Ir al contenido

Ir al índice

¿Saka mʉ amiko Dachi Akõreɗe bai ɓua?

¿Saka mʉ amiko Dachi Akõreɗe bai ɓua?

CAPÍTULO 35

¿Saka mʉ amiko Dachi Akõreɗe bai ɓua?

Gabrielba chi biʼia ãrĩa kiruu kawasia Dachi Akõre ichi ome biʼia ãrĩã kiruu nii problema chaarea ãrĩã ɓuu bara ɓuusiiɗe. Ichia jara ɓuu: “Mʉ Akõreba 12 año niiɗe, dai du aɓa ɓuikuaɗabasia. Mʉ akorda ɓuu, mʉ piezaɗe Jeowamaa ãrĩãdu wiɗiɗabasii ichi waya neei baita”.

Ichi nomaa ãrĩã kiruuba Biblia lea akʉ ɓeesia. Ichia versículo unusii ɓʉɗabaɗaba naka a ɓuu Jeowamaa: “Bichimaa, chi nomaa akʉ ɓuu, akõrerãswẽe nii, ãrĩãdu wiɗi ɓee. Bichidu chi karebababarii basii” (Salmo 10:14). Gabrielba jara ɓuu jãarã beɗearã ichi korasonɗe neesiɗau: “Jãu learuuba, mʉa sentisii Jeowaba mʉ aiɗaaruu, ichia mʉʉmaa akordabisii, ichi mʉ Akõre. Jeowa kĩra Akõre biʼia maucha wãʼãe bai”.

¿BICHI siɗa, Gabriel kĩra akʉ ɓuu? Maka ɓuu o makawẽe bai. Aɓa mauɗebena aride jara ɓua: Jeowaba kʉ̃ria ɓuu bichi ichi amiko bai baita. Bichia kawaba saka a ɓuu Bibliaba: “Dachi Akõre kaita nésturu, makarã ichi machi kaita neei” (Santiago 4:8). ¿Unu ɓue? Dachia ichi unuɗawẽe mauɗe ichiɗeebiɗa aude ɓidĩika nuremina. ¡Jeowaba ichi amikorã nureaɗai kʉ̃ria ɓua!

Dachi Jeowa amiko nureaɗayua, ãrĩãdu bereka baraaɗai. Kʉ̃risiaba, ¿bichia bakuru cheke deɗaa uru ɓue? Mipitaa wariiruu unu kʉ̃ria ɓuubʉrã, ¿kãare aseiba? Nãara bichia pisiaɗe kuɓupeɗa bania eɗaa deabi ɓua. Du aɓa o awara kĩra nuɓuwẽa. Ara jãka, bichia Jeowa ome biɗa. ¿Kãare asei ɓua bichi Jeowa amiko bayua?

Bibliaɗebena kawayu biʼia ãrĩã ɓua

Ẽbẽra ome niɗau amiko biarã baɗaimisa, ãchi chiya biʼia ãrĩãdu beɗea baraaɗai. Ara jãka, ase baraaɗai Dachi Akõre ome ichi amiko nureaɗai kʉ̃ria panuubʉrã. ¿Saka ũriɗai ɓua ɗachia Jeowa? Dachia ũri panua chi Biblia kawaɗapeɗa mauɗe leabudauɗe (Salmo 1:2, 3).

Bichimaa televisión ochiaɗe, jemeneɗe maebʉrã bichi amikorã ome awara wãi bustabarima mauɗe Biblia estudiayu bichi baita biʼiwẽe ɓuu. Maamina, bichi Dachi Akõre amiko ba kʉ̃riabʉrã, nãu ase baraai: ũriyu Dachi Akõre Beɗeaba jara ɓuu.

Kʉ̃risiarãaba Biblia learuuba bichi ãrĩãdu nomaabiyu. Bariara bichia kartarã ãrĩã bustawẽmina, bichia ãrĩãdu kʉ̃riai ɓua lea koɓeeruuɗe. Naa tiempo saka baraai. Laisba aseɗa kĩra aseɗai ɓua. Ichia naka asesia: “Mʉ piradruuruuɗe, capítulo aɓa Bibliaɗebena joma leabarii”. María, 15 añoburu nii, maamina, ichia nau ãyaa ase ɓua: “Ẽsebuɗe mʉ kãi naeɗe, Bibliaɗebena leabarii”.

