaraa akʉ duaneesiɗau. 41  Jesusba mau pan jua aɓa panuu mauɗe ɓeda ome panuu ichi juaɗe adaupeɗa bajãamaa ichiapeɗa Dachi Akõremaa biꞌia jarasii. Maabae pan ɓʉakuapeɗa ichi baara nibabadaurãmaa deaɗakasii deaɗakamera. Mauɗe ɓeda siɗa joma deaɗakasiɗau. 42  Maabae jomaurã koɗapeɗa ɓi jãwaasiɗau. 43  Chi Jesús baara nibabadaurãba pan ʉ̃rʉ ɓeeɗa mauɗe ɓeda ʉ̃rʉ ɓeeɗa araa pesiɗauɗe 12 jaɓara waabirubisiɗau. 44  Aria chi kopeɗaaɗa 5.000 mukĩrarã basii. Jesús bania ʉ̃rʉ nibaɗa Mateo 14:22-27; Juan 6:16-21 45  Mau maaɗakare Jesusba ichi baara nibabadaurã jãbaɗe wãbiasii ichi naa kĩaraa wãɗapeɗa Betsaida puuruɗaa wãɗamera. Mauɗe ichi ɓeesii ẽbẽrarã ãchi deeɗaa wãbiai baita. 46  Joma wãbiapeɗa eaɗaa Dachi Akõremaa ʉtaa iɗiɗe wãsii. 47  Kiusiiɗe Jesús baara nibabadaurã jãbaɗe mar kẽsa panasiɗau. Mauɗe Jesús ioroɗe du aɓa ɓuasii. 48  Mamauba unusii chi ichi baara nibabadaurãba dowiiɗai baita dauchia jãadua panuu, chi pũatu ãchi kĩramaa pũatu kãriiɗeeba. Ewarimaa ãchi kaita bania ʉ̃rʉ wãyaa tʉa kãribasii. 49  Mauɗe ãchiba ichi bania ʉ̃rʉ nii unusiɗau. Maamina jauríturu maka nii kʉ̃risiasiɗau. Mauɗeeba ãrea peraɗapeɗa wapeaba ɓiasiɗau. Ara makʉɗe Jesusba jarasii: —¡Apísturu! ¡Perarã́sturu! ¡Mʉʉbʉ! 50  —. 51  Jesús jãbaɗe atausiiɗe chi pũatu apiisii. Mauɗeeba kãare kʉ̃risiaɗai adua basii. 52  Jesusba pan ɓistĩika ɓuuɗebena ẽbẽrarã ãreamaa kobiasmina ãchiba wabiɗa ijãaɗawẽa panasiɗau. Poyaa kuitaaɗaabasii. Jesusba Genesaret druaɗe ẽpermo nuree aribiabiɗa Mateo 14:34-36 53  Kĩare basiɗauɗe, Genesaret druaɗe neesiɗau. Aria chi jãba jʉ̃ nuɓusiɗau mar iikaa. 54  Jãbaɗebena eɗaa wãsiɗauɗe ara mauɗe ariabenarãba Jesús kuitaasiɗau. 55  Mauɗeeba puurucha pira wãsiɗau chi ẽpermo nuree Jesusmaa adoeɗamera. Ẽbẽrarãba Jesús sama ɓuu ũriiduuɗe chi ẽpermo nuree chi jira adoebadauɗe araa adoebachiɗau. 56  Ichi wãaruumaacha ẽbẽrarãba ẽpermo nuree adoebachiɗau. Puuru kaebeurãɗe, puuru ɓeeɗe mauɗe puuru awaraɗe maka waubachiɗau. Oɗe nuɓubachiɗau mauɗe Jesús wãyaa wãaruuɗe, chi chuburia iɗibachiɗau ichi anaɓari jʉ̃barii iɗe waubiamera. Joma ẽpermo nureeba mau wauduuɗe aribiabachiɗau.

Notas

6:11 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe nau siɗa ɓʉ kuɓuu: Biawãra ara mʉʉba jaraaruu: Dachi Akõreba kastikai ewariɗe Sodoma, Gomorra puuru audeara mau puuru aude kastikai. Génesis 18:16—19:29.
6:13 Jesús baara nibabadaurãba ẽpermo nuree olivo draaba puruɗaabasii aribiabiɗai baita. Maumaarã maka puruuruuɗe kuitaabiasiɗau Dachi Akõreba ẽbẽrarã aribiabi ɓuu. Santiago 5:14-15.
6:14 Herodes. Mau Herodes «Antipas» trʉ̃ basii. Mau ʉ̃rʉbena ɓʉ kuɓuu: Mateo 14:1-10; Lucas 3:19; 9:7-9; 13:31-33; 23:6-12. Antipas akõre «Herodes chi Mechiu» abachiɗau. Mateo 2:1-23.
6:14 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe ɓʉ kuɓuu Herodesba maka jarasii.
Levítico 18:16.
6:36 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Koɗai baita wãꞌãe.