Ir al contenido

¿Kãare kawabiɓua chi naturalezaba?

¿Kãare kawabiɓua chi naturalezaba?

¿Kãare kawabiɓua chi naturalezaba?

“Muchuburia, wiɗíse, chi animararãmaa, ãchirãba kawabiɗayua; mauɗe chi ibanarã bajãaɗebenarãmaa, maarãba jaraɗayua. Makawẽebʉrã ochiáse chi iujãaɗe, jãuba jaradeayua; mauɗe chi ɓeda do choromaɗebenarãba jaradeaɗayua” (JOB 12:7, 8).

CHI NABENA ewarirãɗe, chi cientificorã mauɗe chi ingenierorã abadaurãba ida ɓʉ kãriiɗaa jaradeaɗayu chi kiduarã mauɗe chi animaraɗe siɗa. Ãchirãba kawaɗapeɗa maucha asebadau chi chokae nureerãba kĩraka —jãarã jarabadau chi biomimética— chi máquina chi wiɗirã wauɗayua mauɗe junebenarã siɗa, mau chi naa koɓeerãɗebena aude biʼia trajaɗayua. Bichia kʉ̃risiaburuuɗe chi beɗeabudauɗebena, wiɗíbaɗa: “¿Kaiba wausaa cha koɓeerã joma?”.

Chi dobibarii chi ɓeda choroma jũrea nii abadau

¿Kãare kawabadaa chi ingenierorãba ʉtʉ ũuɓaribariiba chi ɓeda jũrea nii choromaɗebena? Mau ãrĩãdu. Chi ɓeda choromarã 30 toneladas chikʉa nuree —mau araɓau camión choroma karka ataubarii chikʉa aɓa nii kĩra—, mau 12 metros chaa nii biɗa mauɗe chi kakua chaarea ãrĩã nibapeɗa mauɗe chi dobibarii mechibena u nii mau chi ikia ũuɓaribarii kĩraka nii. Mau isa dodomiabarii. Mau koi baita, chi ɓeda choroma jũrea nii ekare crustáceo abadau maebʉrã ɓedarã ãrĩã u nibabarii mau ʉtaa purra ũu jiranabarii maabea ʉtaa ũupeɗa mau ichi chorroɗeeburu jarikuabarii. Maarã ãrĩãdu aɗu purra jira ɓeebarii —cha nau metro y medio chaa nia— mauba chi ɓedarã ãbua ʉ̃rʉburu pe koɓeebarii. Chi ɓeda choroma ichia kobariimaa jĩa wãbarii maabea mikuabarii.

Chi cientificorãba kawaɗakau chi ɓeda choroma chi kakua chaarea ãrĩã nii maabea ara biɗĩkaburu purra ũuɓaribarii. Makaburu ãchia kawasiɗau ase nii ichi dobibariiɗeeburu. Chi eɗabena iikaa birukuawẽ nii, mau chi ũuɓaribarii avionɗe kĩra, mau chi kotro kotroa nii.

Mau chi ɓeda choroma baniaɗe eɗa dodomia kuɓuuɗe, chi dobibarii kotro kotroa nii mauba ichi chaarea ãrĩã ʉtaa wãuribarii mauba ichi isa ũu jira ɓeeyua. ¿Mau saka? Chi karta Natural History jãuba jara ɓuu jãu dobibarii kotro kotroa u niiba bania ʉ̃rʉ isa ũu jira ɓeeyua mauɗe chi aɗu purra kuɓuu biʼia koɓeeyua, mauɗe chi ɓeda choroma isa ʉtaa wãyua. Chi dobibarii iikaabena birukua nibasirã, mau animara aɗu purra jira ɓeei baita ara biɗĩkaburu mau chi bania aɗu purraburuu biʼia koɓeekaa chi dobibarii aɗu mauba ʉtaa isa pirawẽ bayu.