Mauɗe, ¿bichia kãare ase ɓua?  Página 292ɗe recuadro ɓua, bichimaa kʉ̃risia dea ɓuu. Ɓʉchãu kãare hora diaɗe bichia Dachi Akõre Beɗea leai ɓuu.

․․․․․

Chi Biblia lea koɓeeruuɗe chaarea ɓuu unui ɓua. Bichimaa biɗa, Jezreelmaa pasaɗa kĩra ai ɓua, warr 11 año nii, ichia jara ɓua: “Chi ɓee parte Bibliaɗebena ãrĩãdu chaarea ɓuu mʉ baita”. Nau pasa ɓuubʉrã, kãsarãaba. Akordaba, bichia Biblia lea ɓuubʉrã, bichi amiko aude biʼia nii ome beɗea ɓua o ũri ɓua mau beɗea. Bikãa chi tiempo pasa kãriiɗe, bichia ãrĩãdu bustai ɓua. Bichia kʉ̃ria iɗaa learuubʉrã, ãrĩãdu kʉ̃riapeɗa maabea bustai ɓua lea buruuɗe.

Ʉtaa wiɗiburuu ida ɓuirãba

Ʉtaa wiɗiɗaiburu ara ɓua Dachi Akõre ome beɗeaɗai baita. Nau rekalo kĩrawãrea ɓua. Kʉ̃risiaba: ichi ome ẽsebuɗe o ewariɗakare beɗeai ɓua bichi. Jeowaba bichi ũriyua kʉ̃ria ɓua, mauɗeeba bichi beɗea ũriyua akʉ nuɓua, ara jãma nia mau ũriyua. Mauɗeeba Bibliaba jara ɓuu: “Joma” bichia nesitaaruu “wiɗis” Jeowamaa mauɗeeba dachia ʉtaa “ãrĩãdu wiɗiɗayu” mauɗe “ara kiruma jaraɗayu” (Filipenses 4:6).

Mauba jara kʉ̃ria ɓuu bichia ʉtaa wiɗii ɓua preokupa kuɓuuɗe o kĩrukaraa ɓuuɗe jarai ɓuu. Mauɗe ara kiruma ayu siɗa ara ɓua. Dachia ara kiruma abaria amikorã ne bia asesiɗaaɗabaɗarãmaa. Mauɗe amiko Jeowa kĩra nuree wãʼãe bai (Salmo 106:1).

Ɓʉse chi kosarã bichia Jeowamaa ara kiruma ayu.

․․․․․

Bichimaa chi kosarã ãrĩãdu preokupabadaurã unu ɓuubʉrã, bichia aseibʉrã chi bichi ʉ̃rʉ ãrĩãdu chikʉa uru ɓuu Jeowa juamaa deaba, ¿kãare aseiba dachi problema ãrĩã baraa ɓuuɗe? “Bichi karka chikʉa ɓuu Jeowamaa deaba, ichia bichi jãaduabiyua, ichia idarãbiwẽa, chi jipa ase nii ichi daaɗe ɓaeebayu” (Salmo 55:22).

Nama ɓʉse, sãu bichia ãrĩã preokupa ɓuu, mau ʉtaa wiɗiiruuɗe jara kʉ̃ria ɓuu.

․․․․․

Kawas chi kosarã bichimaa pasaɗaɗebenaba

Bichi Jeowa amiko bẽrã, kosarã bia bichia ida kuɓuubayu. Davidba karipeɗa ɓʉɗabasia naka a ɓuu: “Kuitaaɗapeɗa ochiábaɗa Jeowa bia nii” (Salmo 34:8). Ichia nau kari ɓʉsiiɗe, ichira ãrĩãdu supri ɓuapeɗa akʉ ɓoosia. Ichi bera biusiiɗe chi rey Saulba beatakuaɗa bẽrã. Maubapeɗa ichi jʉrʉ nureerã kakua mirui barachesiɗaa, naarãra filisteorã basia, ãchia kawaɗapeɗaaɗabaɗa. Ariabena ichi karebai kʉ̃risiaabasia. Maamina, bari ausia. ¿Kuitaa ɓue saka? Ichi surena kĩra asesia (1 Samuel 21:10-15).

