Ir al contenido

Ir al índice

Aude ɓʉ koɓee

Aude ɓʉ koɓee
  1.  ¿Kãareba Babilonia Choroma?

  2.  ¿Sakaeɗe neeyuba chi Mesías?

  3.  Chi doctornaba dachi oa adauburuuɗe

  4.  Amaaɗa baɗaɗebena

  5.  Chi fiestarã ẽbẽrarãba asebadau

  6.  Chi ẽpermedarã contagiabibadau

  7.  Chi negocioɗebena mauɗe joma ẽbẽrarãba ase nuree chi leyɗebena

 1. ¿Kãareba Babilonia Choroma?

¿Sakayua jaraɗaiba “Babilonia Choroma” jãu chi religión setaa jaradea panuu kĩra ɓua? (Apocalipsis 17:5). Cha õbea ɓuuɗebena ochiaɗai.

  • Jãuba nau iujãa jomauɗe ua ɓuu. Jarabadau ichi aka ɓuu “ẽbẽrarã ãrĩãrã” ʉ̃rʉ mauɗe “puuru ãrĩãrã” ʉ̃rʉ, mauɗe “ichidu joma koberna kuɓuu chi reyrã ʉ̃rʉ nau iujãa jomauɗe” (Apocalipsis 17:15, 18).

  • Jãu politicaɗebenawẽe mauɗe chi nedobʉibadauɗebenawẽe siɗa. Chi Bibliaba jara ɓuuɗeebara, “chi reyrã iujãaɗebena” mauɗe “chi nedobʉibadaurã” chokae duanaɗayu ichi akabaɗakaɗe (Apocalipsis 18:9, 15).

  • Jãuba Dachi Akõre ʉ̃rʉbena miadaa jara ɓuu. Ichi “prostituta” abadau kobiernorã ome chi nejarraɗeeburu traja kuɓuuɗeeba mauɗe maarã ũkuru aiɗayua (Apocalipsis 17:1, 2). Ichia engañakuapeɗa ẽbẽrarã nau iujãaɗebena mauɗe ichiɗeeburu ẽbẽrarã biukuabadau (Apocalipsis 18:23, 24).

Waya wãi lesion 13ɗaa punto 6

 2. ¿Sakaeɗe neeyuba chi Mesías?

Chi Bibliaba jara ɓuu chi Mesías neei naeɗe 69 semanarã neeyu (Daniel 9:25 leas).

  • ¿Sakaeɗe erdauɗa basii chi 69 semanarã? Chi año 455ɗe Jesús naeɗe. Ara jãu añoɗe, chi gobernador Nehemías neeɗa Jerusalenɗaa chi puuru “waya karaaɗayua” (Daniel 9:25; Nehemías 2:1, 5-8).

  • ¿Sãabe demorasaa chi 69 semanarã? Chi ɓee profecía Bibliaɗebenaɗe, día aɓa ɓuu, aɓa año kĩraka ɓuu (Números 14:34; Ezequiel 4:6). Mauɗeeba semana aɓa ɓuu, ara aɓau 7 año kĩraka ɓuu. Jãuɗéburu Bibliaɗe eɗa jara kuɓuu chi 69 semanarã nau profeciaɗebena, ara aɓau kuɓuu 483 año kĩraka (69 multiplicai 7 ome).

  • ¿Sakaeɗe akabasaa chi 69 semanarã? Año 455ɗeeɗa Jesús naeɗe juasiɗaibʉrã 483 año, nee ɓuu chi año 29 Jesús kaaɗe. a Jãu añoɗeburu Jesús bautizaɗa mauɗe ara jãmaburu ichi Mesiasɗe bawasii (Lucas 3:1, 2, 21, 22).

Waya wãi lesion 15ɗaa punto 5

 3. Chi doctornaba dachi oa adauburuuɗe

Chi doctornaba oa sacaɗapeɗa ara chi kakuaɗe waya kuɓubadau, maka ɓumina jomaurã jãarãɗebena cristiano nii baita biʼiawẽma. Dachi oa deaɗaabayua junebenamaa mauɗe guardaɗawẽa ara waya junebena diaɗe dachi kakuamaa deaɗai baita operación aseeruuɗe (Deuteronomio 15:23).