¿Kãare baita serbii ɓua cha nau unusiɗau? Chi ũubibarii nau avionɗe chi dobibarii ɓeda choromaɗe kĩra u nibasirã, makarã nesita ɓoosia biɗĩkaburu jãu alerón kĩra mauɗe june kambiabarii kĩra chi puaburuuba. Jãka biʼia ɓoosia maabea isa arreklai baita. Jhon Longba, kuitaa ɓuu nii chi biomecánica ʉ̃rʉbena, ichia ijãabarii “isa uruburuuɗe unuɗayua chi avionɗe ẽbẽra atau wãburuuɗebena u nuree ara jari ɓeda choroma dobibarii kotro kotroa u nii kĩra”.

Chi ikiarã gaviotaɗe

Chi ingenierorãba waubudau chi ikiarã ũuɓaribarii avionaɗe chi ibana ikia ũuɓaribariirã kĩraka, ara nau kĩra yaaburu aude asesiɗau. “Chi investigadorna Universidad Floridaɗebenarãba wausiɗau chi avión mau ũuɓaribiɗayua control remotoɗeeburu apiiburu ũuɓari jiranabarii, mau eɗaa isaburu ũuɓaribarii mau isa ʉtaa ũuɓari chi gaviotarã asebadau kĩra”, chi karta New Scientist abadauba naka a ɓuu.

Mau chi gaviotarã mipitaa ãrĩã ũuɓaribarii chi ikiarã ipe koɓeebarii asta õdarramaa mauɗe ikiabʉrʉmaa. Chi karta jari naa jarasiɗauɗebenaba jara ɓuu “jari chi ibana ũuɓaribarii kĩraka chi avión 60 centímetros nii sũreedu ũuɓaribarii kĩra, mau chi motor biɗĩkaburu u nii chi varillarã biɗĩka koɓee motormaa ũuɓari baita”. Cha naarã ikiarã biʼia ãrĩã wau koɓee chi avión biɗĩka kiɗii apii jira ɓeei baita ʉtʉ jĩa maabea eɗaa isa ũuɓariyua chi edificiorã ʉtʉ jĩa jõi tãeɗe. Chi Fuerzas Aéreas Estados Unidosɗe kʉ̃ria panuu chi jãu avión jãka biʼia ũubibarii nii, mau wãyua chi arma química mauɗe biológica abadau jʉrʉɗe puuru choromarãɗe.

Chi jʉ̃rʉ chekerã chi gecoɗe

Chi animara chekerã jeeɗabenarãba kawabiɓua ãrĩãdu. Mau chi kartija biɗĩka kiɗii chi trʉ̃ geco abadau ichi ãda nibabarii pareɗe ʉtaa mauɗe techorãɗe biɗa, mau animara cheke kĩra ʉɓʉa ãrĩã ɓoosii chi Biblia ɓʉsiɗau ewariɗe (Proverbios 30:28). ¿Saka asesaa nau animara cheke maka pirai baita ɓaemaaba?

Chi jʉ̃rʉ chekerãba geco abadauɗe bania kakara ɗiɗi ɓaeruu kĩra nibaabasii. Mau chi jʉ̃rʉ vidrio kakaya kuɓuumaa ãda wãabarii mau chi jʉ̃rʉ jãa chekerã buɗa chekerã biɗĩka ɓee wãa ua nii kĩraka. Mau chi buɗa chekerã peraba kuɓuu wãa tuaburuuɗe mau chi buɗa chekerã ãbua katuruu tuaburuuɗe. Mau maarã wãachoaburuuɗe mau chi fuerza Van der Waals abadauɗe a ɓuu, mau ãrĩã sũrea ɓuu. Mauba ãrĩã berataɓae ɓuu, mauburu dachirã jua jãa pareɗe poyaa pira wãabai ɓua. Mau chi buɗa chekerã chi jʉ̃rʉ jãaɗebena chi gecoɗe chi pareɗe biʼia wãa ãdabarii. Mauburu chi fuerza Van der Waals abadauɗe, mauɗe chi buɗa chekerã ãrĩã jʉ̃rʉ jãaɗebenaburu paremaa wãa koɓeebarii biʼia ãdabibarii, mauba ichi kakua chikʉa awãtabarii.

