Ir al contenido

Ir al índice

Chi masoretarãba Bibliaɗebena copia ariɗe sakapeɗaaɗabasia

CHI NABENA TEMA | CHI BIBLIA CHOROASIA WAA IƊIƊAA

Chi Biblia choroasia chi nureeba jãma eɗa ɓʉ kuɓuu kambiaɗai kʉ̃risiasiɗaa adua

Chi Biblia choroasia chi nureeba jãma eɗa ɓʉ kuɓuu kambiaɗai kʉ̃risiasiɗaa adua

KÃARE PASASAA. Chi Biblia papel kõa diɗii ɓuuɗe ɓʉsiɗau siɗa mauɗe chi nureeba akaba kʉ̃riasiɗau siɗa maka ɓumina jãu asta iɗiɗaa kuɓua. Baraasia chi nuree Bibliaɗebena copia saka nureabarirã mauɗe traductorna maarãba chi jãma eɗa ɓʉ kuɓuu kambiaɗai kʉ̃risiasiɗaa ãchia jaradea panuu ome araɓau ɓeei baita chi Bibliaba jara kuɓuudu jaradeai baɗabaarã. Nau kawa kʉ̃risiachãu.

  • Mode Dachi Akõre ũripeɗa kʉ̃riayua. Siglo kimareɗe mauɗe omeɗe Jesús naeɗe, chi Pentateuco Samaritano abadau ɓʉpeɗaaɗarãba Éxodo 20:17ɗe jara kuɓuu jʉ̃kaa kuɓusiɗau “Mode Guerizimɗe. Mama aria altar karaayua”. Mauɗeeburu chi samaritanorãba jarasiɗau chi Bibliaba eɗa jara ɓuu Mode Guerizimɗe templo karaaɗai.

  • Trinidad abadauɗebena jaradea panuu. Biblia joma ɓʉpeɗaaɗakare 300 año kaaɗe, ẽbẽra aɓa nii trinidad ʉ̃rʉbena jaradea nibabariiba Bibliaɗe 1 Juan 5:7ɗe naka ɓʉsii: “Bajãaɗe õbea panuu: Dachi Akõre, chi Beɗea mauɗe chi Jauri; mau õbea panuu aɓaburu ɓuu”. Maka ɓumina, naarã beɗearã wãʼãe basii chi Biblia naeɗebenaɗe. Bruce Metzger ichia Bibliaɗebena ãrĩã kuitaa nii jãuba naka a ɓua: “Siglo 6 ʉtaa Versión Latina Antigua mauɗe Vulgata Latina jãarãɗebena copia sakapeɗaaɗarãɗe [naarã beɗearã] ãrĩã ɓʉ koɓea”.

  • Dachi Akõre trʉ̃. Judiorãba ãyaa ijãabachiɗauɗeeba, traductor ãrĩãrãba Dachi Akõre trʉ̃ Bibliaɗebena awara kuɓusiɗau. Mambea Dios maebʉrã Señor bare kambiasiɗau. Maka ɓumina, naarã beɗearã Dachi Akõre baitaburuwẽe, bari mukĩrarã baita biɗa, mauɗe maka jarabadau junebena diosmaa biɗa, maebʉrã Diablomaa biɗa (Juan 10:34, 35; 1 Corintios 8:5, 6; 2 Corintios 4:4). *

SAKA CHOROASAA CHI BIBLIA. Chi nuree chi Bibliaɗebena copia saka nureabarirãba biʼia kawa ochiakabachiɗau mauɗe chi Bibliaɗe eɗa ɓʉ kuɓuu merakuaɗapeɗa mambea ãyaaburu kuɓubachiɗau. Maka ɓumina, nureerãbara biʼia kawa ochiaɗapeɗa mauɗe chi Biblia naeɗebenaɗe jara kuɓuu kĩra copiabachiɗau. Siglo 6ɗe mauɗe 10ɗe, masoreta abadaurãba Hebreoɗe ɓʉ ɓee ɓʉɗapeɗa mambea wausiɗau chi texto masorético abadau. Jãarãba ɓʉ kãribudauɗe beɗeacha letra siɗa jusiabachiɗau error meteɗaamaba. Chi textoɗebena ɓʉbudauɗe eɗa error iɗaa ɓuu ãchia mau jʉ̃kaa ɓʉ panuuɗe eɗa ɓʉ kuɓubachiɗaa. Masoreta abadaurãba Bibliaɗebena copia sakabudauɗe chi ɓʉ kuɓuu kambiaɗai kʉ̃riakabachiɗau. Profesor Moshe Goshen-Gottsteinba jara ɓuuɗeebara, masoreta abadaumaara, Bibliaɗebena copia sakabudauɗe du kʉ̃ria kambio aseɗarã, “maara ãchi baita chi miadaa ãrĩã ɓoosia”.