Maka ɓumina, junebenarãɗe dachi oaɗebena ijãaɗai ɓua, dachi oa kauwa ochiaɗayua (análisis de sangre), dachi oa limpiaɗayua máquina ɓuuba (hemodiálisis), dachi oa ãrĩã tamaa ɓooɗa ɓaa kaaraa waukaɗayua, mauɗe máquina ɓuuba dachi oa adaupeɗa ara maka waya dachi kakuaɗe eɗa kuɓuɗayua chi oa ea ɓueɗaamaaba (bomba de derivación cardiopulmonar). Chi cristianorã aɓaaɓaa kʉ̃risiayua chi oaɗebena maka aseɗai baita dachi kakua cirugía asebudauɗe, exámen baita makawẽebʉrã tratamiento aseeruu baita. Chi nuree doctornaba chi naarãɗebena ãyaa ase nurea. Mauɗeeba, dachi operación aseɗai naeɗe makawẽebʉrã exámen baita maebʉrã tratamientoɗebena, chi cristianorãba kauwa wiɗiɗayua sakaɗayu dachi oa ome. Kʉ̃risiaba nauɗe:

  • Chi oa mʉ kakuaɗebena awara ãi wãaruubʉrã mauɗe chi oa isa ara mauɗe ɓueɗawẽebʉrã mʉ kakuaɗe, ¿mʉa kʉ̃risia ɓua jãu oa ara mʉchi bayue mauɗeeba “ea ɓuibayue jeeɗa perdebiyua”? (Deuteronomio 12:23, 24).

  • Mʉ cirugía maebʉrã exámen asemaa panuuɗe mʉ oa awara kuɓuɗaubʉrã mau kambiaɗayu baita, mauɗe waya ara mʉ kakuaɗe ea ɓuiɗayua makawẽebʉrã ʉrmidia kĩraka deayua, mʉa Bibliaɗebena kawa niiɗe, ¿ida asebi ɓue jãu?

Waya wãi lesion 39ɗaa punto 3

 4. Amaaɗa baɗaɗebena

Chi Dachi Akõre Beɗeaba jara ɓuu kĩra biʼiawẽe ɓuu kima amaayu, mauɗe jara ɓuu chi kima amaaɗa baɗa waya poyaa kimabaraaɗaabayu (1 Corintios 7:10, 11). Maamina, chi nuree cristianorãba kʉ̃risiabadau chi kima amaayua naarã kakua:

  • Chi deɗabenarã biʼia ua ɓooi baita kʉ̃riawẽebʉrã: Chi kimaba chi deɗabenarã ochia kʉ̃riawẽe, mauɗe akawa chi ãchia nesita panuu biʼia nureaɗai baita deawẽe (1 Timoteo 5:8).

  • Chi kimaba ãrĩã sĩbarii nii: Ãrĩã maltrata basirã chi kima ẽpermabi ɓuu maebʉrã asta biubi ɓuu (Gálatas 5:19-21).

  • Chi ẽbẽra ida ɓuiyu Jeowa ome amiko nibaɗa: Chi mukĩra maebʉrã chi wẽraba ichi kima idaarabiwẽe Jeowa kʉ̃riapeɗa ũriyua (Hechos 5:29).

Waya wãi lesion 42ɗaa punto 3

 5. Chi fiestarã ẽbẽrarãba asebadau

Chi cristianorã chi fiestarã akawa mau Jeowaba bustakauɗe nureaɗaabayu. Maamina chi cristianorã aɓaaɓaa kauwa kʉ̃risiaɗayua chi Bibliaɗebena kawapeɗaaɗa baɗa, kuitaa nibayua kãare aseyu jãka ɓee fiestarãɗe. Kawase nauɗebena.