¿Serbiɓoobaka cha nau unusiɗau? Chi material ka ɓuu araɓau ɓuu chi geco jʉ̃rʉ cheke, jãu adaui ɓua velcro abadau kĩra asei baita, jãu siɗa ara cha ɓuu chi naturalezaɗebena. * Chi investigadorba jara ɓuuɗeebara chi karta The Economist abadauɗe, jari cinta wãayu kĩraka “kakara wãabarii kĩraka chi jʉ̃rʉ cheke gecoɗe”, jãu ãrĩã serbi nii “jari dotorãba kakua tuubaɗa, mau kareba wãa kuɓuuɗai unuɗawẽemare”.

¿Kaiba wausaa jãka biʼia wau kuɓui baita?

Chi NASA abadauba (Administración Nacional de Aeronáutica y del Espacio, de Estados Unidos) waumaa ɓuu robot mau chi jʉ̃rʉrã 8 tuaruuɗe rusure kĩraka tuaɗayu, mauɗe ingenierorã Finlandiaɗebena naarãba wausiɗau chi tractor chi jʉ̃rʉ 6 u nii, mau kosarã ʉ̃rʉ jĩidru wãbarii insecto mechia nii kĩra. Mauɗe junebenarã investigadorãba kaa kuɓuu mau jari ɓeda kara chekerã jãra piradruɗapeɗa waya kaatubarii chi kara chekerã bakuru pino abadauɗebena kĩra. Maaɗare empresa karrorãɗe mau karro waumaa panuu mau ɓeda cofre abadau kĩra, mau chi animara cheke jari akawa chi jijiraa ãdabarii kĩra. Mauɗe junebenarã cientificorãba estudiamaa duanuu, chi e bubuyaa ɓuu oreja de mar abadauɗebena mau chaleco jari antibala abadau chaarea ɓoobarii mauɗe ãrĩã chikʉwẽ kĩra wauyua.

Chi naturalezaɗebena biʼia ãrĩã ɓuu chi cientificorãba aseɗayua, mauɗeeba ãchi lista ira panuu chi chokae nureerã kĩra waaburu ãrĩã waukaɗayua. Chi cientificorãba jãu lista ira kopanuu “unuɗayua naturalezaɗe waaburu kosarã wauɗayua ãchia nesitaburuuɗe”, chi karta The Economist mauba naka jara ɓua. Chi ãchirãba wausiɗau chi chokae nureerãɗebena mau chi trʉ̃ “patentes biológicas”. Chibari nau kʉ̃risiasiiba mau registro warãbenadu waubarii ɓeeyua. Chi karta The Economist abadauba naka jara ɓuu: “Chi ãchia wau duanuu chi chokae nureerãɗebena kĩra mau chi trʉ̃ jara panuu ‘patentes biológicasʼ, mau chi naturalezaɗebenaburu kĩra wau duanuu kakua”.

¿Sakayua biʼia ãrĩã koɓeesaa chi joma wau kuɓuu naturalezaɗe? Chi investigadorna ãrĩãrãba kʉ̃risia panuu chi joma kĩrawãrea wau kuɓuu chi naturalezaɗebena, nau wau kopanuu chi evolución abadauɗebena tiempo ãrĩãɗeeɗabena mauɗe chi ãyaa koɓeeɗabaɗa waya berekasia biʼia koɓeeyua. Mauɗe junebena cientificorãba ãyaa kʉ̃risia panuu. Mauɗe chi microbiólogo Michael Behe ɓʉsii chi kartaɗe The New York Times 2005ɗe: “Chi joma wau kuɓuu naturalezaɗe unubiɓuu chi wauɗabaɗa ɓuma, ara jari chi animara pato kĩraka niibʉrã, mau chi pato kĩra ũuɓaripeɗa biabarii, mauba kʉ̃risiabiɓua jãu ariɗe chi patobʉ”. ¿Maabea saka kʉ̃risia koɓeesii chi cientificoba? “Jari wau koɓee mau ɓua chi wauɗabaɗa”.