Bibliaɗebena copia sakapeɗaaɗarã ãrĩã barau iɗibea. Mauɗeeburu, chi Biblia ʉ̃rʉbena ãrĩã kawa nureerãba chi ɓeeɗe eɗa error bara ɓee unubadaa. Ʉskareɗa, chi sacerdoterãba jaradeɗekabachiɗau chi Biblia latín beɗeaɗe ãchiɗi jãdu chi Biblia naeɗebena kĩra ɓoosii. Mauɗeeburu 1 Juan 5:7ɗe ãyaa kuɓusiɗau, ara atea jãma ʉtʉ jara ɓooɗa kĩra. Ãchia biɗa chi traducción kapunia beɗeaɗe Reina-Valeraɗe maka kuɓusiɗau. Maka ɓumina, junebena copiarã unupeɗaaɗakare, ¿kãare unusiɗaa mama eɗa? Bruce Metzger ichia Biblia ʉ̃rʉbena ãrĩã kuitaa nii, jãuba naka a ɓuu: “Chi copia naebẽnarãɗe (siriacoɗe, coptoɗe, armenioɗe, etiopicoɗe, arabeɗe, eslavoɗe) 1 Juan 5:7ɗe beɗearã ãyaa ɓee akawa unuwẽe, latín beɗeaɗera maka unu ɓuu”. Mauɗeeburu chi versión Reina-Valera revisapeɗaaɗe mauɗe junebena traduccionaɗe biɗa beɗearã ãyaa ɓee awara kuɓusiɗau.

Papiro Chester Beatty P46, jãu copia año 200ɗebena Jesús naeɗe

¿Chi copia naeɗebenarãɗe unubi panue chi Biblia naeɗebena ɓʉ koɓooɗa kĩra? Año 1947ɗe chi Rollos del mar Muerto unusiɗauɗe, chi ãrĩã kuitaa nureerãba texto masorético hebreo ome biʼia ochiabachiɗau. Naarã rollorã 1000 año naeɗeeɗa duanaɗa kĩra panasia. Chi Rollos del mar Muerto ochiabadauɗebena aɓa niiba naka asia: “Rollo ɓuuba biʼia unubi ɓuu chi Bibliaɗebena copia saka nureerãba kawa ochiaɗapeɗa biʼiaburu copiasiɗau 1000 año aude”.

Chi Biblioteca Chester Beatty Dublinɗebena (Irlanda) mama aria librorã Escrituras Griegas Cristianasɗebena papirorã ãrĩã barau, mauɗe copiarã siglo omeɗebena siɗa barau, jãarã ɓʉsiɗau 100 año kaaɗe Biblia joma ɓʉpeɗaaɗakare. Libro The Anchor Bible Dictionary jãuba naka jara ɓuu: “Papirorãba ãrĩã jara ɓea chi dachia kawaɗaabai baɗa. Maka ɓumina jãarãba unubi panua Biblia naeɗebenaɗe ɓʉ koɓooɗa kĩra yataɗeeɗa copia ara jãka sakasiɗau”.

“Ariɗe jaraɗai ɓua Bibliaɗebenadu naeɗebenaɗe ɓʉ koɓooɗa kĩra copiarã sakasiɗau junebena libro aude”.

KÃARE UNUPANUA IƊIBEABENAƊE. Bibliaɗebena copiarã ãrĩã barau mauɗe chi ɓee sõre duanumina, jãarãba unubi panuu chi jãma eɗa ɓʉ kuɓuu araɓau ɓuu chi Biblia naeɗebenaɗe ɓʉ koɓooɗa kĩra. Sir Frederic Kenyonba naka jara ɓuu: “Bibliaka libro wãʼãe, jãuɗebenadu yataɗeeɗabena copia ãrĩã sakasiɗauɗeeba. Ẽbẽra aɓa biɗa jaraabai jãu Bibliaɗe ãyaa ɓʉ kuɓuu aabai”. William Henry Green ichia Hebreoɗe ɓʉ ɓee ʉ̃rʉbena ãrĩã kuitaa nii, jãuba naka asia: “Ariɗe jaraɗai ɓua Bibliaɗebenadu naeɗebenaɗe ɓʉ koɓooɗa kĩra copiarã sakasiɗau junebena libro aude”.

^ par. 6 Aude kawa kʉ̃ria ɓuubʉrã, leachãu chi Guía para el estudio de la Palabra de Dios, paginarã aɓaɗebena waa 13ɗaa, jw.org ɗe kuɓua.