Ir al contenido

Ir al índice

CHI NABENA TEMA | CHI BIBLIA CHOROASIA WAA IƊIƊAA

Bariara chi Biblia akaba kʉ̃riasiɗau siɗa, maka ɓumina asta iɗiɗaa choroa ɓua

Bariara chi Biblia akaba kʉ̃riasiɗau siɗa, maka ɓumina asta iɗiɗaa choroa ɓua

KÃARE PASASAA. Chi nuree política mauɗe religionɗebena lidernaba ase kʉ̃ria panuu chi Bibliaɗe kuɓuuwẽedu. Ãchirãba idarabiɗaabasia chi Biblia ira panaɗai baita tradusiɗapeɗa mauɗe imprimiɗayua. Ochiaɗa chi ome ejemploɗebena:

  • Chi año 167ɗe Jesus naeɗe, chi rey Antíoco Epífanesba chi joma copiarã Hebreoɗe ɓʉ koɓeeɗebena akababii kʉ̃riasii israelitarã kambiabiyua chi religión Greciaɗebena ome. Heinrich Graetz jãuba naka ɓʉsii: Chi rey trajadornaba “chi rollo unubudaurã mau kõekuaɗapeɗa baakuabachiɗau mambea beakuabachiɗau unubudau chi jãu leamaa panuu”.

  • Edad Mediaɗe, chi nureerã sacerdoterãba bustaɗaabasii waabenarã religionɗebenawẽe nureerãba kawabiɗayua chi Bibliaɗebena mau chi religionɗebenawẽebʉrã. Jomaurãba ira duanaɗai ɓoosii chi Salmos latín beɗeaɗe, maka ɓumina chi junebena librorãra Bibliaɗebena poyaa ira duanaɗaabai ɓoosia. Ẽbẽraba libro jãuɗebena unuruubʉ̃rã, ẽbẽra iglesiaba jara ɓuu juaɗebena ãi wãburuu abachiɗaa. Chi reunión sacerdoterãɗe naka jarasiɗau: “Kawa jʉrʉsturu chi ẽbẽra iglesiaba jara ɓuu juaɗebena ãi wãbudau, jomaurã deɗe, mauɗe jomaurã deɗe eɗare miru koɓeeɗe. Chi makʉrã deɗe ẽbẽra maka nii unuɗarã chi de terataɗayua”.

Chi Biblia kʉ̃riawẽa nureerãba mau akabapeɗaaɗabasirã akawa chi Biblia wãʼãebai baɗa.

Chi Biblia inglés beɗeaɗe, William Tyndaleba tradusiɗabaɗa choroasi bariara jãu ua nibarãbaɗa asiɗau siɗa, jãuɗebena copiarã sakapeɗaaɗa baakuasiɗau siɗa mauɗe año 1536ɗe Tyndale beasiɗau adua.

SAKA CHOROASAA CHI BIBLIA. Chi rey Antiocoba ãrĩã atakasii chi Israelɗebenarã. Maka ɓumina, chi judiorã bibiɗe wãurisiɗaa junebena paisnaɗaa. Chi ãrĩã kuitaa nureerãba jarabadau judiorã ãrĩãburu bibi nureasii chi Israelɗeeba awara. Chi sinagogaɗe unubachiɗau copiarã Bibliaɗebena. Jãarã copiarã leabachiɗau chi kaaɗe imipeɗaaɗarãba, mauɗe chi cristianorã biɗa (Hechos 15:21).

Edad mediaɗe, chi kʉ̃ria nureasii chi Bibliaɗebenarãba waaburu tradusiɗapeɗa copia sakasiɗau bariara waabenarãba idarabiɗakabachmina. Chi maquinaria papel imprimibadau neei naeɗe siglo 15ɗe, Bibliaɗebena pedaso tradusi koɓoosia 33 idiomaɗe. Mau ʉtaa, tradusiɗapeɗa imprimi kopaneesiɗau chi Biblia isabenatu.

KÃARE UNUPANUA IƊIBEABENAƊE. Bariara chi sacerdoterã mauɗe chi reyrãba ãrĩã amenasasiɗau adua, chi Biblia jãdu chi libro aude tradusiɗapeɗa, mauɗe ẽbẽrarãba ãrĩãrãba ira duanuu jãu iujãaɗe. Jãuburu ãrĩãdu ẽbẽrarã aiɗa ɓua biʼia jaradeɗekabariiɗeeba.