Ariɗe ɓuma chi ingenieroba chi avión ikia chaarea wau kuɓuu biʼia ũuɓaribarii baita ẽbẽrarãba kawaɗayua ichia biʼia wausii, araɓau chi cinta wãa koɓoobarii wauɗabaɗa, chi kaa kuɓuu biʼia ãrĩã ɓuu makawẽebʉrã chi karro isa wãbarii wauɗabaɗa. Aɓabenaba chi aɓauchaa wauruu maamina ichi kʉ̃risiaɗebenawẽ ichia a jarabʉrã kĩrabara orroaruu kĩra.

Chi kuitaa nureerãba chi poyaabai ɓuu ingenieriaɗebena ãchia chi naturaleza wau duanuuɗebena kĩra asebadau biʼia koɓeeyua —bariara jipawẽ siɗa— maka ɓuumina, ãchia jarabadau chi joma wau kuɓuu evolucionɗebenadu neesii. ¿Mau maka biʼia ɓuubaka? Chi naturalezaɗebena kĩra ẽbẽra kʉ̃ris choroma ãrĩã niiba waubʉrã, ¿ara jãka ɓue chi naeɗe wauɗabaɗa? ¿Kaiba aude biʼia kuitaa ɓuma: chi kawabinii maebʉrã chi ʉ̃rãburu kawa kuɓuuba araɓau ase ɓuu ichimaa kawabinii kĩra?

Chi ariɗe ɓuu

Dachia kʉ̃risiabudaubʉrã joma chi wau kuɓuu naturalezaɗebena, ẽbẽra ãrĩãba kʉ̃risiabadaa chi ẽbẽra Salmoɗe ɓʉɗabaɗa kĩra: “¡Ãrĩãdu wauɗabaɗa, Jeowa bichiba! Bichi kʉ̃risiaba waukaɗabaɗa joma. Chi iujãa ãrĩãdu kuɓua bichia wauɗabaɗa” (Salmo 104:24). Pablo chi Biblia ɓʉɗabaɗaba jarasii ara mau kĩra: “Dachi Akõreba biʼia ãrĩã unubisia chi biʼia ɓuu dachia unuɗakau —ichi poder ãrĩã bara nii mauɗe ichi aude kuɓuuɗebena— unuɗai ɓuu ichia joma waukasii iujãaɗe, mauba kuitaa panuu ichia wauɗaɗeeba” (Romanos 1:20).

Maka ɓuumina ẽbẽra ãrĩã sõ bia kirureerãba chi Biblia respetanureerã, jarabadaa Dachi Akõreba evolución abadauɗeeba waukaɗabaɗa chi joma mipitaa ãrĩã ɓee naturalezaɗebena. ¿Jãdu chi Bibliaba kawabiɓuu?

[Chi dore ɓʉ kuɓuu]

^ par. 15 Chi velcro jʉ̃añu baita mau kakama kĩraka wausii mau chi uri jʉ̃ebarii bara ɓuu kĩra.

[Chi jara kuɓuu]

¿Sakayua biʼia ãrĩã koɓeesaa chi joma wau kuɓuu naturalezaɗe?

[Chi jara kuɓuu]

¿Chi naturalezaɗebena kaiba joma waukasii?

[Chi jara kuɓuu]

Chi naturalezaɗebena kĩra ẽbẽra kʉ̃ris choroma ãrĩã niiba waubʉrã, ¿ara jãka ɓue chi naeɗe wauɗabaɗa?