Maamina, Davidba kʉ̃risiaabasia ichi biuubasii kuitaa nii bẽrã. Ichia chi kari ɓʉsiiɗe joma kosarã biarã pasasirã ichi Akõreburu karebasiiɗeeba pasasii aɗabasia. Ichia naka asii: “Mʉa Jeowamaa wiɗipeɗa, maabea panausia mauɗe ichia mʉʉmaa peraamaaba aiɗabasia” (Salmo 34:4). Ichiaraba nau jarai ɓoosii: “Kuitaaɗapeɗa ochiábaɗa Jeowa bia nii”.

Kʉ̃risiachãu kawawẽeɗe Jeowaba bichi aiɗamaa ɓoosii mauɗe ɓʉ kuɓuuchãu. Besesɗe kosarã kawayuswẽeɗebena.

․․․․․

Dachirã aɓaaɓaraba bereka duanua Jeowa amikorã duanaɗai baita, bariara Dachi Akõrerãba chi ariɗe Biblia ʉ̃rʉbena jaradeapeɗaaɗa siɗa. ¿Bereka ɓue Jeowa amiko bai baita? ¿Ara makawẽebai? Makarã, nau capituloba ũkuru aiɗai ɓua bichira asei baita. Jeowaba bichia bereka ɓuu kakua, ne bia deayua. Bibliaba jara ɓuu: “Waa wiɗíbaɗa deaɗayua, waa jʉrʉsturu unuɗayua, waa poroa tokábaɗa ewaɗayua” (Mateo 7:7).

UNUYUA MAUCHA KAWAI BAITA CHI CAPÍTULO 38 MAUƊE 39ƊE WAA KAWAI BAITA NAABENA LIBROƊE

CHI CAPÍTULO URUƊE UNUBUDAU

¿Chaarea ãrĩã ɓue bichi baita, Dachi Akõre ʉ̃rʉbena beɗeaɗayu waabenarã ẽbẽrarã ome? ¿Bichia saka choroai ɓua chi bichia ijãa niiɗe?

TESTO BIBLIAƊEBENA AUDE BIA ƁUU

“Chi kuitaa duanuu ãchia nesita panuu kawaɗai Dachi Akõre ʉ̃rʉbena kĩrajʉʉ nurea” (Mateo 5:3).

NAU ASEI ƁUA

Ewariiruucha página kimare Bibliaɗebena learuubʉrã, año aɓauɗe bichia joma leatai ɓua.

¿BICHIA NAU KUITAA ƁOOSKA?

Bichia Biblia lea ɓuu maabea ichia jara ɓuu aseburuu, Jeowaba kʉ̃ria ɓuu bichi amiko nibai baita (Juan 6:44).

¡NAU ASES!

Nau ase baraai chi Biblia ʉ̃rʉbena waaburu kawai baita: ․․․․․

Nau ase baraai Jeowamaa ʉtaa ãrĩãdu wiɗiyua waaburu ․․․․․

¿Kãare wiɗii kʉ̃ria ɓua mʉ dada maebʉrã mʉ danamaa nau ʉ̃rʉɓena? ․․․․․

BICHIA, ¿KÃARE KɄ̃RISIA ƁUA?

● ¿Kãare asei ɓua bichia chi Bibliaɗeɓena leamaa ɓuuɗe aude kʉ̃riayua?

● ¿Sakayua Jeowaba ãrĩãdu ochia ɓua ichimaa ãrĩã wiɗibudau ẽbẽrarãba?

● ¿Saka bichia ʉtaa wiɗiiruuɗebena aude biʼia ãrĩã asei ɓua?