  • Chi niiba bichimaa jaraburuuɗe biʼia nibai nau fiestaɗe. Bichia “ara kirumaburu” ai ɓua. Chi ẽbẽra niiba maucha kuitaa kʉ̃ria ɓuubʉrã, bichia jarai ɓua sakayua jãu fiestaɗe nibakau.

  • Bichi kima maebʉrã bichi wẽra, Jeowa ɗebena Jara nibabariiwẽebʉrã, ichia jaraaruuɗe wãɗa koɗayua deɗabenarã ome chi día fiestaɗebenaɗe. Bichia wãi ɓuu kʉ̃risia ɓuubʉrã, bichia jarai ɓua wãi naeɗe, jãarã fiestarãɗe Jeowaba bustaka ɓuu ase duanuubʉrã, bichi ara jãka aseebayua.

  • Chi chibari trajoɗebenaba bichimaa chi nejarra aude deai ɓuu asirã aɓa fiestaɗe. ¿Bichia “dearã́ba” ai ɓue? Mau makawẽma. ¿Chi chibariba kʉ̃risiabaraka jãu chi nejarra fiestaɗebenabʉ? ¿Maebʉrã chi chibariba jãu chi nejarra dea kʉ̃ria ɓuka ichi kĩrajʉʉ ɓuu bichi biʼia traja niiɗeeba?

  • Chi niiba bichimaa rekalo deaburuubʉrã chi día fiestaɗebenaɗe. Jãu ẽbẽraba jarai ɓua bichimaa: “Bichi nau fiestaɗe nibakaumina, mʉa nadu dea kʉ̃ria ɓuu”. Jãu ẽbẽra biʼia ɓuu bichi ome. Maamina, ¿jãu ẽbẽraba unu kʉ̃ria ɓue mʉ fe chaarea ɓuu maebʉrã chaareawẽe ɓuuɗebena, mauɗe kʉ̃ria ɓue mʉ nau fiestaɗe nibabiyua? Nau kauwa kʉ̃risiai naeɗe, makaburu kuitaayua adauyu maebʉrã adaubayu jãu rekalo. Chi dachia asei naeɗe, kauwa kʉ̃risiabaraaɗai, biʼia kʉ̃risia koɓeeɗayua mauɗe jipa nibayua Jeowa ome (Hechos 23:1).

Waya wãi lesion 44ɗaa punto 1

 6. Chi ẽpermedarã contagiabibadau

Dachia ẽbẽrarã ãrĩã kʉ̃ria nureeɗeeba, chi ẽpermeda waabenarãmaa contagiabi kʉ̃riaɗawẽe. Naka ase panuu dachia jãu ẽpermeda baraa ɓuu ariɗe kawa ɓuubʉrã, maebʉrã dachia kʉ̃risia panuubʉrã dachi kakuaɗe jãu ẽpermeda eɗa ɓuu. Mau dachia ase panuu ũri nibaɗayua chi Bibliaba jara ɓuu: “Kʉ̃ria nibayua waabenarã siɗa ara jari bichi du aɓa kʉ̃ria nii kĩra” (Romanos 13:8-10).

¿Kãare aseiba dachia ũri nibayua naarã beɗearã? Chi ẽbẽraba ẽpermeda waabenarãmaa contagiabi ɓuu baraa ɓuubʉrã, junebena ẽbẽrarã poyaa waupeɗa, mau poyaa ĩyaapeɗa, bʉrʉpeɗa mauɗe jua jidauɗaabayu. Mauɗe ichi nomaa poyaa aka ɓeebayua ẽbẽraba ichi deemaa wãi baita a jaraɗawẽebʉrã, ichi deɗabenarã biʼia ochia ua kʉ̃ria ɓuuɗeeba. Bichi bautizai naeɗe chi dawarau coordinadormaa jarayua bichi mau ẽpermeda ãrĩã contagiabi ɓuu baraa ɓuu, makarã bautizai ɓua waabenarãmaa contagiabiimaaba. Mauɗe, ẽbẽra ẽpermeda contagiai ɓuu baraa ɓuubʉrã, chi oaɗebena exámen sacai, novio adauyu naeɗe. Jãka ase duanuubʉrã, unubiɗayua junebenarã kʉ̃ria nuree, mauɗe dachia “kʉ̃ria panuuburu jʉrʉʉbayua, waabenarã baita biɗa jʉrʉbaraai” (Filipenses 2:4).