Cha nau avión isa ũuɓari nii chi gaviota ikia ũuɓari kuɓuu kĩra

Chi jʉ̃rʉ chekerãba gecoɗe jayoa o maebʉrã ãchi wãɗa jʉ̃rʉ unubiɗakau, jomaurãmaa wãachocho wãbaria mauɗe teflonmara wãkaa mauɗe chaareawẽa ʉetabaria chi jʉ̃rʉ chekerã

Chi ɓeda cofre abadau isa ũuɓari doeɗa mauɗeeba karro kĩraka wausiɗau

[Chi waupeɗaaɗa]

Avión: Kristen Bartlett/ University of Florida; jʉ̃rʉ chekerã gecoɗe: Breck P. Kent; ɓeda cofre mauɗe karro: Mercedes-Benz USA

[Chi poto mauɗe chi rekuadro]

ARA ÃCHIƊEEBURU KUITAA NUREE SAMAA WÃURIBADAU

Chi animararãba kuitaa nuree samaa wãuribadau, mauba unubiɓuu ara ãchiɗeeburu kuitaa panuu ãchi saka nureaɗaiɗebena (Proverbios 30:24, 25). Ara jãka jaraɗaika chi omerãɗebena.

Chi kapurr chekerã o jipa ɓuuɗe ãdabadau ¿Saka imibadaa waya ãchi de chekeɗaa chi kapurr chekerã ãchi chiko jʉrʉpeɗaaɗakare? Chi investigadornaba Gran Bretañaɗe unusiɗau ãchirã oɗe ũsia kuɓuibadau, mau o jari kãrii wãuribudaumare waya imiɗayua. Chi kapurr faraón abadau, “o waubadau mauɗe wãɗayua mau ángulo chi 50 mauɗe 60°”, jãka jara ɓuu chi kartaba New Scientist. ¿Jãu sakayua aude biʼia ɓua? Mau chi kapurr ichi deeɗaa wãburuuɗe unubarii chi o ome jira ɓuu, mau chi kʉ̃risiaburuuba jaradea kuɓuu chi o sama wãyu chi o katutua kuɓuapeɗa isa neeñu baita ãchi deeɗaa. Cha nau kartaba jarasia “mau oba chi deeɗaa odoebaria —makarã chi o ome jiranuuɗe— chi jãu oba aiɗa ɓua kãsawẽa tuaɗayua mauɗe chi o ãi wãɗamaaba.

Chi brújula ibanaɗe eɗare u nii Chi ibanarã tʉmʉaɗaa wãbadaurãba kuitaa nuree ãchi de sama neebudau bariara kaitawẽɗebena ũuɓari adua mauɗe bariara kuechepeɗa maebʉrã jiradruburuu. ¿Mau saka asebadaa? Chi cientificorãba jarabadau cha naarã ibanarãba kawabadau chi imán iujãaɗebena. Mau chi karta Science jãuba jara ɓuu kĩra “chi jipa wãburuu chi iujãaɗe imán kuɓuuba mauba ãrĩã kambiabarii mauba besesɗe unubikau chi norte wãi baita”. ¿Mau sakayua ãyaa wãɗakau chi ibanarã? Mau ewariruucha kawa kʉrrtubarii chi brújula kĩra eɗa nuree ochia wãburuu sama chi ʉmada eɗaa wãburuu. Nauba añocha kambiabariiɗeeba, chi investigadornaba jarabadau chi ibanarãba “reloj biológico abadau u nuree mauba jara kuɓuu sãu mes kãriɗau”, jãka jara ɓua chi kartaba.

¿Kaiba jaradeasaa chi kapurr chekerãmaa chi o unuɗayu? ¿Kaiba deasaa chi ibanamaa chi brújula kĩra mauɗe chi reloj biológico abadau mauɗe ichi boromor biʼia kawayua chi unubiɓuu ichi biʼia wãyua? ¿Mau chi evolucionba? ¿Makawẽebʉrã chi joma waukaɗabaɗa kʉ̃ris choroma niiba?

[Chi waupeɗaaɗa]

© E.J.H. Robinson 2004