[Chi jara kuɓuu]

Mʉ chuburi nibasiiɗe, chi ʉtaa wiɗiiruu, joma jarasii aɓa ɓuudu jara ɓoosia. Jãabea mʉa bereka jara ɓua kãare kosa biarã o kachiruarã pasaɗabaɗa. Mʉa ʉtaa wiɗiiruuɗe ewariiruucha mʉa ase kuɓuu ãyaa ɓee bẽrãʼʼ (Eva).

[Recuadro mauɗe Poto]

 Bichia Biblia biʼia ochia kawas

1. Jʉrʉs Bibliaɗebena nebʉrʉ keɗee bichia ãrĩãdu bustabarii. Biʼia kawayua, Jeowamaa wiɗis bichia joma biʼia kʉ̃risɗe kawai baita.

2. Kawa leaba. Isa learãaba. Bichia leaburuuɗe jãuɗe kʉ̃risiaba: Bichia learuuɗe berekas chi eɗa ẽbẽrarãba jarapeɗaada kawa ũriba mauɗe ochiayu kãare pasamaa ɓuu chi bichia leamaa ɓuuɗe, mauɗe chi chiko ʉ̃yu ʉ̃yaɗe adauruu sentiyu siɗa… Mau jãka aserã, kĩrabara jãra bichi kĩra kʉ̃risia asemaa duanuka unuyua.

3. Ãrĩãdu wiɗiba. Chi nebʉrʉpeɗaaɗa joma leaɗakare, naarã wiɗichãu:

● ¿Kãare baita Jeowaba nau nebʉrʉsama?

● ¿Sãarã ẽbẽrarãba mʉʉmaa biʼia kawabi panaa, mauɗe sãarãba kachirua kawabi duanua?

● ¿Kãare kawabi ɓua mʉa nau nebʉrʉɗebena jãu kĩra aseyua ewariiruucha?

● ¿Kãare jarayua mʉumaa Jeowa ʉ̃rʉbena mauɗe ichia ase ɓuuɗebena?

4. Ʉtaa wiɗiiruu ara ɓaʼãra. Jeowamaa jaras chi bichia kawaɗaɗebena saka aseeruu bichia ewariiruucha, mauɗe ara kiruma ayu Biblia kakua.

[Poto]

“Bichi beɗea mʉ o jʉ̃rʉ baara ʉ̃ɗaabariibʉ” (Salmo 119:105).

[Recuadro mauɗe Poto]

Naa ase baraaɗai kãare aude biʼia ãrĩã ɓuu ãchi baita

¿Bichia tiempo unuwẽeka ʉtaa wiɗii baita maebʉrã Biblia leai baita? Dachia kawa baraaɗai kʉ̃risɗe kãare aude biʼia ãrĩã ɓuu dachirã baita.

Nau bereka aseɗaika: Balde jʉrʉpeɗa maabea mama eɗa mo mechia keɗee eɗa kuɓuchãu. Maabea ibuba ʉtʉ waabiiruu nuɓuu. ¿Kãare jãma ɓua? Balde mo mauɗe ibuba waabiiruu nuɓuu.

Jãabea chi ibu morã baara awara kuɓuchãu, maamina naa chi ibudu eɗa kuɓupeɗa mau kaaɗe chi morã. ¿Kãare saka ɓua jãabea? Chi mo ariɗe paneeɗawẽma, ¿ɓuuwẽe? Jãarã bichia naa ibudu kuɓusiiɗeeba.

¿Kãare kawa panaa? Bichia naa kosarã jemene kĩra ɓeedu aserã, tiempo baraabayua chi kosa aude biʼia ãrĩã ɓuu asei baita, chi kosarã Jeowaɗe. Mauɗeeba Bibliaba jara ɓuu chi Jesús kaaɗe ãda nureerãmaa “kosarã aude importante ɓee naa kuɓuɗayua” (Filipenses 1:10). Nau beɗea bia bichia ũrirã, tiempo bara ɓooyua Jeowa baita, mauɗe jemeneɗe wãi baita biɗa. Kʉ̃risiaba: naa dachia chi aude ãrĩã ɓee ase baraaɗai.

[Poto]

Jeowa amiko nibai kĩrabara bakuru cheke u nii kĩra ɓua: bichia bania deabipeɗa pisia dea baraaɗai warii baita