Waya wãi lesion 56ɗaa punto 2

 7. Chi negocioɗebena mauɗe joma ẽbẽrarãba ase nuree chi leyɗebena

Chi dachia ase kʉ̃ria kuɓuu waabenarã ẽbẽra ome, maebʉrã dachi ãbarã ome chi nejarra adauburuuɗebena kartaɗe ɓʉibaraaɗai, makarã problema wãʼãe bayua (Jeremías 32:9-12). Maamina, chi cristianorãba ãchi ome diwara kʉ̃risiaɗai ɓuu chi nejarra ʉ̃rʉbena maebʉrã diwara ɓeeɗebena siɗa. Jãka pasaaruubʉrã, ãchi isa solucionaɗayua, peleaɗawẽa mauɗe ara ãchi omeburu.

Maamina ¿kãare aseɗai ɓua problema ãrĩã kuɓuuɗe orroabudaumare, maebʉrã junebena ʉ̃rʉbena setaa jarabudaumare? (Mateo 18:15-17 leas). Jesusba jarasii naarã õbearã asebaraaɗai.

  1. Problema bara panuubʉrã, ara ãchi omedu solucionabaraaɗai (versículo 15 ochiaba).

  2. Jãka problema solucionawẽe ɓuubʉrã, aɓa maebʉrã ome ãbachekerã konkrekasionɗebena iui ɓua kõpaeɗayua (versículo 16 ochiaba).

  3. Nau aseɗakare problema solucionawẽebʉrã, jãabeeburu dawaraurã ome beɗeaɗai ɓua (versículo 17 ochiaba).

Cha nau problema baraaruubʉrã, dachi ãbarã poyaa odoeɗaabayua chi tribunalɗaa, mauba ãyaa jarabiyua Jeowaɗebena mauɗe dachi konkrekasionɗebena siɗa (1 Corintios 6:1-8). Maamina ɓesesɗe chi tribunalɗaa wãɗayua: chi kima ome divorciai baita, kaiba chi warrarã ua ɓooi baita, chi nejarra dea kʉ̃riawẽebʉrã warrarã chiko kobiayua, chi nejarra seguroɗebena adauyua, empresaɗe akawa chi nejarra wãʼãebʉrã jʉ̃aɗayu maebʉrã ẽbẽra biui naeɗe ichia baraa nibaɗa kaimaa deakuayu kartaɗe ɓʉyua. Chi cristiano nii problema naka ɓeeɗebena biʼia jipa solucionabʉrã aɓau ome peleawẽa, jãuba biʼia aseyua ara chi Bibliaba jara ɓuu kĩraka.

Ara jãu kĩraka, chi cristiano niiba chi kachirua waabenarãba aseɗa baɗaɗebena autoridadmaa jaraɗe wã ɓuubʉrã, embiolabadauɗebena, warrarã embiolabadauɗe, sĩbadauɗe, ãrĩã orroabadauɗe maebʉrã beabadauɗebena, ichia nau aseburuubʉrã, ara chi Bibliaɗe jara ɓuu ũriwẽa ɓuuwẽe.

Waya wãi lesion 56ɗaa punto 3

a Año 455ɗeeɗa J.N. año 1ɗaa J.N. 454 año duanuu. Año 1ɗeeɗa J.N. año 1ɗaa J.K. aɓa año ɓuu, año 0 wãʼãeɗeeba. Mauɗe año 1ɗeeɗa J.K. año 29ɗaa J.K. 28 año duanuu. Naarã 454 ʉ̃rʉ, 1 ʉ̃rʉ, 28 ʉ̃rʉ, 483 dea ɓuu.